1,248 matches
-
iar comunitățile creștine maronite constituie baza clasei de mijloc libaneze. Exodul rural din ultimele decenii spre capitală ce a angrenat îndeosebi populația șiită mai săracă, a făcut ca acest Liban periferic și această cantonizare să se regăsească în structura cartierelor defavorizate din Beirut. Petromonarhiile din peninsula arabă au cunoscut o urbanizare accelerată în ultimele decenii în urma dezvoltării economiei petroliere. Arabia Saudită cunoaște o societate citadină de dată recentă, caracterizată printrun model spațial urban cu orașe de mari dimensiuni situate pe litoral sau
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
poate la extrem uneori) tendința taxinomiei altoite pe clasificarea genettiană, cu rezultate pozitive pentru studiul conceptului sau doar pentru domeniul inventivității lingvistice. Sigur rămâne faptul că intertextualitatea a dobândit în timp sfera de generalitate a transtextualității, a surclasat inclusiv hipertextualitatea (defavorizată de suprapunerea cu termenul din teoria informației). Revista de critică și teorie literară Texte consacră în 1983 un număr intertextualității 20: "Intertextualité: intertexte, autotexte, intratexte"21. Intertextualitatea este, fără îndoială, la ordinea zilei, considera Andrew Oliver în "Introducere" (istoria a
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
română (sec. XX) a conceptelor pe care nuvela Sărmanul Dionis le "operaționalizează" artistic. Am fi tentați să apreciem că este vorba despre diferența dintre traducerea literară și cea filosofică, ambele hipertexte corespunzătoare hipo textului kantian. Însă o asemenea abordare ar defavoriza atributul științific al traducerii din secolul al XIX-lea. Este evident, chiar dacă anticipăm puțin concluziile alăturării traducerilor, faptul că la Eminescu primează proprietarea noțiunii în raport cu proprietatea termenilor, căreia îi este preferat, ca instrument explicativ, aspectul plastic al imaginii. În mod
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
etice În societatea bazată pe cunoaștere Morală și politică În societatea bazată pe cunoaștere autorității guvernamentale și Înmulțirea activităților supuse reglementărilor guvernamentale.” Ori, reglementările guvernamentale, traduse prin legi sau prin „ordonanțe de urgență”, favorizează unele grupuri și - așa cum notează McMullan- defavorizează altele, Încât reprezintă, cel puțin ca posibilitate, o sursă de corupție; de fapt, Înmulțirea legilor sporește posibilitatea de corupție. Perspectiva unei corupții care să afecteze vârfurile politice, chiar dacă ia amploare ca posibilitate, În condițiile unei societăți În tranziție, nu este
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
subiectului, suprafața adâncimii, jocul regulii, reversibilitatea ireversibilității etc., și, bineînțeles, primul termen al opoziției este reevaluat, repoziționat și, în consecință, privilegiat față de celălalt termen. Deconstrucția nu se închide, ci se oprește doar la reabilitarea termenilor care au fost în general defavorizați de către anumite sisteme de gândire. 7.2. Strategii discursive și retorice caracteristice În acest stadiu al demersului nostru, ne interesează detectarea modalităților discursive prin intermediul cărora se obțin efectele textului de suprafață. Cu alte cuvinte, ce instanțe și strategii discursive de
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
încadrată în categorii sistematice, despărțite unele de altele de mari intervale, adică de granițe care sunt clar conturate și nete? O parte a răspunsului, credea Darwin, privește șansele de supraviețuire pe care le au formele intermediare. Dacă anumite varietăți sunt defavorizate în lupta pentru existență în raport cu alte varietăți ale căror caracteristici adaptative sunt mai accentuate, este de așteptat ca durata de timp în care ele supraviețuiesc într-o anumită regiune să fie mai scurtă. În mod proporțional, scad și șansele ca
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
medii sub opt ei "beneficiază" de nivelul cel mai scăzut de control și cel mai ridicat de motivare, iar dacă au medii peste opt, apelul la control este cel mai intens. Discutînd în termeni de risc al eșecului școlar, copiii defavorizați în ceea ce privește intervenția părinților par a fi cei cu reușită școlară slabă sau mediocră proveniți din familiile în care resursele culturale și materiale sînt cele mai precare. Aceeași situație mai defavorabilă pare să fie caracteristică copiilor care au cel puțin doi
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
școală-familie-comunitate Accentuarea raporturilor cu școala ale familiei și comunității a fost determinată în ultimele decenii de o serie de condiții care au evidențiat mizele școlarității. În situația dificultăților de inserție profesională a tinerilor, în special a celor proveniți din clasele defavorizate economic și cultural, școala pare a fi instrumentul de asigurare a securității profesionale, în ciuda faptului că reușita școlară (diplomele superioare) nu reprezintă o condiție suficientă pentru aceasta. Pe de altă parte, reușita școlară a copiilor apare ca indispensabilă alocării statutelor
