2,945 matches
-
fără discernământ sau reticențe, orice pâlpâire mai energică a sensibilității sale meditative. Preponderente ar fi regretul, neliniștea, tristețea, despărțirea, injustițiile și noncomunicarea, dar apar și izbucniri, poate autoironice, agresiv-narcisiste. Metafore, mici alegorii ori parabole punctează discursul, însă majoritatea poemelor rămân declarative ori, dimpotrivă, impenetrabil obscure. Ca prozator, P. a adunat în volumul Dincolo de aparențe (1968) câteva nuvele de nivel modest, articulate corect, totuși convenționale și previzibile în desfășurarea lor, deși subiectele și tratarea sunt relativ variate: un mutilat de război se
PETRACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288774_a_290103]
-
jos În sus”. Programul schimbării de jos În sus a avut, inevitabil, un caracter semisubteran, deși avea obiective și abordări diferite de programul comunist, pentru a fi tolerat de regim, a dezvoltat o ideologie protectivă, dar mai mult la nivel declarativ a compatibilității sale cu programul comunist. În substanța sa, el presa Însă În sensul reformei/schimbării sale În direcția democratizării și raționalizării. Purtătorii acestui program au fost diferiți de purtătorii primului program: sociologii formați În perioada de dinainte de război, care
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
avut. Am fost contrariat. Scriam În altă parte despre ,,ratarea marxismului” la Traian Herseni, argumentând că, În ciuda declarațiilor postbelice uneori ostentative ale acestuia de aderență la marxism, prea puțin proba În scrisul lui o adeziune reală de asemenea proporții. Abuzul declarativ rata orice concretizare consistentă În spiritul textelor de după 1944 ale marelui sociolog. Lucrurile stau așa În toate lucrările sale semnificative, culminând cu masiva Sociologie din 1982. Contrarierea de care pomeneam mai devreme tocmai aici Își are sursa: căci descoperisem un
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
a lui Capetan Odyssea ș.a. Impresia de monotonie e alungată, în parte, de accentele umoristice (mai ales în descrierea exoticilor „capetani”). O oarecare pornire spre superficialitate și frivolitate devine evidentă, chiar dacă P. tinde să o contracareze prin secvențe, mai mult declarative, privind admirația pentru valori mai înalte, precum curajul. Abordarea unor destine ieșite din comun se regăsește și în cărțile care se adresează în special adolescenților: Cartea minunilor (1943), Insula mărgăritarelor (1943), S. O. S. Expediția pe Everest în primejdie! (1943
PAPATANASIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288677_a_290006]
-
fum (1982), discursul poetic se eliberează vizibil de modelul și obsesia lui Nichita Stănescu și surprinde printr-un fel de (auto)referențialitate la actul spunerii, al vederii, al gestului (care coincide cu poemul însuși): frecvența prezentului, a deicticelor, a modului declarativ etc. Poeta își găsește acum o voce proprie, egală cu sine, un echilibru în dezechilibru (acea tendință către clasicism a scriitorului român), îmbrățișând ideea unei jertfe creatoare („mielul” este când ea, când iubitul). În Oglinda femeii (1986) și în Lumină
MELINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288085_a_289414]
-
1964), după apariția căruia se dedică studiilor de estetică generală și aplicată la fenomenul artelor vizuale. Romanul Stăpânii, cu o acțiune ce privește colectivizarea, nu e relevant pentru orizontul intelectual al lui M.: stilul narativ e sugestiv, lipsit de emfaza declarativă a multor romane din epocă, dar schema conflictelor se arată previzibilă, conformistă. Adevărata personalitate i se va dezvălui în studiile de estetică. Începând cu teza de doctorat, el va elabora o operă unitară, construită pe o foarte bună cunoaștere a
MOCANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288197_a_289526]
-
ambele realizate cu contribuția comunității. Zerind Renovarea dispensarului, consolidarea digurilor de protecție la Criș, pietruirea drumurilor și alte câteva lucrări au fost realizate în anii ’90 cu participarea comunității. Ajutorarea celor aflați în nevoie este o regulă respectată dintotdeauna. Potențialul (declarativ) de participare la proiecte viitoare Întrebați dacă ar participa la implementarea unor proiecte în beneficiul întregii localității, sătenii din toate cele șase sate răspund așa cum o cer normele sociale ce definesc comportamentul prosocial ca fiind cel dezirabil. Cei intervievați spun
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
și inexpresiv «bun» În versuri consecutive din Cântec de leagăn. Dan Deșliu afirmă că toate lucrurile pe care le descrie sunt „mari, mărețe, uriașe” etc; problema oficială de a Înfățișa viu măreția reală a faptelor, el o ocolește prin repetarea declarativă a aceluiași cuvânt sau sinonim lui. Sărăcia vocabularului apare limpede În strofe din Ceva despre oameni și norme noi, Cântec pentru tovarășul Plan, Lazăr de la Rusca. (Ă). La un poet cu Îndelungată experiență ca Eugen Jebeleanu, regăsim, cu mici variațiuni
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
