2,636 matches
-
similariza realmente pe matrice... Dar Leej, la bord, trebuia să aibe grijă ca saltul navei spre Yalerta să se oprească înainte. Așa cum se aștepta, Venus sosi din fericire deasupra insulei în mai puțin de trei ore. Câteva unități de cercetare debarcară și Gosseyn se întoarse la bord pentru discuții. Spre marea lui surprindere, doctorul Kair nu-i propuse nici experiențe, nici antrenament. - Te vom trata prin muncă, zise psihiatrul. Te vei exersa acționând. Își dezvoltă pe scurt punctul său de vedere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
similariza realmente pe matrice... Dar Leej, la bord, trebuia să aibe grijă ca saltul navei spre Yalerta să se oprească înainte. Așa cum se aștepta, Venus sosi din fericire deasupra insulei în mai puțin de trei ore. Câteva unități de cercetare debarcară și Gosseyn se întoarse la bord pentru discuții. Spre marea lui surprindere, doctorul Kair nu-i propuse nici experiențe, nici antrenament. - Te vom trata prin muncă, zise psihiatrul. Te vei exersa acționând. Își dezvoltă pe scurt punctul său de vedere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
propune același lucru, exclamă von Grossen, ațâțat. Continuă, Grosvenor! În sală se auziră murmure aprobatoare. - Acțiunile noastre, urmă Grosvenor, se întemeiază pe convingerea că scutul exterior ne poate apăra. În realitate, nu avem de ales. Dar în momentul când vom debarca pe planetă ar fi poate bine să luăm cu noi câteva encefalostate mari. Le-am putea folosi pentru a bruia undele psihice și a evita, astfel, să ni se mai citească gândurile. Și de data aceasta, oamenii își manifestară zgomotos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
de braț. Întorcându-se, îl recunoscu McCann, șeful secției de geologie, care-i spuse: - În ultimele luni am fost atât de ocupat lucrările de reparații, încât n-am avut răgazul să te invit în secția mea. Presupun că, atunci când vom debarca pe vreo planetă, utilajul secției de geologie va fi folosit în scopuri pentru care nici nu a fost destinat. Un nexialist ar putea atunci să ne fie de mare folos. - O să trec mâine-dimineață, îi răspunse Grosvenor. Vreau mai întâi să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
imediat numele: - Cayle Clark, zise ea, cu glas tare. El e! . CAPITOLUL XXIV "NE-AM CĂSĂTORIT într-o vineri pe la prânz - scria Lucy în raportul, ei destul de haotic, prezentat Secției de coordonare a Arsenalelor - , în ziua în care el a debarcat de pe Marte. Nu știu cum se explică faptul că o verificare ulterioară a arătat că a aterizat abia la ora două; și nici nu i-am cerut această informație. O să-l întreb numai dacă mi se cere anume s-o fac. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
sentimentală. Pilotul nu-și va sacrifica părinții. ― Va folosi toate trucurile de pe lume ca să ne împiedice. ― Cei patru ostatici constituie o garanție sigură. Vă vor însoți până la destinație. ― Care destinație? Îi cerem pilotului să ne ducă la Honolulu și ne debarcă în Sighetu Marmației! Vedeți-vă de treabă! ― În regulă! Poți pleca. Inginerul se foi neliniștit: ― Spuneți, domnișoară, credeți sincer în combinația asta? În cazul cel mai fericit, depășind cu succes toate etapele, vă dați seama că înainte de a ateriza statul
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
fidelul Nestor pregătește castelul pentru reîntoarcerea stăpânului său, iar inepuizabilii Dupont și Dupond îl caută încă pe Olrik, fără a ști că acesta din urmă este deja reîntors în închisoarea sa americană. Să îi privim pe Tintin și pe Milou debarcând în Europa natală și să ne bucurăm de bucuria strâmbă și stingheră a lui Haddock atunci când doamna Lenormand și domnul Gueux, co-președinți ai Ligii Temperanței, îi înmânează celui care conduce Liga marinarilor antialcoolici premiul așteptat, o sticlă din cea mai
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
să privească vasele alunecând de-a lungul Bosforului, să viseze cu ochii deschiși la felul În care arăta echipajul de la bord, Încercând să vadă orașul prin ochii unui marinar aflat necontenit În mișcare, un marinar care nici nu trebuia să debarce În vreun port, nici nu simțea nevoia să o facă. — Jignită? Nu! Vezi tu, avea doar nouăsprezece ani când a rămas Însărcinată cu mine. Oricât de ciudat ar părea, faptul că nu Îi spuneam „mamă“ a fost probabil o ușurare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
