690 matches
-
a fi atins inclusiv șeful statului, Îl determină pe interpret să tragă concluzia, preliminară, că locutorul Îl include, oarecum, În categoria celor mai sus menționați. Co-textul imediat (fraza din care expresia face parte) Îi favorizează lui P această direcție de decodare/interpretare prin natura nedeterminată, ambiguă a altor expresii cu o vastă și imposibil de circumscris Încărcătură semantică: Dv. știu că 261 ...aveți alte experiențe; ați avut parte, ... , o Întreagă istorie.... Experiențele, istoria trimit către un trecut nedeterminat. Cele trei concepte
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
serviciilor secrete. H afirmă că eu am beneficiat de favoruri În perioada regimului comunit. Ceea ce doresc să scot În evidență, În acest exemplu, este următorul fapt: În contextul total al lui P, nu există nici o ipoteză care să favorizeze această decodare a expresiei În mod privilegiat În raport cu sine. Dimpotrivă, toate ipotezele referitoare la relațiile dintre cei doi, la atitudinea lui H față de el, dovedesc considerația, respectul, chiar admirația pe care H o are față de tot ceea ce face și reprezintă, ca intelectual
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
această interpretare defavorabilă la adresa sa face ca aceasta să devină cea mai pertinentă opțiune. Eliminarea ambiguității, În această situație, nu se poate face decât prin intervenția suplimentară a locutorului, care vine să expliciteze enunțul și să elimine astfel posibilitatea unei decodări total subiective, fără a Ține cont de contextul Împărtășit de cei doi Nu! Nu! Nuuu! Ziarul dumneavoastră a fost printre primele, dacă nu singurul care, miercuri sau joi, a ÎÎ expus ÎÎ dosarul. Mai mult decât altele. Așadar, H a
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
lipite pe obiectele desemnate). Ca o concluzie a acestui subcapitol, putem reține două caracteristici esențiale ale etapei de dezambiguizare și identificare a stării de lucruri la care se referă emițătorul 1) procesul de explicitare nu este un simplu proces de decodare; el implică, În mod necesar, procesele inferențiale; construirea unor ipoteze și procesarea lor, alegerea/selectarea formei propoziționale complete optim pertinente, a explicitării implică efectuarea unor demersuri raționale. Această concluzie vine să contrazică opinii anterioare teoriei pertinenței conform cărora inferența nu
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
optim pertinente, a explicitării implică efectuarea unor demersuri raționale. Această concluzie vine să contrazică opinii anterioare teoriei pertinenței conform cărora inferența nu intervine decât după etapa de explicitare a enunțului. În termenii teoriei pertinenței, ipotezele privind dezambiguizarea „sunt construite prin decodare și evaluate prin inferență” . Un enunț este cu atât mai explicit (decodarea joacă un rol cu atât mai mare), cu cât implicarea contextului În construirea/interpretarea enunțului este mai mică (vezi ultimul exemplu); 2) construirea explicitării nu vizează - direct - descifrarea
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
să contrazică opinii anterioare teoriei pertinenței conform cărora inferența nu intervine decât după etapa de explicitare a enunțului. În termenii teoriei pertinenței, ipotezele privind dezambiguizarea „sunt construite prin decodare și evaluate prin inferență” . Un enunț este cu atât mai explicit (decodarea joacă un rol cu atât mai mare), cu cât implicarea contextului În construirea/interpretarea enunțului este mai mică (vezi ultimul exemplu); 2) construirea explicitării nu vizează - direct - descifrarea a ceea ce a intenționat să spună locutorul, ci doar obținerea unei forme
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
contextului În construirea/interpretarea enunțului este mai mică (vezi ultimul exemplu); 2) construirea explicitării nu vizează - direct - descifrarea a ceea ce a intenționat să spună locutorul, ci doar obținerea unei forme lingvistice complete din punct de vedere semantic care să permită decodarea semnificației literale a enunțului (mai bine spus, care să permită identificarea stării de lucruri din lumea reală la care locutorul face referire). De unde și definiția explicitării: „O ipoteză comunicată prin intermediul unui enunț este <explicită> dacă și numai dacă ea este
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
de aceea ele se vor numi premise implicitate (implicitări). Reconstituirea premiselor implicitate ale unui enunț echivalează cu „recunoașterea cauzelor manifeste care l-au determinat pe locutor să creadă că enunțul său va fi optim pertinent pentru receptor” (traducerea mea). În urma decodării enunțului, pornind de la o ipoteză desprinsă din semnificația literală a acestuia Moromete a schimbat subiectul de discuție pe care i l-am propus. Bălosu poate accesa următoarea premisă generală Când interlocutorul schimbă tema discuției Înseamnă că nu dorește să vorbească
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
a faptului că există rațiune și memorie. Aceasta din urmă este baza și condiția sine qua non a comunicării - indiferent cât de simplu ar fi un act de comunicare. Ea constituie, În integralitatea ei, contextul general care face posibilă orice decodare și interpretare. Rațiunea intervine și procesează doar acel enunț care interacționează cu memoria interpretului. O minte fără memorie este incapabilă de comunicare. 2) Sarcina asumată de a argumenta, prin analiza unor secvențe de comunicare reală, mai mult sau mai puțin