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
în favoarea determinărilor școlare care constituie retraducerea acestora. Populația școlară constituie "locul geometric" al tuturor relațiilor dintre sistemul școlar și sistemul claselor sociale, distribuite inegal față de cultura și codul lingvistic școlar (conform teoriei sociolingvistice a lui Bernstein). Nereușita școlară a celor defavorizați social este legată în felul acesta de factorii sociali și se înregistrează astfel "fenomenul mortalității școlare" ca înlăturare de la accesul spre treptele superioare de învățământ prin sancțiuni menținute în școală de examene și diplome. Principiul egalității în educație este anulat
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
grupuri sociale. Diferențierea de clasă conduce la o diferențiere între elevi, astfel încât Bernstein identifică elevi favorizați de actul comunicării pedagogice, deținători ai unui capital lingvistic rentabil, care le asigură succesul școlar și îi menține pe o poziție dominantă, și elevi defavorizați de un handicap socio-cultural, socializați în alt cod lingvistic. În ultimă instanță școala nu reduce diferențele culturale, reproducând o anumită formă a relațiilor sociale și o anumită structură de clasă. Bernstein propune trei niveluri de analiză în structurarea comunicării pedagogice
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
ce este important ca realizare validă a acestor cunoștințe din partea celui educat). 21 Am preferat traducerea termenului de framing prin "cadrare"; termenul a mai fost tradus în limba română de Rola Mahler prin "ordonare". 22 Sociologia americană definește grupurile minoritare defavorizate social și cultural din punct de vedere cantitativ. Analizele la care ne referim definesc grupul minoritar ca grup de emigranți ce aparțin unor comunități etnice diferite. 23 Cei doi autori canadieni fac distincție între cooperare care presupune o negociere cu privire la
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
altor discipline care au pus în evidență inegalitățile de șanse sociale pe care le generează un PIB/locuitor mic. Studiile OMS și UNICEF au semnalat că mortalitatea infantilă corelează cu distrofia (malnutriția proteino-calorică) în peste 30% din situații. În mediile defavorizate economic și educațional, unde ponderea malnutriției este ridicată, se observă un deficit staturo-ponderal la copii. Deficitul de fier (anemia) determină de asemenea dificultăți în creștere și dezvoltare. Dezvoltarea biologică, fizică și intelectuală este perturbată de calitatea și cantitatea de nivel
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
adăpostul norilor, și așa se strecură în sânul tinerei familii a cărei anevoioasă creare tocmai a fost povestită. Buna înțelegere nu durase deloc între soți; din câteva cuvinte scăpate la necaz tinerei femei, trebui să se conchidă că era destul de defavorizată de soartă. Ea își aminti că soțul, divorțat după o primă căsătorie cu o neastâmpărată prințesă care nu găsea că are toate calitățile necesare, victimă poate a unei reputații ridicole, convenea la fel de puțin cererilor legitime ale celei de-a doua
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
intrările aceluiași vizitator sau fac o contorizare a vizitatorilor fără să țină seama de zi, luna, ăn). Mentalitatea unor politicieni români este de a utiliza Internetul și new media pentru că în cazul în care acestea produc efecte să nu fie defavorizați, fără a investi și avea prea mare încredere în comunicarea online, în condițiile în care România deține un consistent spațiu rural fără Internet căruia mesajul online nu-i transmite nimic. Paradoxal, România oferă o conexiune la Internet redusă per ansamblu
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
1946:65) și care a derivat din mendacium officiosum a Sfîntului Thomas Aquinas (1972:150). În cele opt clasificări ale minciunii oferite de Sfîntul Augustin (1952:86), cel de-al treilea tip este minciuna "care favorizează o persoană, dar o defavorizează pe alta", însă din păcate nu există și un termen care să o definească. Cele care se deosebesc în întregime de minciunile parțial sau absolut binevoitoare sînt minciunile rău intenționate, acelea prin care autorul lor este favorizat în dauna celui
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
fie epigonic academică, ci autentică, propunând forme noi, mai complexe și personalizate, care vor inova în cele din urmă limbajul academic. Importantă este transmiterea mesajului, și nicidecum perpetuarea formelor goale ale unui limbaj devenit jargon. 2. Comunicare Metodologia propusă nu defavorizează (supra)specia lizările, dimpotrivă: numai o foarte bună cunoaștere a propriului domeniu poate oferi maturitatea și rigoarea privirii. Monologul însă, fără deschiderea cu seriozitate către celelalte registre care ne definesc ca oameni și care, într-un fel sau altul, se
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