am făcut prima comuniune În bazilica Notre-Dame-des-Doms, unde ostiile au fost sfințite pe un altar care mai slujise și la patru sau cinci papi. Tata părea la fel de impresionat ca mine. Bunica din partea mamei era și ea acolo. În fiecare an, debarcam la ea la Începutul vacanței de vară, precum un emir, Însoțit de un roi de surori, și În fiecare an mă trăgea după ea la bucătărie. Îmi cerea să Închid ușa și scotea dintr-un sertar cîteva bancnote, spunîndu-mi Încet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
de venituri În fiecare an era pentru el un coșmar. Începea să vorbească despre acest subiect cu o lună Înainte: „Am crize de aerofagie. Se apropie data impozitelor“. Eram copil și parcă vedeam o cohortă de portărei Încercuind casa, experții debarcînd În biroul tatei, legîndu-l fedeleș de scaun și arzîndu-i tălpile picioarelor. Aici interveneam eu. Făceam cîțiva pași spre cel care părea a fi șeful: „Ia ștergeți-o de aici. Hai, valea!“. Aveam nouă ani, zece ani, unsprezece ani: scena se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
soră-mii să se Întoarcă acasă taman cînd izbutise să evadeze de la Închisoare! Parcă mă văd, un mucos În stare de șoc, năpustindu-mă asupra soră-mii și a vlăjganului care o tîra În păcat. Eram precum un etnolog care debarcă pe teren și care se vede pe dată silit să renunțe la majoritatea lucrurilor știute, pe care le credea noțiuni complete și satisfăcătoare. Se feriseră să mă Învețe că trebuie Întotdeauna s-o pornești de la concret la abstract. În același
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
Darjeeling, Rabindranath Tagore, Satyajit Ray. N-am rostit numele lui Ravi Shankar, care Începea să fie cunoscut de amatorii de muzică pop. Am Întrebat cît dura drumul. „Ia mai taci“, mi-a răspuns jucătorul de cărți. La spital, am fost debarcat Într-o curte, pe targă. Om namo Nârâyana! Cu lacrimi În ochi, am văzut cum pleacă ambulanța. Rămăsesem singur În curtea aia, mi-era frig, nimeni nu părea să aibă habar de venirea mea acolo, iar eu nici măcar nu știam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
legătura, vă Împrieteniți. Bineînțeles, nu vei primi niciodată finanțarea, dar vei avea mai mulți bărbați de culoare, ași În domeniul tău, din care să alegi. Oameni cu care ai ce vorbi, nu puștani de douăzeci și trei de ani, proaspăt debarcați printre noi. — E o idee grozavă, spuse Diane. Doar că mi-ar da cam mult de furcă. — Angajează un intern să-i sorteze. Acreditări, referințe, eu așa am Început. — Ești imposibilă, m-ai terminat cu ideile tale, chicoti Diane. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
Bineînțeles că am integrat, dar a integra adevărul este dreptul inițiatului. Iată interpretarea mea: Isus nu a fost crucificat, și tocmai de aceea Templierii renegau crucifixul. Legenda lui Iosif din Arimateea acoperă un adevăr mai profund: Isus, și nu Graalul, debarcă În Franța, la cabaliștii din Provence. Isus este metafora Regelui Lumii, a fondatorului real al Rozacruceenilor. Și cu cine debarcă Isus? Cu soția lui. De ce nu se spune În Evanghelii cine s-a căsătorit la Cana? Păi pentru că era nunta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
tocmai de aceea Templierii renegau crucifixul. Legenda lui Iosif din Arimateea acoperă un adevăr mai profund: Isus, și nu Graalul, debarcă În Franța, la cabaliștii din Provence. Isus este metafora Regelui Lumii, a fondatorului real al Rozacruceenilor. Și cu cine debarcă Isus? Cu soția lui. De ce nu se spune În Evanghelii cine s-a căsătorit la Cana? Păi pentru că era nunta lui Isus, nuntă despre care nu se putea vorbi, pentru că era cu o păcătoasă cunoscută public, Maria Magdalena. Iată de ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
vecinului și răcnește: — Stop! Oprește imediat zgomotul ăsta infernal! Muncitorii Își ridică privirile din cărămizile lor și restauraționistul apare imediat pe schele. — Nu-mi Înjura oamenii! țipă la rîndul lui. SÎnt meșteri zidari! Meșteri zidari! De parcă meșterii Renașterii italiene tocmai debarcaseră de pe un pachebot venind din Carrara! — E casa mea!, zbiară Wakefield, ușor isteric. Am nevoie de liniște! — Ia-ți o slujbă! zbiară și nebunul și chiar atunci o cărămidă, pe care toată bubuiala din urmă o disclocase din perete cade
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
spații predilecte de socializare și ecloziune ale noului curent estetizant (referințe utile în Emil Manu, Cafeneaua literară, Ed. Saeculum, 1997). Constantin Beldie înregistra „sociologic” mirajul simbolist al Terasei Oteteleșanu, unde „atîția tineri cu părul lung și fără manșetă la cămașă, debarcau fără nici un gologan în pungă, dar plini de iluzii, din provincia lor urgisită fiindcă bieții părinți nu-i înțelegeau, iar afurisita de școală n-o terminau; orbiți de prestigiul îndepărtat al Capitalei, amețiți de debutul lor îndoielnic prin vreo foaie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
