759 matches
-
își conduce gîndurile într-o ordine. Raportul exteriorității care este fondat în subiect ca trecere temporală a gîndurilor ține de ordinea descoperirii, adică de cea a deducției care găsește o existență exterioară pentru că ea știe să descopere evenimentele în mod deductiv. Acesta este motivul pentru care afirmația că subiectul este temporal presupune ca el să fie substanțial, pentru că dacă subiectul se identifică cu ceea ce el descoperă în mod personal, trebuie desigur ca într-un anume sens, el să aibă în el
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
ale sistemului de învățământ. Profesorul Emil Păun consideră fenomenul profesionalizării carierei didactice ca : “ un proces de formare a unui ansamblu de capacități și competențe într-un domeniu dat pe baza asimilării unui sistem de cunoștințe (teoretice și practice), proces controlat deductiv de un model al profesiei respective” . Autoperfecționarea este o activitate care implică într-o măsură considerabilă condiția subiectivă a cadrului didactic, importante fiind aspiratiile, motivația, ethosul profesional. Unul dintre documentele de mare importanță pentru sistemul de formare îl reprezintă Strategia
Sistemul form?rii ini?iale a cadrelor didactice ? un pas ?nainte ?n optimizarea mobilit??ii ?n carier? by Tanislav Maria Teodora [Corola-publishinghouse/Science/83982_a_85307]
-
P. Rojdestvenski este un remarcabil savant al Academiei teologice din St. Petersburg, care pune bazele apologeticii ruse. V. D. Kudreavțev-Platonov, profesor la Academia teologică din Moscova, este considerat filosoful și apologetul Bisericii Ortodoxe Ruse. Critica sa filosofică, dublată de metoda deductivă, vizează dezvoltarea unui sistem metafizic care corespunde creștinismului. S. S. Glagolev, profesor la Academia teologică din Moscova, este considerat unul dintre cei mai importanți apologeți ai timpului său, contribuția sa la cercetarea teologiei fundamentale fiind una majoră. Regăsim în lucrările acestor
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
de Frederik Barth, plecând de la individ și de la teoria jocurilor; de A. Assad, conform unei teorii sistemice de inspirație marxistă. Sunt două abordări diferite asupra aceluiași obiect, două modele a căror pertinență poate fi discutată. A opune demersul inductiv celui deductiv înseamnă să deschizi o ceartă urâtă, deoarece un bun antropolog le folosește în mod evident pe amândouă. El intră într-o realitate locală, observă, participă, descrie, înregistrează, filmează etc. până se degajă un model (este abordarea inductivă); dar el testează
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
a structurii operațiilor concrete, pe care nu o poate depăși. Gândirea lui nu atinge stadiul operațiilor formale, la care normalii ajung la vârsta de 14-16 ani. Debilii mintali sunt capabili de raționamente logice operatorii dar sunt incapabili de gândire ipotetico - deductivă, ceea ce face ca ei să nu poată coordona judecățile enunțate verbal în vederea rezolvării de probleme abstracte. Pe măsură ce ei avansează în vârstă, dezvoltarea lor mintală devine din ce în ce mai lentă, iar regresiunea la un stadiu anterior, din ce în ce mai facilă și mai frecventă. În dezvoltarea
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
logica evoluează În postura de știință principială a modurilor de Întemeiere a gândirii. Avem În vedere posibilitatea depășirii nomenclaturii (și-așa rapsodice!) a structurilor logice de tip inferențial, În măsura În care „principiul rezoluției“, sau „al rezolvării“ , deservește nu numai contextul justificării formațiunilor deductive deja cunoscute, ci și pe cel al descoperirii de noi structuri, iar pe calea „rezolvării“ de clauze, din clase de enunțuri cu titlu de premise, ajungem să identificăm „la comandă“ concluzia, ori concluziile aferente, iar pe această cale, să regăsim
Prelegeri academice by prof. univ. dr. PETRU IOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92348]
-
