652 matches
-
Acestea sînt trei puncte de acuzare și mai era un al patrulea: faptul că luam în rîs filmele sovietice, le calomniam". Articolul 209 din Codul penal comunist prevedea pedepsirea unei infracțiuni destul de imprecis, lax definită: discuțiile dușmănoase, ponegrirea, calomnierea sau defăimarea în public cu privire la orînduirea socială și de stat, faptul de a face propagandă, agitație sau orice acțiune pentru schimbarea ordinii sociale existente în stat. Ca dovadă, acțiunea grupului Alexandru Zub de a marca jumătate de veac de la urcarea pe tronul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
să persevereze în această hotărâre și nu va voi să-i pună capăt, poate fi sigur... că va decurge din aceasta cea mai mare rușine pentru noi amândoi, și chiar pentru regatele noastre, și nu numai rușine, ci și veșnică defăimare și, în cele din urmă, chiar și primejdie. Căci mai întâi (se va isca - n. trad) între noi și majestatea sa ură și discordie, iar între aceste trei regate ilustre, anume Ungaria, Boemia și Polonia, un război primejdios și un
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Incapacitatea de a înțelege pe criterii artistice o operă literară compromite bunele sale intenții. E prea mult zel psihanalitic și prea puțină instrucție estetică. În rest... Orice contestatar de azi al marelui poet poate afla aici calificative demonstrate (!?) științific pentru defăimarea și umilirea lui: un caz de demență precoce! POEZIA PURĂ (Ion Pillat) Poetul care a înțeles modernismul (modernitatea) nu doar în expresivitatea lui formală ci și în subtilitatea cu care acesta își asuma tradițiile de esență, rafinându-le, Ion Pillat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
numai anul trecut, ci și anii de dinainte o umpleau de regret. Nici un an din căsătoria ei nu fusese lipsit de regrete. Se căsătorise din mare dragoste cu Nicky, cu gândul să își petreacă viața alături de el. Apoi au început defăimările, victime ale iluziilor, iar remușcările nu îi erau străine. Chiar în clipa aceea lui Carmen îi părea rău că venise. Situația de față părea fără precedent și explica totul, fără cuvinte. Ce tâmpenie! Ce prostie! Știu ce am de făcut
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
1847 un ofis care le impunea evreilor să renunțe la portul lor tradițional (caftan, straimel, barbă, perciuni etc.) și care făcea referire la brutalizările și injuriile pe care le suportau evreii ortodocși tocmai din cauza acestei Înfățișări : „sunt adeseori supuși la defăimări și Înjurări din partea poporului de gios, uneori și la desplăcute tratarisiri, Întâm plări ce aduc neamului evreesc nu numai Întristare dar și piedici la interesuri” <endnote id="(100, pp. 27-28)"/>. De fapt, se pare că ofisul domnesc avea doar menirea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
p. 160)"/> -, a obținut o audiență la suveran. În urma acestor presiuni, la sfârșitul anului 1847, Sturdza Vodă a emis un decret prin care se cerea evreilor să adopte portul „european”, În dauna celui „galițian”, din cauza căruia „sunt adeseori supuși la defăimări și Înjurări din partea poporului de gios, uneori Încă și la desplăcuitele tratarisiri, Întâmplări ce aduc neamului evreesc nu numai Întristare dar și piedică la interesuri”. Însă evreii tradiționaliști au manifestat În fața palatului domnesc din Iași Împotriva acestei măsuri și i-
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
adresează Parlamentului României o „petițiune” prin care Încearcă să prezinte netemeinicia nenumăratelor acuzații care se aduc evreilor. În privința nedreptei „Învinuiri că evreii cârciumari otrăvesc pe țăranii moldoveni cu rachiu falșificat”, În petiție se spune : „Ani și ani s-a aruncat defăimarea asupra lor [= a evreilor], sub cuvânt că ei sunt agenții alcoolismului În Moldova, când s-a făcut Însă cercetarea, s-a dat În vileag că nu există cârciumari evrei În comu nele rurale - legea Îi și oprește dela exercitarea acestei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
48. 635. Ernest Renan, Le Judaïsme comme race et comme religion, Paris, 1883, p. 25. 636. În 1762, Într-o Apologie pentru națiunea evreiască, filozoful evreu Isaac de Pinto (originar din Portugalia și trăitor În Olanda) a luat poziție Împotriva defăimărilor lui Voltaire, susținând că evreii sefarzi (spre deosebire de cei așkenazi) sunt cultivați și iluminați (612, I, p. 69). 637. Călin L. Cernăianu, Recurs Eminescu. Suprimarea gazetarului, Editura Semnele Timpului, București, 2000. 638. Ion Rotaru, „Regret din tot sufletul nenorocita Întâmplare”, Dialoguri
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nr.137 din 17 iulie 1940 preciza că un puternic curent antisemit și-a făcut loc în sânul armatei și numai printr-o puternică disciplină morală și militară nu-și ia avânt spre a rezolva prin sânge toate insultele și defăimările aduse armatei și familiilor lor de către acei de care până mai ieri erau exploatați și care azi se prezintă oprimați ocupanților ruși. Un alt document, telegrama Gorun, nr.140, nr.13919/2 iulie 1940 în general armata și populația evacuată