al dlui Voronca va scăpa cu siguranță de tentațiile modelor actuale (dintre cari lipsa de capitale și a punctuației, atenuate chiar la francezi, nu sînt dintre cele mai ambarasante). Legat de catarg și astupîndu-și urechile, surd la sirenele amăgitoare, va debarca cu bine în Itaca de totdeauna a poeziei” (ibid., p. 167). Comentariile despre următoarele două volume (Brățara nopților, 1929, Zodiac, 1930) prelungesc și nuanțează aprecierile anterioare. Spre deosebire de Colomba și chiar de Plante și animale, care „duceau prea departe destrămarea, mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
simțeau dinspre est briza sărată a mării. Taxiul coti la clădirea cea nouă a Centrului Mătăsii și o luă spre Cheiul American, unde trăgeau vapoarele străine. Un vapor mare străin, de culoare verde, ancorase deja. — Vai de mine! Pasagerii au debarcat deja! exclamă Tomoe sărind din taxi. Dar vaporul cel verde pe care Tomoe l-a luat drept Vietnam, era vasul petrolier olandez Jepsen Marx. În spatele lui, cargobotul de opt-nouă mii de tone, Santosu-maru, cu steagul arborat la catarg, încărca marfă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
debarcaderului, unde începea marea întunecată. Erau vreo patruzeci-cincizeci de bărbați și femei care priveau marea. Se auzeau frânturi de melodii cântate la instrumente de suflat, purtate pe aripile vântului spre locul unde se aflau Takamori și Tomoe. — Acolo trebuie să debarce vasul francez Vietnam? îl întrebă Tomoe pe hamalul care tocmai trecea pe lângă ei. Voia să fie sigură. Da, domnișoară. — A întârziat, nu? — Se pare că a durat mult controlul medical. Pe când se îndreptau spre grupul de oameni de la capătul cheiului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
tot așa, timp de vreo douăzeci de minute. Takamori și Tomoe continuau să privească pasarela din ce în ce mai dezamăgiți. Reporterii și domnișoara cu buchetul au urcat pe vapor ca să îi ia pe Hieko și pe soțul ei. Se pare că toți pasagerii debarcaseră. Nu se zărea nici un tânăr străin care să semene cu Gaston. Fanfara poliției și-a strâns instrumentele și a plecat. Au dispărut și pasagerii, precum și cei care i-au întâmpinat, cu fluturările lor de mână și cu îmbrățișări cu tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
bune, dar nici rele. Mi-a explicat că a cheltuit o parte din banii noștri pentru aprobarea unor credite pe care comunitatea sa trebuia să le obțină din partea unor sfetnici ai exarhului, dar rezultatele nu erau foarte bune. Au fost debarcați în port o seamă de prizonieri longobarzi și au trecut prin Ravenna pe la sfârșitul lui iulie, puși în lanțuri. Printre ei se afla și un tânăr foarte înalt, a cărui descriere corespundea cu cea a lui Rotari. S-au oprit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
egale cu toți ceilalți. Erau conduși de tribuni aleși de popor și confirmați de împărat. Administrația și guvernul se aflau de pe insula Torcello, la vărsarea râului Stile, unde se aflau și o frumoasă biserică și o rezidență a exarhului. Am debarcat la Torcello pe la apusul soarelui. M-am îndreptat spre pretoriu, unde am rămas surprins să văd că toate ferestrele erau de sticlă și nu din pergament sau din plăci subțiri de alabastru sau selenit, pe care doar bazilicile, regii și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
în dreptul insulei Corfu. Parcurs temerar în care n-am fost scutiți de o furtună pe cinste, zicându-mi că până aici mi-a fost. În schimb, drumul peste marea grecească până la Cydonia, în insula Creta, a fost mai ușor. Am debarcat în port după patruzeci de zile de navigație ceea ce, după spusele comandantului, era un record. Am pus piciorul pe pământ la a treia oră din a optsprezecea zi a lunii aprilie din anul Domnului nostru Hristos 633, într-o joi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
răspândeau noua religie. Dacă n-ar fi fost silit să potolească revoltele în orașul Medina, trupele sale ar fi pus de mult Damascul sub asediu. Iată de ce evreii și creștinii, cu agoniseala de-o viață în spate, luaseră calea refugiului. Debarcând eu la Antiohia, nu m-am oprit în orașul acela. Satul familiei mele, Cecla, nu era departe. Am cumpărat un cal sănătos și robust, un animal cu coama ca pana corbului, și galopând în voie și întrebând de mai multe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]