1,637 matches
-
1938, ministrul de interne, Armand Călinescu, a dat dispoziție prefecților de poliție și pichetelor de jandarmi să-i urmărească pe legionari, și în cazul în care nu respectă noua legislație, să-i aresteze. Din exces de zel, autoritățile s-au dedat la provocări, distribuind circulare false, tipărite chiar de ministerul de interne, atribuite liderilor Mișcării Legionare, concomitent cu atacurile din presă, cel mai agresiv ziar la adresa Căpitanului fiind “Neamul Românesc”, editat de Nicolae Iorga. Presiunea asupra legionarilor s-a intensificat și
Asasinatele din 29/30 noiembrie 1938 () [Corola-website/Science/332551_a_333880]
-
și Fibula de la Suseni, descoperire devenită simbol al județului, figurând pe actuala stemă a județului Mureș. Prima epocă a fierului, Hallstatt (1200-300 î.e.n.), a fost confirmată prin descoperirile efectuate pe teritoriul a 27 localități aflate pe întreaga Vale Mureșului (între Deda și Luduș), în Câmpia Transilvaniei (Band, Căpușu de Câmpie, Țipelnic) și în Podișul Transilvaniei (Bahnea, Gogan, Senereuș, Chendu, Sângeorgiu de Pădure, Sighișoara, Criș, Saschiz). Dovada incontestabilă a dezvoltării civilizației din acest spațiu este depozitul de obiecte de bronz (seceri, lame
Istoria județului Mureș () [Corola-website/Science/305964_a_307293]
-
a contextului în care s-a derulat Reforma, precum și a biografiei și operei marelui reformator. Martin Luther s-a născut la 10 noiembrie 1483, în localitatea Eisleben dintr-un părinte anticlerical sever, irascibil, ursuz- Hans, și o mamă timidă, modestă, dedată la rugăciune -Gretha . Tatăl fusese țăran în Mohra, apoi miner la Mansfeld și apoi mic industriaș la Eisleben. Lui Martin i-au urmat alți șase frați, iar copilăria i-a fot extrem de marcată de severitatea părinților. El își va aminti
Luteranism () [Corola-website/Science/299840_a_301169]
-
Universitate. Wittenberg-ul era capitala nordică, rareori reședința, a lui Frederic cel Înțelept. Un contemporan descrie orașul în culori destul de închise, iar la momentul declanșării Reformei nu avea mai mult de 3000 de locuitori. Luther descrie locuitorii ca „bețivi, grosolani și dedați la desmăț, peste măsură”. De altfel, locuitorii orășelului aveau reputația de a fi cei mai mari bețivi din tot ținutul Saxei, socotit a fi provincie a Germaniei unde domnea beția cea mai nestăpânită. „La doi km spre est, spunea Luther
Luteranism () [Corola-website/Science/299840_a_301169]
-
Bob Rupert (Ahmed Gabbany), un sclav negru al colonelului confederat Anderson (Zoltan Vadasz). Sosirea în saloon a "profetului" poligam cu cele 15 soții ale sale duce la întreruperea distracției, el certându-i pe locuitori că încalcă legile sfinte și se dedau băuturii și desfrânării. Prin intermediul cunoștințelor limitate de limbă engleză, frații Brad îl informează că sunt în căutarea lui John, al cărui chip se vedea pe afișele cu cei căutați. Cei doi frați sunt arestați sub acuzația de uneltire împreună cu fratele
Profetul, aurul și ardelenii () [Corola-website/Science/319397_a_320726]
-