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
ianuarie F. P. R. a participat vicepreședintele Frontului Popular din Moldova, Iurie Roșca și Dinu Mihail redactor la revista proromânească “Literatura și arta”. Perspectiva de a se relua legăturile cu frații de peste Prut după jumătate de secol de interdicții și defăimări antiromânești a polarizat mulți români În jurul organizațiilor neguvernamentale. Cu sentimentul de a milita pentru unitatea de neam, de limbă și pentru reîntregire, președintele societății Ginta Latină a preluat și președinția F. P. R. acceptându-se Însa deosebirile celor două organizații
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
condamnați la ani de lagăr În condițiile aspre ale gulagului siberian. După 30 de ani se Întoarce În locurile natale și Întreaga sa energie o consacră regimului concentrațional și mobilizării basarabenilor În acțiuni hotărâte de a se opune deznaționalizării și defăimării culturii române. Articolul „Sângele apă nu se face” descrie un episod tragic când tineri moldoveni aflați În armata sovietică primesc ordin să tragă Într-un conațional În timp ce acesta se afla pe punctul de a trece frontiera În țară. Februarie 12
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
parte, Turcia se gândea să aducă această afacere În atenția unei Conferințe a Puterilor Garante. Pe fondul acestei situații, agentul României la Viena și Berlin, Carp, scria la 16 august 1871 din Viena că Bismarck a inițiat o campanie de defăimare Împotriva României și că demersul la Poartă era Începutul acestei campanii, care, așa cum aprecia el, avea să devină violentă, mai ales că Bismarck amenințase pe sultan cu dușmănia Prusiei, În cazul În care aceasta nu avea să ia măsurile necesare
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
Articolul a provocat dezbateri. Vreun oarecare rânjea aprobând, dar cea mai mare parte a veronezilor a reacționat indignată. Mulți au mers la don Calabria pentru a-și exprima părerea de rău. Persoane cu autoritate îl îndemnau să facă denunț pentru defăimare. Dar don Calabria, deși amărât, a vrut să reflecteze cu calm. S-a informat cine era autorul articolului și apoi s-a interesat care ar fi calea cea mai bună pentru a tempera acea insinuare calomnioasă. S-a dus la
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Manzini și monseniorul De Mauro, care trăgeau clopotele venețiene, îndemnau adunările de la mitinguri ca să propage doctrina socială a Bisericii chiar și printre cei mai recalcitranți moșieri care își istoveau lucrătorii. Deseori mitingurile se sfârșeau în încăierări ori în procese de defăimare intentate de puternicii moșieri. Domnul Perez s-a simțit parte în cauză. Era moșier. Era, oare, și el un opresor al țăranilor? Și-a luat toate contractele încheiate între familia sa și lucrătorii agricoli și le-a consemnat spre examinare
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
se mânjească strălucirea, pentru ca să i se stâlcească buna credință, ca să nu i se mai vadă frumusețea morală pe care o admiră toți iubitorii adevărului și toți apărătorii dreptății. Dar, și după atâția ani, după ce a fost acoperit cu munți de defăimări, după se a fost ștrangulat cu mâinile și picioarele legate, apoi împușcat în ceafă, după ce s-a aruncat vitriol asupra trupului lui neînsuflețit, după ce s-a turnat placă grea de beton peste trupul lui, după ce a fost profanat și mormmîntul
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
hoț!” Casa de Habsburg alege înțelegerea cu ungurii decât să facă dreptate românilor care au luptat pentru împărat. Din anul 1989 se fură încontinuu, distrugem și pritocim legi peste legi și nu construim nimic valoros și durabil. Viclenia, prostia și defăimarea au înlocuit dictatura comunistă. Pretinșii oameni politici doar se războiesc fără rușine: „Jos cutare! Jos cutare!”, iar din capul lor îngust nu iese o confruntare academică de idei, așa cum e normal. Se împung ca și berbecii. Trăim ca într-o
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
anarhia comunistă se sufoca în geamătul durerilor, și inima istovită a românului sângerează și așteaptă? Țara are nevoie de ajutorul oricărui bun român pentru redresare și supraviețuire. Până când această miopie a nevrednicilor guvernanți? Opriți abuzul, opriți infamia, opriți minciuna, opriți defăimarea legionarului! Legionarul nu a făcut nici o tranzacție de conștiință, nici un compromis cu dușmanii Crucii, cu călăii care ne-au schingiuit și au ucis cele mai neprihănite vlăstare, viitorul României creștine. Până când această împotrivire de a ne apropia Neamul către înățimile
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