cu titlu de premise, ajungem să identificăm „la comandă“ concluzia, ori concluziile aferente, iar pe această cale, să regăsim moduri ale inferenței de care logica s-a ocupat În decursul vremii, ori să omologăm noi și noi tipuri de raționament (deductiv). La o astfel de performanță, prin care logica se manifestă punctual, prin aceeași procedură, atât ca ars inveniendi, cât și ca ars judicandi, ca ars retinendi, cât și ca ars tradendi , s-a ajuns prin recursul la o singură regulă
Prelegeri academice by prof. univ. dr. PETRU IOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92348]
-
categorico-ipotetice În modul ponendo-ponens , pentru „A“ și „B“ În calitate de clauze, iar „X“ - o propoziție oarecare), dar și a congenerei sale În modul tollendo-tollens , a silogismului chryssippian ( ), a modului tollendo-ponens, mai sus etalat () și Încă a multor altor moduri ale inferenței deductive , subsumate de Gerhard Gentzen În regula tăieturii din calcului secvențelor . Grație unui mecanism (non-determinist) atât de simplu precum cel pe care-l susține „principiul rezoluției“, În procesarea logicii ca știință și ca disciplină de Învățământ, accentul se deplasează, de pe Întabularea
Prelegeri academice by prof. univ. dr. PETRU IOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92348]
-
de Condillac (1715 - 1780), prin Johann Heinrich Lambert (1728 - 1777) și prin mulți alții - raportează atât raționamentul, cât și studiul acestuia, respectiv știința logicii, la calcul , În speță la adunare și scădere. REZOLUȚIA, CA METODĂ DE CONFIRMARE A VALIDITĂȚII SCHEMELOR DEDUCTIVE IDENTIFICAREA CONCLUZIEI UNUI GRUP DE PREMISE, PRIN TEHNICA REZOLUȚIEI este o consecuție corectă, Întrucât se reduce la , adică la , care se rezolvă Într-o clauză vidă date fiind ca logic-adevărate formulele „p ↑ q“ și „p“, urmează că este logic-adevărată desfășurarea
Prelegeri academice by prof. univ. dr. PETRU IOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92348]
-
raționamentului, prin tehnica rezoluției 8. În măsura În care - prin variantele „rezoluției“ ca metodă și ca strategie În procesarea deducției - ajunge să controleze orice fel de raționament, mai cunoscut sau mai puțin cunoscut sub aspectul apartenenței la o categorie sau alta de structuri deductive, pe deplin corect sau doar plauzibil și, deci, supus revizuirii, logica devine o știință unitară a reprezentării cunoștințelor exprimate prin enunțuri, iar prin aceasta, un „sistem de referință“ pentru alte formalisme . Spunem aceasta, oarecum În dezacord cu informaticienii, care vorbesc
Prelegeri academice by prof. univ. dr. PETRU IOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92348]
-
care i-l imprimă Jan Łukasiewicz, bunăoară, ori Nicholas Rescher) și așa mai departe. Prin aceasta, logica ajunge a ni se Înfățișa ca știință a supraoperațiilor constructive, la un nivel mai avansat decât acela la care Petre Botezatu scufunda sisteme deductive precum silogistica, mereo-logica și fenomenologica Într-o logică „naturală“ extinsă și generalizată, prin raportarea sistematică la operații precum construcția obiectelor mentale din alte obiecte și transferul de proprietăți Între obiectele mentale. De asemenea, la un nivel mai avansat decât acela
Prelegeri academice by prof. univ. dr. PETRU IOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92348]
-
de către manageri, factorii de decizie și cercetători din diferite domenii, scenariul de evoluție este o metodă de analiză, care are ca scop prognozarea evenimentele viitoare. Ea se bazează pe analiza unei situații incerte plecând de la ipoteze certe, unde prin metoda deductivă și inductivă se pot crea soluții probabile. În esența sa, scenariul de evoluție este o ipoteză construită pe sintagma "dacă - atunci", care câștigă rigoare doar printr-o analiză de intelligence. Scenariul de evoluție se bazează pe o structură logică în
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