sau venerarea -"puja", etc.) nu fac decât să le sporească situația materială. De accea există un puternic contrast între austeritatea extremă a călugărilor și prosperitatea mirenilor jainiști. Laicatul însă se va dovedi un susținător vehement al religiei și se va deda la o filantropie care cuprinde forme multiple. El va patrona iconografia sacră, va înălța, restaura și tutela temple și alte lăcașuri cultice și va fi un promotor al literaturii jainiste. Rezultatul acestor demersuri va fi reprezentat de înflorirea unei remarcabile
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
ocazie care introduce atât elemente demodate (acompanierea unui solist cu "bigband" în stil "swing"), dar și mult mai recentele ritmuri de jazz latin ("bossa nova" braziliană, dar și cele de inspirație afro-cubană - de exemplu, rumba " În Cuba" a compozitorului Edmond Deda, interpretată de Roxana Matei). Deceniul 1960 aduce în primii săi ani muzica rock, iar de la jumătatea deceniului începe mișcarea "underground", asociată noii muzici. Rock-ul ajunge în opoziție cu muzica ușoară, atât stilistic, dar și prin ideologia promovată. (Trebuie reamintit
Muzică ușoară () [Corola-website/Science/309407_a_310736]
-
de ordonare calmă a formelor, de o largă echilibrare pe suprafața pânzei în care atinge adesea un lirism figurativ. Este de apreciat și faptul, că ea abordează realul, ca pe unul de tipurile fundamentale ale limbajului plastic și nu se dedă unor zone artistice iraționale, care ar putea fi caracterizate doar ca ecouri difuze, tardive ale unor experiențe din arta Occidentului, caracteristice adesea unor colegi de generație. Aflându-se în căutarea propriilor identități artistice, Victoria Rocaciuc își desfășoară opțiunile plastice și
Victoria Rocaciuc () [Corola-website/Science/314197_a_315526]
-
au uns osiile căruțelor. Văzând asemenea sălbaticii, preotul Ștefanovici al parohiei din Bănila a refuzat a doua zi (duminică) să intre în biserică. El a declarat enoriașilor săi: „Mi-e rușine să intru în biserică, cănd coreligionarii mei s-au dedat la crime... Rușine”. Tot la Bănila, doctorul Salzberg a fost silit să părăsească locul în care era deținut pentru a da ajutor la o naștere foarte grea. „Drept răsplată, tatăl lehuzei, Ciornei, l-a maltratat groaznic, apoi un locotenent a
Bănila pe Siret, Storojineț () [Corola-website/Science/315525_a_316854]
-
să protejeze copilul contra oricărei forme de exploatare sexuală și de violență sexuală. În acest scop statele vor lua, în special, toate măsurile corespunzătoare pe plan național, bilateral și multilateral, pentru a împiedica: a) incitarea sau constrângerea copiilor să se dedea la activități sexuale ilegale; ... b) exploatarea copiilor în scopul prostituției sau al altor practici sexuale ilegale; ... c) exploatarea copiilor în scopul producției de spectacole sau de materiale cu caracter pornografic. Articolul 35 Statele părți vor lua toate măsurile necesare, pe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135027_a_136356]
-
desființează. De aceea, codificarea legilor acestei existențe exterioare, aflarea expresiei ei filosofice, constatarea neorânduielilor dintr-însa era o lucrare de cea mai mare însemnătate. Starea societății ne transformă nevoile, trebuințele, preferințele în răni, în boli, prin excesele la care ne dedăm, mânați de dezvoltarea pe care le-o imprimă gândirea. De aici și titlul, preluat din știința medicală: unde nu există boală fizică, există boală morală. "" este o Antropologie completă, de care lumea științifică, elegantă, literară și familială duce lipsă.”