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
recente (pentru limba română sau pentru alte limbi în care este înregistrat tiparul) structura este analizată doar în sincronie. În limba română, subtipurile construcției nu înregistrează variații semnificative de-a lungul timpului, însă valorile discursive și stilistice și mecanismul de decodare a sensului diferă și în funcție de perioadă (pentru limba română, de pildă, utilizările din faza actuală exploatează combinații din ce în ce mai îndrăznețe de cuvinte, pentru înțelegerea cărora este nevoie adesea de informații suplimentare, în timp ce exemplele identificate în texte românești din secolele al XVI
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
internet, au fost urmărite în special aspecte legate de comportamentul sintactic al structurii, chestionarul conceput pentru adolescenți (cu vârsta cuprinsă între 12 și 18 ani) a urmărit cu predilecție chestiuni legate de frecvență și de productivitate a structurii, modalități de decodare a sensului, aspecte privind dinamica formațiilor lexicale recente introduse în poziția N1 (posibilități de derivare, schimbări la nivelul flexiunii etc.). Chestionarul a fost aplicat unui număr de 71 de subiecți (70 de elevi din clasele a VI-a, a IX
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
model de abilități împrăștiate pe parcursul unor teste standardizate ( de exemplu: o discrepanță între I. Q-ul verbal și cel nonverbal) sau un limbaj limitat ori chiar lipsa lui definitivă. Deși un număr de studii au demonstrat punctele tari ( de ex: decodarea) si slăbiciunile caracteristice ( înțelegere, gândire abstractă ) totuși nu există nici un tipar care să poată fi observat la toți indivizii autiști și nici deficițe neuropsihologice. Pe lângă retardarea mintală, autismul apare în conjunctură cu alte dificultăți în comportament cum ar fi hiperactivitate
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
teremenii folosiți să și păstreze sensul și referința constante, să nu apară cu mai multe sensuri și referințe în cadrul aceluiași demers. Exigența pe care o impune este: precizia terminologică, încălcarea principiului fiind sursă de confuzii, ambiguitate și nesiguranță în procesul decodării. Încălcarea acestui principiu este frecventă în limbajul natural, care pe lângă avantajele pe care le prezintă în reflectarea lumii (plasticitate, surprinderea complexă și nuanțată a realității, etc.), suferă de carența relației neunivoce între cuvinte și obiectele pe care le desemnează. În
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
care eludează cerința de a recunoaște ca adevărate (chiar și aproximativ) enunțurile ce au temeiuri suficiente. 2.4. Coerența, criteriu sintactic al adevărului Atunci când luăm contact cu un enunț sau o secvență de enunțuri și nu ne limităm doar la decodarea și înțelegerea sau prinderea sensului lor, ci ne punem și problema valorii lor de adevăr, apare problema criteriului după care judecăm un enunț ca fiind adevărat sau nu. Un prim criteriu este criteriul corespondenței dezvoltat de Tarski, în concepția căruia
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
deci nu un dat rigid și închis) pe care-l putem actualiza ca discurs în orice situație de comunicare. Intervenind la acest nivel al actualizării limbii ca discurs într-o anumită situație, contextul influențează producerea, codarea, iar prin aceasta interpretarea, decodarea enunțurilor, accentul căzând pe ultimul proces, întrucât interpretarea are acută nevoie de reconstrucția contextului producerii pentru a fi pertinentă. Ajungem acum și la ceea ce ne interesează în mod special: contextul influențează în mod direct sensul cuvintelor și enunțurilor și indirect
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
Sălăvăstru prezența metaforei în discurs „sporește eficacitatea lui asupra sensibilității auditoriului”, oferă „mai multă energie expresiilor discursului” și produce un „<<șoc-cognitiv>> în conștiința auditoriului”, acesta fiind pus în situația de a reflecta „asupra adevăratului <<tâlc>> al expresiei”. (idem:212). Deși decodarea are loc la nivel cognitiv, limbajul (mesajul) metaforic seduce relativ ușor straja critică a „gândirii raționale” accesând din plin sensibilitatea asediatului iar stările afective puternice determinate aici „modifică traiectele raționale ale gândirii” dându-le o coloratură afectivă. În cele din
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
tehnologie se asemănă surprinzător de bine cu cea folosită de creierul uman pentru stocarea memoriei. Hologramele sunt produse ale unor procese fizice care păstrează calitatea tridimensională a imaginii unui obiect. Ceea ce realizează cel mai bine o hologramă este codarea și decodarea frecvențelor. Similar laserului și sistemului de lentile folosit la realizarea hologramei, creierul prelucrează frecvențele provenite de la simțuri, convertindu-le în percepțiile noastre interne. Dr. Stephen Wolinsky, fondatorul Psihologiei Cuantice încerca în cartea sa „Conștiința cuantică” o apropiere a gândirii vestice
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