reproșa ceva și fără a blestema pe tirani. Puțini cunosc pătimirea lui Gheorghe Mântulescu și lupta Neamului amenințat cu pieirea. Nu cunoaștem adevărul pentru că el ne-a fost ascuns permanent; azi, la fel ca și ieri, domnește minciuna, fărădelegea și defăimarea. Legionarii sunt trași veșnic pe roata infamiei. Marionete, agenți vopsiți în culori naționale, ne atacă furibund și ne vor pieirea, negând adevărul, inclusiv memoria morților noștri și istoria Neamului nostru creștin. El a îndurat „pelerinajul” multor închisori, una mai crâncenă
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
cei de azi. Acum când se preconizează și se plămădesc în Parlament noi legi de prigonire a legionarilor, din adâncul sufletului meu mult chinuit, cu trupul istovit de înverșunate și crude torturi ce am îndurat ani și ani, strig: opriți defăimarea și crima, opriți decimarea legionarilor români și creștini. Torționarilor de ieri, ucigași și băutori de sânge, împreună cu urmașii voștri nebotezați -, potoliți-vă bestia din voi și pricepeți că, libertatea și viața omului sunt daruri și drepturi mai presus de legile
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
au fondat cele mai grele nemulțumiri și represiuni. Pentru înlăturarea lor ne trebuiesc modele de oameni înflăcărați cu suflete mari și neinflamabile, descătușați de râvna materiei. Să ne întoarcem fața spre Dumnezeu și vom fi ceea ce dorim să fim. Opriți defăimarea, crima și decimarea legionarilor! Domesticiți fiara din voi, cei ce urâți pe legionari! Descătușați-vă din ștreangul materiei reîmbogățite fără muncă, căci ea, materia, ucide vieți! TRĂIM ZILE AMARE Oamenii zilelor noastre au doar numai palme: ovaționează, creier ioc! Prins
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
loviți, ne-au chinuit, neau biciut cu acuze grele, ne-au întemnițat, ne-au înfometat, ne-au țintuit pe Cruce, am sângerat în luptele din munți și în adâncul pământului în minele de plumb, paharul vieții noastre mereu plin cu defăimări otrăvite, dar am stat drepți și neclintiți în demnitate. Legionarul nu este un ins izolat, singuratic, ci un soldat al oștii creștine, al unei puteri înalte care îi poruncește să nu părăsească câmpul de bătălie. El reprezintă neamul și istoria
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
de azi (1985; Premiul Asociației Scriitorilor din Cluj-Napoca) sunt inserate profiluri dedicate unor poeți clujeni și ieșeni. Abia după un deceniu T. va reveni în peisajul editorial, întâi în ipostază de poet, cu volumele Dimineața amurgului (1994), Școala morții (1997), Defăimarea bătrâneții (1998), Elogiul tinereții (2000) și Tratat despre iubire (2003). Poemele vădesc un liric reflexiv substanțial, o voce nouă, cu personalitate. Experiența existențială directă și meditația asupra marilor teme lirice fuzionează într-o expresie poetică dezinvoltă și de o mare
TASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290093_a_291422]
-
începuturi până în 1918 (în colaborare cu Mircea Popa), Cluj-Napoca, 1980; Dincoace și dincolo de F, Cluj-Napoca, 1981; Paul Sima, pref. D. Dumitrașcu, postfață Livia Drăgoi, Cluj-Napoca, 1982; Poezia poeziei de azi, Iași, 1985; Dimineața amurgului, Cluj-Napoca, 1994; Școala morții, Cluj-Napoca, 1997; Defăimarea bătrâneții, București, 1998; Elogiul tinereții, Cluj-Napoca, 2000; Ritm vertical, București, 2001; Elogii. Dez-eseuri. Cvartet: opus 1-4, Cluj-Napoca, 2002; Studii literare, Cluj-Napoca, 2002; Istoria presei românești din Transilvania de la începuturi până în 1918 (în colaborare cu Mircea Popa), București, 2003; Tratat despre
TASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290093_a_291422]
-
ajuns la noi licența presei până a fi un adevărat scandal. Noi nu zicem aceasta pentru a cere în contra presei vreo măsură preventivă, căci noi suntem pentru libertatea absolută a rostirii ideilor, dar o zicem pentru că voim ca injuriile personale, defăimările, calomniile și batjocurile făcute prin presă să fie judecate nu de juriu, care le achitează totdeauna și agravează prin aceasta încă injuria făcută persoanei atacate, ci să fie judecate de tribunalele corecționale, ca în țările civilizate. Pentru ca să adopți această măsură
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
durele eforturi ale pregătirii paramilitare, devenise un exclus, un contemplativ. Adică „rușinea” clasei. Tratat ca infirm, batjocorit, chiar bătut de „camarazi”. Scrisoarea ajungea, apoi, la sfârșitul războiului și descoperirea ororilor naziste. „Consideram documentele o diabolică minciună confecționată de Învingător pentru defăimarea poporului german.” Intervenea aici o figură tutelară „eliberării de matcă”: preotul protestant și profesor de religie. Un pedagog temerar, care condamnase deschis, În clasă, „trufia nemților”. Hulit, șicanat, batjocorit de elevi, „cu tot sadismul de care era În stare o
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]