Patologia vieții sociale () [Corola-website/Science/314691_a_316020]
-
avut grave urmări asupra regimului de la București, iar acțiunile Eteriei, ale cărei trupe, odată intrate pe pământ românesc, uitaseră imediat de planul inițial de trecere imediată la sud de Dunăre și se înstăpâniseră aici, compurtându-se ca o armată de ocupație, dedându-se la jafuri și abuzuri, provocând neîncetat forțele otomane de la frontieră, puneau țara în fața primejdiei unui atac al forțelor Porții. În asemenea condiții, Tudor Vladimirescu a inițiat discuții cu conducerea mișcării eteriste, iar concomitent, prin intermediul boierilor Divanului, a inițiat tratative
Revoluția de la 1821 () [Corola-website/Science/306244_a_307573]
-
ravagii produse în trup se explică prin faptul că este o patimă ce se săvârșește în trup, pe când alte patimi se află în afară de trup: Fugiți de desfrânare! Orice păcat pe care-l va săvârși omul este în afară de trup. Cine se dedă însă desfrânării păcătuiește în însuși trupul său (I Cor. 6, 18)202. Prin desfrânare, trupul este abătut de la rostul său firesc, căci trupul omului este chemat ca și sufletul și împreună cu el la unirea cu Dumnezeu prin virtute, la sfințire
Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
și să-L slăvească pe Acesta și să fie pnevmatofor, tot așa cum este și sufletul cu care este unit. Spunând pe de altă parte, că trupul nu este pentru desfrânare (I Cor. 6, 13), Sfântul Apostol Pavel arată vădit că, dedându-se acestei patimi, omul se folosește în chip nefiresc de trup. Omul desfrânat disprețuiește voia lui Dumnezeu în ceea ce privește folosirea trupului: Căci voia lui Dumnezeu aceasta este: sfințirea voastră; să vă feriți de desfrânare, ca să știe fiecare dintre voi să-și
Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
de desfrânare, ca să știe fiecare dintre voi să-și stăpânească vasul său în sfințenie și cinste, nu în patima poftei cum fac neamurile, care nu cunosc pe Dumnezeu (I Tes. 4, 3-5); el păcătuiește astfel împotriva propriului trup: Cine se dedă desfrânării păcătuiește în însuși trupul său (I Cor. 6, 18), și-L defăimează pe Dumnezeu Însuși (I Tes. 4, 8). Și pentru că desfrânarea îl împinge pe om să-și renege propria fire și să se lepede de Dumnezeu, de la Care
Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
e chiar fluxul vorbirii. Pîcală (4) al lui Creangă este echivalentul în ițari al caragialescului Mitică, cel spilcuit orășenește. Ambii nu se pot împiedica de a se juca cu vorbele spre a nu spune nimic. Pîcală, ca și Mitică, se dedă la o „beție de cuvinte” în stare pură, care e propriul ei scop: vorbirea, emisiunea sonoră, rupe comunicarea și ascunde gîndirea, fabricînd automatisme goale de înțeles. La Creangă, un negustor ambulant care parcurge țara cu piciorul pentru nevoile comerțului său
Moș Ion Creangă Coțcariul by Mihai Vornicu () [Corola-journal/Journalistic/2815_a_4140]
-
aici pe vremea ultimului senior, așa că trebuie să fie destul de bătrân. — Cred că Uzuki e numai unul dintre numeroșii locatari ai Castelului Nagoya care îmbătrânesc și-și pierd puterile. Două generații au trecut de pe vremea primului shogun, iar lumea se dedă ritualurilor și înșelătoriilor. Totul e îmbătrânit și decrepit! Vorbea aproape de unul singur; poate că era supărat pe ceruri. Sări în șa și făcu un tur pe terenul de echitație. Era un călăreț înnăscut. Profesorul său era Ichikawa Daisuke, dar în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
face politică militantă, că vor respecta constituția republicană și vor face să fie respectată, cumcă numai trebuințele 12 {EminescuOpX 13} reale ale țării, ușurarea negoțului, pregătirile pentru expoziție i-au făcut să-și părăsească ocupațiile lor științifice pentru a se deda cu mizeria politicei franceze, arată că ei sunt mâna de împăcare pe care le-o întinde mareșalul-prezident, că în momentul în care d-nii radicali vor fi în stare să dea un minister parlamentar ei se vor retrage - dar cine-i