pe cunoștințe, cu o frecvență deosebită, în dorința de a reflecta schimbările macro și micro sociale de astăzi. Sectorul public este unul dinamic, ce este supus unor numeroase presiuni pentru schimbare. Liderii din cadrul său sunt tot mai preocupați, cel puțin declarativ, de importanța cunoștințelor în evoluția organizațiilor în care activează. Ei asociază succesul sau eșecul cu capacitatea creativă a personalului, cu potențialul inovativ pe care îl are organizația.<footnote F.L. Isac, Cultură, leadership și motivație în organizații, Editura Mirton, Timișoara, 2007
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
succese ale liricii noastre. Există însă și cazuri când «fugarii», nerezistând ritmului accelerat al cursei, au fost readuși în «pluton», ba chiar au rămas în urma lui. Și întrucât e vorba aici de poezia de dragoste (unde rutina, convenționalismul și tonul declarativ n-au lipsit, ba se mențin și azi), nu e lipsit de interes să vorbim despre tentativa de evadare din «obișnuit» inițiată pe cont propriu de trei din poetele noastre (Maria Banuș, Nina Cassian, Veronica Porumbacu). Tustrele, în măsură mai
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
identitate, pentru că el nu mai reprezintă acea opoziție În numele unei minorități asuprite, ci mai degrabă un partener pentru multe dintre acțiunile tulburi ale guvernanților. S-ar putea să fie tocmai un reflex al Îmbunătățirii reale a situației minorităților, cel puțin declarativ, legal. Sigur că abuzuri există În continuare, În domeniul religios, al Învățământului, unde Încă nu s-au pus lucrurile la punct. Există acel conflict recurent al statuii de la Arad, dar, una peste alta, cred că slăbirea imaginii UDMR-ului, care
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
pe care este dispus să le investească. Stilul de relatare a poveștii va suferi și el modificări; pornind cu o lipsă de emfază și cu o reținere în ceea ce privește limbajul evidente, își permite treptat să facă afirmații mai detaliate și mai declarative atunci când își descrie proiectele și realizările. Cu toate acestea, relatarea lui David pune mult accent pe un neîntrerupt proces de autoevaluare, pe care-l aplică, practic, fiecăruia dintre pașii pe care i-a făcut în viață. Dacă, într-o anumită
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
trebuie să sară în ochi, să fie reperabil încă de prima dată și să-l înțelegi înainte de a-l citi. Literele groase limitează numărul de semne. Economia caracterelor tipografice impune selecție și fraze sacrificate. A face să știi. Este funcția declarativă a titlului: să spui esențialul despre ceea ce dezvolți în articol. Un titlu informativ enunță elementele specifice faptului. Un titlu comentariu exprimă sau sugerează o opinie, o nemulțumire. Un titlu magazin indică deopotrivă obiectul și sensul reportajului. A face să vrei
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
din lume pentru prostituate). Atenție, însă, la context. Orașul Sfânt poate să însemne Ierusalim (pentru creștini) sau Mecca pentru musulmani. Sintagmele verbale. Ele subliniază poziția jurnalistului în raport cu sursa: prin distanța, acordul sau neutralitatea. În știre se folosesc foarte mult verbele declarative. Distanțarea față de sursă se realizează prin verbe ca: a afirma, a pretinde, acordul sau pactizarea minimă: prin a sublinia, a mărturisi, a confirma sau a fi de acord, neutralitatea: prin a spune, a declara sau a indica. Oricât de rutiniere
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
învăța să ierarhizezi, a învăța să nu iei în seamă informația, a învăța să uiți ce-ai învățată Demersul educațional este prin excelență un act teleologic, finalist, ce își propune să transmită cunoașterea explicită, de natură, cum ar spune cognitiviștii, declarativă și procedurală. Cunoștințele declarative sunt de ordin descriptiv, enumerativ, ilustrativ etc. și presupun informații „de-a gata”, preluate din imensul bagaj cognitiv al omenirii. Cunoștințele procedurale sunt de ordin instrumental, metodologic, constructiv etc. și descriu metode și căi de generare
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
învăța să nu iei în seamă informația, a învăța să uiți ce-ai învățată Demersul educațional este prin excelență un act teleologic, finalist, ce își propune să transmită cunoașterea explicită, de natură, cum ar spune cognitiviștii, declarativă și procedurală. Cunoștințele declarative sunt de ordin descriptiv, enumerativ, ilustrativ etc. și presupun informații „de-a gata”, preluate din imensul bagaj cognitiv al omenirii. Cunoștințele procedurale sunt de ordin instrumental, metodologic, constructiv etc. și descriu metode și căi de generare a cunoașterii, moduri de
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
3. Conținutul 194 4. Temele cross-curriculare: integrare și contextualizare a curriculumului 198 4.1. Înapoi la abordarea integrată a curriculumului 198 4.2. TCC și contextualizarea curriculumului 201 5. Învățarea tematică/cross-curriculară. Repere pentru generarea strategiilor didactice 204 5.1. Declarativ, procedural și conceptual în cunoaștere și învățare 204 5.2. Inteligențele multiple 209 5.3. Învățarea bazată pe proiect 215 5.4. Învățarea bazată pe probleme (problem-based learning) 219 5.5. Învățarea-aventură (de tip expediționar) 223 5.5.1. Conceptul