se confundă cu însăși definiția literaturii, cu Literatura pur și simplu, cu L mare. Astfel conceput, noul comparatism poate aduce o contribuție esențială la elaborarea unei estetici literare generale. Doar că perspectiva se schimbă în mod radical: din speculativă și deductivă, această nouă estetică se vrea inductivă și experimentală, von unten și nu von oben, în terminologie germană. În același timp în consonanță cu întreg climatul și contextul ideologic actual de care aminteam la început noul comparatism se vrea și militant
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
al acestei vârste trebuie obligatoriu să poată răspunde afirmativ este aceea dacă "poate și acceptă să Îmbrățișeze cactusul? 2.2.4.Caracteristici cognitive In această perioadă Încep să se consolideze gândirea logică, formală. Crește abilitatea de analiză mentală, de testare deductivă a ipotezelor. Dacă, până acum, drumul cunoașterii ducea obligatoriu de la real către posibil, acum posibilul devine categoria supraordonată. Drumul gândirii de la posibil către real este deschis, realul fiind una dintre variante, dar nu singura (În viziunea lui Piaget, În acest
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
știința istoriei sau cu istoria ca obiect de învățământ. Învățarea prin descoperire constă în reconstituirea și explicarea faptelor, fenomenelor, proceselor istorice ale unei secvențe din lecție sau chiar a unei lecții întregi, prin antrenarea elevilor înșiși în raționamente inductive sau deductive. Sporirea eficienței învățării prin descoperire în istorie se va realiza dacă profesorul va respecta, în utilizarea ei, unele condiții : Descoperirea să aibă ca punct de plecare o problemă, o întrebare; să se desfășoare conform unui plan (dat la început de
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
întrebări, bucuria descoperirii lucrurilor noi. Învățarea prin descoperire poate fi folosită în predarea istoriei, indiferent de clasă, ponderea ei crescând pe măsura dezvoltării capacităților intelectuale și îmbogățirii informațiilor elevilor. De asemenea și tipurile ei evoluează de la descoperirea inductivă, la cea deductivă, apoi cea prin analogie (transductivă). Învățarea prin descoperire inductivă se întemeiază pe raționamentul inductiv și constă în analiza unor documente care relatează fapte, evenimente istorice, procese istorice particulare, în vederea comparării, clasificării și extragerii generalului, a esențialului cunoscut de elevi. Acest
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
să atenționeze elevul asupra următoarelor aspecte : data documentului, emitentul, care este fondul din care face parte, unde este păstrat, care este problema fundamentală la care se referă, daca este contemporan cu evenimentul la care se referă sau este ulterior. Descoperirea deductivă se bazează pe raționamentul deductiv, în care de la adevăruri generale, gândirea se mișcă spre adevăruri mai puțin generale sau particulare. În procesul de învățare, elevul pornește de la cazuri generale, definiții, reguli, principii pentru a ajunge la judecăți particulare. în felul
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
aspecte : data documentului, emitentul, care este fondul din care face parte, unde este păstrat, care este problema fundamentală la care se referă, daca este contemporan cu evenimentul la care se referă sau este ulterior. Descoperirea deductivă se bazează pe raționamentul deductiv, în care de la adevăruri generale, gândirea se mișcă spre adevăruri mai puțin generale sau particulare. În procesul de învățare, elevul pornește de la cazuri generale, definiții, reguli, principii pentru a ajunge la judecăți particulare. în felul acesta elevul se obișnuiește să
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
înțelege natura numai prin experiență, adică prin ce observă simțurile, și activitate mentală. Astfel se ajunge la axiome; în afara lor omul nu are nici cunoștințe, nici putere". Am putea conchide că diferența dintre cei doi filosofi se reduce la rațiunea deductivă carteziană, față de rațiunea inductivă baconiană. Dar ar mai trebui adăugată o diferență; certitudinea despre adevăr, care, în modelul cartezian există, în timp ce Bacon vorbește despre un imens progres în apropierea de adevăr, fără ca acesta să fie atins. La aceste două păreri