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
teritoriale, în cuceriri, în războaie ceea ce-i lipsește în chiar sufletul lui; sub nici o zonă din lume nu va găsi ceea ce Dumnezeu i-a refuzat sau mai bine zicând ceea ce Dumnezeu a voit ca să fie rezultatul muncii a multe generații dedate la lucru. Căci stă oare destoinicia unei nații în vrun raport cu întinderea teritoriului pe care ea-l ocupă? Mica Veneție era odată o putere mare europeană prin cultura ei intensivă, prin arte, prin industrie, prin judecata sănătoasă a aristocrației
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
mai depărtate chiar și se întoarce adesea la bătrânețe în Pind cu ceea ce a agonisit, prin osteneala unei vieți întregi, pentru a fi înmormîntat în același pământ în care odihnesc strămoșii săi. Dar poporul vlahilor, atât de pacinic astăzi și dedat numai la muncă și câștig, n-a fost însuflețit întotdeauna de un spirit atât de liniștit, nici a fost strâmtorat și mărginit la așezările sale prezente prin. munții apuseni ai Tesaliei. Vlahii iesalieni, ca și mai târziu vecinii lor albanejii
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
libertatea, fără însă ca legiuitorul să se fi gândit la măsurile tutelare în ve derea stării lor și la măsurile necesare pentru ridicarea lor morală și intelectuală spre a putea susține lupta mai ales cu capitalistul. Având multe defecte morale, dedat beției sau îndemnat la beție chiar de speculanți, fără experiență, fără instrucție și lipsit de protecția proprietarului de care fusese dezrobit, țăranul e chemat a deveni prada uneltirilor uzurare a speculanților la cari el e nevoit a se adresa. Însuși
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
al 16-lea. Și, cu toate schimbările urmate în secolul al 16-lea, 17-lea, 18-lea, totuși evreii continuau a fi toți numai străini îngăduiți, esploatați în tot felul de fisc și fără doar alt drept decât a se deda pe lângă operațiile de bani unor ramure de comerciu sau de industrie. Așa în Germania, așa în Prusia până la începutul secolului nostru. Printre multe reforme ce se săvârșiră în Prusia în urma bătălii de la Jena, reforme cari au mărit puterile statului și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
precum și persistarea lor întru a vorbi în familie și piață un dialect polono-german care-i face neasimilabili cu poporul nostru. Daca, în locul muncii actuale, care nu consistă în mult mai mult decât în precupețirea de muncă străină, evreii se vor deda ei înșii cu ocupațiuni productive, dacă școalele noastre, în cari oricând au fost primiți și tratați pe picior de perfectă egalitate cu românii, vor avea de rezultat a-i face să vorbească și să scrie românește, atunci viitorul art. 7
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nouă ramură de administrație ar fi cu totul de prisos, pe când la noi posesiunea drumurilor de fier are pe lângă importanța economică o importanță pentru chiar direcția culturii naționale. Plângerea noastră constantă, de până acum este că românii, în loc de a se deda la studii practice și pozitive, cari să-i poată susținea prin ele înșile fără razimul statului, s-aruncă din contra asupra ramurilor de știință speculativă, din cari dreptul ocupă linia primă. Urmarea acestei direcțiuni nesănătoase a culturei române este înmulțirea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
București. După ce își ia bacalaureatul la Liceul „Mihai Bravul”, pleacă împreună cu familia la Constantinopol, unde tatăl său va deschide o școală pentru armeni, Institutul Mestugean. Timp de zece ani M. desfășoară aici o activitate de catedră. Bănuit că s-ar deda unor uneltiri cu resort naționalist, se refugiază în Bulgaria, la Varna, acolo începând să se manifeste vocația lui de gazetar. Colaborează la ziarul armenesc „Iravunk” și împreună cu Ervant Sărmakeșhanlian scoate cotidianul „Șarjun”, rezervându-și, sub pseudonimul Kamer-Arșavir, rubrica de comentarii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288099_a_289428]