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
fără a intra însă în detalii. Acest capitol își propune să ofere o serie de repere pentru generarea unor strategii didactice pe care practica le-a validat ca fiind profitabile și eficiente în cazul învățării tematice sau cross-curriculare. 5.1. Declarativ, procedural și conceptual în cunoaștere și învățaretc "5.1. Declarativ, procedural și conceptual în cunoaștere și învățare" Pentru a lămuri mai bine problematica învățării integrate, tematice sau cross-curriculare, să vedem mai întâi ce tipuri de cunoștințe își propune să producă
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
să ofere o serie de repere pentru generarea unor strategii didactice pe care practica le-a validat ca fiind profitabile și eficiente în cazul învățării tematice sau cross-curriculare. 5.1. Declarativ, procedural și conceptual în cunoaștere și învățaretc "5.1. Declarativ, procedural și conceptual în cunoaștere și învățare" Pentru a lămuri mai bine problematica învățării integrate, tematice sau cross-curriculare, să vedem mai întâi ce tipuri de cunoștințe își propune să producă învățarea și, prin urmare, ce moduri de cunoaștere favorizează ea
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
conceptual în cunoaștere și învățare" Pentru a lămuri mai bine problematica învățării integrate, tematice sau cross-curriculare, să vedem mai întâi ce tipuri de cunoștințe își propune să producă învățarea și, prin urmare, ce moduri de cunoaștere favorizează ea. 1. Cunoștințele declarative sau propoziționale se referă la cunoașterea obiectelor și a faptelor („a ști că...”). Ele permit formarea unor modele mentale declarative, care se bazează pe reprezentări ale obiectelor și evenimentelor, și a legăturilor dintre acestea. Cunoștințele declarative sunt cele care ne
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
ce tipuri de cunoștințe își propune să producă învățarea și, prin urmare, ce moduri de cunoaștere favorizează ea. 1. Cunoștințele declarative sau propoziționale se referă la cunoașterea obiectelor și a faptelor („a ști că...”). Ele permit formarea unor modele mentale declarative, care se bazează pe reprezentări ale obiectelor și evenimentelor, și a legăturilor dintre acestea. Cunoștințele declarative sunt cele care ne permit să gândim și să vorbim despre lumea înconjurătoare, având posibilitatea articulării în limbaje formalizate. Posibilitatea de „punere în limbaj
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
favorizează ea. 1. Cunoștințele declarative sau propoziționale se referă la cunoașterea obiectelor și a faptelor („a ști că...”). Ele permit formarea unor modele mentale declarative, care se bazează pe reprezentări ale obiectelor și evenimentelor, și a legăturilor dintre acestea. Cunoștințele declarative sunt cele care ne permit să gândim și să vorbim despre lumea înconjurătoare, având posibilitatea articulării în limbaje formalizate. Posibilitatea de „punere în limbaj” face astfel încât aceste cunoștințe să fie explicite, ușor de stocat/memorat și de transmis către ceilalți
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
despre lumea înconjurătoare, având posibilitatea articulării în limbaje formalizate. Posibilitatea de „punere în limbaj” face astfel încât aceste cunoștințe să fie explicite, ușor de stocat/memorat și de transmis către ceilalți. Acest tip de cunoaștere se fundamentează pe memoria de tip declarativ, simbolică. Învățarea se bazează, în acest context, pe o acumulare succesivă de informații segmentate, izolate, care ne fac capabili să judecăm și să reprezentăm realitatea în termeni de propoziții adevărate sau false. Este o învățare/cunoaștere de tip static, legată
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
îndeplinirea unei sarcini/rezolvarea unei probleme. Modelele mentale și de învățare specifice cunoașterii procedurale sunt centrate pe o finalitate clară (obiectiv de îndeplinit). Cunoașterea procedurală este de cele mai multe ori de tip tacit, mai dificil de verbalizat și explicat (în comparație cu cea declarativă). Procedurile presupun dezvoltarea unei memorii de tip algoritmic, sintactic. Chiar dacă are o puternică dimensiune tehnică, prin faptul că procedura aplicată are o sintaxă clară, dimensiunea subiectivă este puternic implicată în acest tip de cunoaștere și în punerea ei în aplicare
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
în care disciplinele sunt integrate și 2. tehnici instrucționale care îi implică pe elevi într-o învățare socială interactivă, cum ar fi învățarea bazată pe probleme și pe proiect, învățarea prin cooperare (Roberts, Kellough, 2002, p. 2). Tabelul 5. Cunoașterea declarativă, procedurală și conceptuală În mod evident, disciplinele școlare clasice contribuie în mod prioritar la dezvoltarea domeniului declarativ al cunoașterii, în timp ce TCC ar trebui să se centreze, din punctul de vedere al învățării, pe cunoașterea procedurală și pe cea conceptuală, pentru
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]