mai cu seamă pornind de la nuanțe și particularități doctrinale, în timp ce minoritățile presupun termenul complementar al majorității (numerice) sau al autorității (politice). Minoritățile religioase se vor defini fie prin raportare la o majoritate religioasă, fără ca însemnele puterii să valorizeze sau să defavorizeze un grup față de altul (acesta este dezideratul unui stat democratic), fie prin raportare la „religia oficială“ sau la „religia de stat“, care deține puterea politică și față de care ele vor fi subordonate sau marginalizate, funcționând ca „periferie“ tolerată a centrului
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
Putem vorbi realmente de "mondializare" dacă (sub)(socio)culturile locale adoptă principii, mize și acțiuni ale acesteia și le pun în act. Dar nu toate populațiile, popoarele, statele "se mondializează" dacă sesizează că efectele acesteia sunt inegale, favorizând favorizații și defavorizând defavorizații, dacă decalajele între bogați și săraci sunt și rămân mari, dacă apar mereu alte decalaje 11. După Adam Smith, David Ricardo considera că piața este cea care "împinge" fiecare națiune să se specializeze în ceva în care excelează. În
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
atenție copiii, vizitele la domiciliu, monitorizarea nou-născuților, distribuția de lapte pentru sugari, diseminarea cunoștințelor medicale științifice printre tinerele mam etc.); • de accentul pus pe educația pentru sănătate (medicii se implică mai mult în sănătatea celor din mediul rural, a celor defavorizați etc.); • de preocuparea pentru diferitele cazuri de devianță socială (alcoolismul, homosexualitatea, abuzul de droguri etc.) care ies de "sub sutana bisericii" sau a justiției, și intră în competența medicinei. Profesioniștii sănătății par să fie acum singurii care pot spune ce
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
trebui să fii (re)cunoscut dacă te ridici prin merite, nu (numai) datorită banilor și averii "moștenite". În fapt, arată Bourdieu (în Les Héritiers, La Reproduction, La Distinction ș.a.), școala funcționează ca una dintre instanțele de selecție, favorizând favorizații și defavorizând defavorizații. S-a spus că școala contribuie la emanciparea oamenilor, la ridicarea lor, la reușita lor socială indiferent de originea socială, de categoria socială de apartenență etc., dar se constată că aceia care frecventează școlile cele mai bune, care obțin
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
de suferit din cauza poziției lor sociale și economice, să poată finaliza cu succes studiile într-o perioadă de timp bine determinată; • Conferința de la Bergen (2005) analiza rezultatele preocupărilor pentru îmbunătățirea accesului la învățământul superior al tinerilor proveniți din grupuri sociale defavorizate economic, cerea ca studenții să fie învățați să învețe, să devină cetățeni activi, să finalizeze o formare de calitate (în conformitate cu recomandările ENQA European Association for Quality Assurance in Higher Education). • Conferința de la Londra (2007) cerea centrarea învățământului pe noile misii
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
dimensiune În sensul că nu mai este privit doar ca un produs necesar al raportului dintre putere și supuși, ci și ca un mijloc de influențare asupra evoluției societății, inclusiv de Înfăptuire a protecției sociale pentru categoriile de persoane considerate defavorizate și confruntate cu dificultăți materiale. 17 Stan I. N., Teoria generală a impozitelor indirecte, I.A.G. „Lupta”, București, 1945, p. 258 18 Galavielle J. P., Economie budgetaire et fiscale, Ed. Cujas, Paris, 1987, p. 17 28 1.2 Funcțiile impozitului
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
începutul secolului al XX-lea, atunci cînd au fost abolite limitări anterioare referitoare la sufragiu, iar sufragiul universal pentru adulți a devenit un aspect standard al guvernămîntului democratic. 2 Numai puțin!, ați putea spune. Oare nu pot guvernămintele democratice să defavorizeze și o minoritate de cetățeni care posedă drepturi de vot, dar care sînt depășiți de majorități? Oare nu este acesta înțelesul sintagmei "tiranie a majorității"? Aș fi dorit ca răspunsul să fie simplu. Dar vai!, este mult mai complicat decît
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
răspunsul să fie simplu. Dar vai!, este mult mai complicat decît ați putea bănui. Apar complicații din cauza faptului că practic fiecare lege sau politică publică, adoptată fie de o majoritate democratică, o minoritate oligarhică sau de un dictator blînd, va defavoriza în mod sigur anumite persoane. Altfel spus, problema nu constă în capacitatea guvernanților de a proiecta toate legile astfel încît nici una să nu afecteze interesele vreunui cetățean. Nici un guvern, nici chiar un guvern democratic nu poate face față unei asemenea
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
atitudinea Porții și ce a aliaților săi ar putea fi explicată, în afară altor motivații, și prin interesul celei dintâi că Rusia să nu fi avut o posibilitate în plus de a produce un dezechilibru în cadrul alianței care ar fi defavorizat-o, date fiind suspiciunile sale că cele două aliate ar fi putut să-și coordoneze din nou politică lor orientala. De aceea, era nevoie stringenta de o contrapondere ce putea fi reprezentată, înainte de toate, de Prusia, adversara ireconciliabila a Austriei
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]