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
fericirea și bucuria de a ajunge la adevăr. Bacon moare în mod stupid, contractând o pneumonie în cursul "experimentării" efectului de păstrare a cărnii prin înghețare. De la acești trei filosofi, spiralogia biomedicală adoptă bucuria de a descoperi adevărul prin rațiunea deductivă și inductivă a experimentului, ca pârghii care urcă cunoașterea și conștiința pe spiralele progresului științific în biomedicină și în restul domeniilor. Spiralogia biomedicală 1. Spira anatomo-fiziologică Andreas Vesalius (1514-1564), marchează epoca anatomică a medicinei. Născut la Bruxelles, pe atunci parte
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
general), folosind inducția completă sau cea incompletă. Cu ajutorul lui se construiesc conceptele și se identifica legile. Această mecanismul principal de investigare a naturii este prima oară menționat de Roger Bacon în lucrarea sa Opus Majus, scrisă în 1267. 4. Raționamentul deductiv, este cheia de boltă a gândirii raționale. El permite trecerea de la general (abstract) la particular (concret). Folosirea raționalului deductiv nu e posibilă decât în cadrul organizat al unui sistem axiomatic cu postulatele, regulile și teoremele sale (de exemplu geometria lui Euclid
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
de investigare a naturii este prima oară menționat de Roger Bacon în lucrarea sa Opus Majus, scrisă în 1267. 4. Raționamentul deductiv, este cheia de boltă a gândirii raționale. El permite trecerea de la general (abstract) la particular (concret). Folosirea raționalului deductiv nu e posibilă decât în cadrul organizat al unui sistem axiomatic cu postulatele, regulile și teoremele sale (de exemplu geometria lui Euclid). Gândirea deductibilă axiomatică operează cu structuri riguroase logice (silogismul, polisilogismul progresiv, regresiv) și matematice (algebrice, de ordine și topologice
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
axiomatic cu postulatele, regulile și teoremele sale (de exemplu geometria lui Euclid). Gândirea deductibilă axiomatică operează cu structuri riguroase logice (silogismul, polisilogismul progresiv, regresiv) și matematice (algebrice, de ordine și topologice) pe care nu este locul să le prezentam. Raționamentul deductiv a primit un suport deosebit prin dezvoltarea logicii formale, practic inaugurata de epocala The Mathematical Analyses of Logic publicată de George Boole în 1847, urmată de Formal Logic a lui Augustus De Morgan în 1849 și perfectată de Bertrand Russel
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
mulțime finită de date de observație, folosind doar aparatul operațional logic, poți să ajungi la două concluzii contradictorii (o teză și o antiteză), aruncă o profundă neîncredere în capacitatea raționamentului logic, ca instrument fiabil de cunoaștere a adevărului. Însuși raționamentul deductiv a fost pus sub semnul îndoielii. Totul pornește de la formularea axiomelor (postulatelor), care sunt un produs creat de imaginația cercetătorului, nefundamentat. Criza axiomaticei modeme a fost analizată de Henri Poincaré și de Școala de la Viena. Fundamentarea valabilității proceselor logice deductive
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
deductiv a fost pus sub semnul îndoielii. Totul pornește de la formularea axiomelor (postulatelor), care sunt un produs creat de imaginația cercetătorului, nefundamentat. Criza axiomaticei modeme a fost analizată de Henri Poincaré și de Școala de la Viena. Fundamentarea valabilității proceselor logice deductive a fost negata atât de neopozitivism, cât și de convenționalism. De aceea, marele astronom Arthur Eddington spunea că modelele propuse de știință se reduc la niște simple umbre sau fantome. Rudolf Carnap a introdus chiar noțiunea de credibilitate, ce trebuie
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]