specifica faptul că gândirea persoanelor deficiente de auz presupune operare cu imagini generalizate, analiza, sinteza, comparația, abstractizarea și generalizarea fiind realizate dominant prin suport vizual, imaginația este reproductivă, memoria este de scurtă durată, vocabularul activ slab dezvoltat, prezintă dificultăți în decodarea semantică<footnote Pufan C. (1982), Elemente de surdopsihologie, Ed. Didactică și Pedagogică, București footnote>. Limbajul persoanelor deficiente de auz este puternic influențat de deficiența senzorială existentă. Astfel, în planul vorbirii, modul de exprimare nearmonios, intonația stridentă sau monotonă, ritmul și
Caracteristici ale activit??ii de ?nv??are ?i evaluare la elevul deficient de auz by Constantin Romaniuc , Elena Cre?u , Stela F?nt?n? [Corola-publishinghouse/Science/83967_a_85292]
-
referentul, vorbitorii îl evocă prin pronume un timp relativ îndelungat, fără a simți nevoia reactualizării prin substantiv (și determinanți); trecerile rapide și frecvente de la narațiunea la persoana a III-a la citarea unui vorbitor dintr-un alt cadru discursiv îngreunează decodarea deicticelor de persoana I și a II-a: A: și bu:n↓ <R trece chestia asta mă întorc acasă># îți dai seama ce distracție↓ <R l-am întîlnit și pe el îți dai seama că îmi căzuse: exact pe invers
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
psihologie socială, cognitivi, comportamentali, specifici unei comunități lingvistice). 6 În studiile de comunicare interculturală, prin grad ridicat de dependență contextuală a semnificației este desemnat un ansamblu de trăsături specifice discursului în unele culturi, constând în aportul mare al contextului în decodarea semnificației. 7 Secvențele din parantezele drepte explică semnificațiile vehiculate implicit. 8 Pentru dublarea pronominală, vezi GALR I: 206; GALR II: 432, 3.3.3 9 În acest articol folosesc termenii tematizare și focalizare în accepția lor curentă din analiza discursului
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
Applera, condusă de Dr. J. Craig Venter 82, președinte transferat de la Institutul de Cercetări Genomice. Corporația s-a ocupat de proiectul decodificării genomului uman, având un buget de trei miliarde de dolari, iar rezultatele stau la dispoziția publicului. Istoria efortului de decodare a genomului uman este descrisă de laureatul premiului Nobel Sir John Sulston 86 în cărțile sale The Common Thread: A Story of Science, Politics, Ethics and the Human Genome. De asemenea, antropologul Paul Rabinow 87 publică o interesantă carte intitulată
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
conștiință a magicului ce se opune conștiinței istorice. Abstractizarea lineară a suprafețelor imaginii se poate face numai prin gândirea conceptuală care extrage din fenomenalitatea imaginii ceea ce corespunde conștiinței istorice. Astfel, imaginea se opune scrisului întrucât imaginea este specifică imaginației, iar decodarea imaginilor înseamnă înțelegerea simbolurilor care, odată transpuse în cuvinte, dețin metacodul. Prin intermediului metacodului, putem intra în specificitatea filmului. Filmul este înțeles ca fiind compus din imagini cinetice. Filmul are în plus față de fotografie sunete și texte. Textele nu au
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
vedere formal, proprietatea principală a mesajului constă în caracterul său simbolic: emițătorul codifică în simboluri (de obicei, în cuvinte) un anumit aspect al propriei stări psihologice. Mesajul codificat este supus atenției receptorului la nivelul căruia se petrece un proces invers, decodarea. Condiția succesului în această operație rezidă în corespondența directă a sistemelor de simboluri ale celor doi subiecți. Mesajele se disting între ele prin semnificația pe care o conțin. Interacțiunea interpersonală se bazează pe transmiterea unui mesaj. Informații se pot însă
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
a realiza transmisiuni multiple prin același mediu. Demodulare (demodulație) se numește transformarea inversă modulării. Codare se numește prelucrarea discretă, efectuată cu scopul principal de a mari eficiența transmisiei. Uneori termenul de codare se utilizează în sens larg înglobând și modularea. Decodare se numește operația inversă a codării. în tehnicile de comunicații se obișnuiește, să se introducă un criteriu de fidelitate, pentru aprecierea reproducerii semnalului generat de sursă, la corespondent. în sistemele de transmisie analogice (semnal sinusoidal în spațiu, spre deosebire de semnalul digital
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
cu implantul cohlear nu se face nimic. După aceea începe munca echipei audiolog- psiholog-părinte. Dezvoltarea capacității de a auzi este un proces complex, care presupune o reacție adecvată la stimuli acustici, recunoașterea și diferențierea tonurilor, zgomotelor și vocii umane, interpretarea, decodarea și folosirea pentru sine a semnalelor sonore, dezvoltarea discriminării și memoriei auditive. Dezvoltarea unui copil cu implant cohlear și nu numai, trebuie urmărită în strânsă colaborare cu persoanele care au copilul în grijă. Specialiștii trebuie să fie parteneri de discuție
Rolul echipei audiolog-psiholog-p?rinte ?n evaluarea copilului cu implant cohlear-studii de caz by Adriana Conea () [Corola-publishinghouse/Science/84050_a_85375]