2,757 matches
-
fiind faptul că mulți copii cu eșec școlar repetat ajung să fie suspectați și ulterior declarați ca fiind deficienți mental. În această situație, se pune În discuție problematica diagnosticului psihologic diferențial ce ar putea discrimina Între falșii deficienți mental și deficienții mental propriu-ziși și care, pe lângă sondarea nivelului dezvoltării intelectuale, trebuie să evidențieze și posibilitățile de progres incluse În prognosticul realizat pe marginea rezultatelor investigațiilor psihometrice și psihopedagogice. Practica psihopedagogică a relevat principiul conform căruia este mai bine să greșești prin
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
solicitările depășesc cu mult capacitatea lor de utilizare a gândirii formale, iar dezideratul unei calificări și al integrării sociale, prin participare la activitățile productive, depășește limitele ergoterapiei, prioritară În etapele anterioare. Actuala formă de pregătire profesională pentru această categorie de deficienți este total nepotrivită, nu răspunde cerințelor ulterioare ale absolvenților și nici cerințelor existente pe piața muncii, unde aceștia oricum nu pot intra În concurență cu absolvenții școlilor profesionale obișnuite - fapt ce determină ca marea majoritate dintre ei să ajungă șomeri
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
de auz să conștientizeze mereu pe timpul dialogului cine este persoana care comunică În clipa respectivă și să repete comentariile, Întrebările sau răspunsurile unui anumit elev din clasă, astfel Încât toți elevii să beneficieze de conținutul celor comunicate; să le ceară elevilor deficienți să pună În discuție subiecte sau probleme ridicate de ei, chiar dacă există și situații În care limbajul nonverbal nu le permite să exprime anumite nuanțe sau alte Înțelesuri ale mesajului; - Încercați să stați Întotdeauna În fața elevului și să-i atrageți
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
care solicită o poziționare adecvată În clasă; - atitudinea personalului din școala de masă față de această categorie de copii; - posibilitatea folosirii instrumentelor de scris de către copiii care prezintă grave probleme de prehensiune; - imaginea de sine și gradul de sociabilitate din partea copilului deficient; - posibilitatea efectuării unor mișcări/activități Într-o postură care să favorizeze normalitatea tonusului muscular În cazul copiilor cu afecțiuni motorii cerebrale (sechele ale encefalopatiilor cronice infantile, sindromul piramidal, sindromul extrapiramidal, sindroame ataxice, infirmitate motorie cerebrală etc.). La această ultimă categorie
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
pregătirii școlare la domiciliu; după o expertiză complexă, copilul poate fi Înscris la cea mai apropiată școală, stabilindu-se un curriculum adaptat situației copilului, un număr mediu de lecții săptămânale susținute de cadre didactice itinerante, specializate În activități cu elevii deficienți și care fac parte din corpul didactic al școlii respective. O particularitate a acestei categorii de copii este aceea că, În lipsa altor deficiențe, ei pot fi normali din punct de vedere intelectual (unii chiar peste medie, ca efect al fenomenului
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
school, Falmer Press, Londra. Allan, J., Brown, S. și Riddel, S. (1995), „Theorising Special Education: An Overview”, Symposium on Theorising Special Education, Paper Delivered at International Special Education Congress, Birmingham, UK: 10-13 April. Arcan, P. și Ciumăgeanu, D. (1980), Copilul deficient mintal, Editura Facla, Timișoara. Armstrong, J.R. (1976), „Individually Guided Education (IGE): One Model for Mainstreaming”, În Focus on Exceptional Children, tom I-II, New York. Badea, E. (1993), Caracterizarea dinamică a copilului și adolescentului de la 3 la 18 ani, Editura Didactică
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
tous (1990), UNESCO, Jomtien, Thailanda. *** Legea Învățământului din 1995. *** „National Education Policy Investigation”, În Education Support Services (1992), Oxford University Press, Cape Town. *** Ordinul M.E.C. nr. 4653/08.10.2001: „Metodologia de organizare și funcționare a serviciilor educaționale pentru copiii/elevii deficienți, integrați În școala publică, prin cadre didactice itinerante și de sprijin”. *** Regulile standard privind egalizarea șanselor pentru persoanele cu handicap, ONU, Rezoluția 48/96 din 20.12.1993 (1994). *** Review of the Present Situation in Special Education Needs (1995), UNESCO
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
Cristina Călin Politici sociale privind persoanele cu dizabilități - Adriana Toma Motivația muncii în managementul organizațiilor sociale - Gheorghița Lazăr Construcția sistemelor europene de asistență socială - Doru Buzducea Inițiativele internaționale - repere ale politicilor naționale pentru persoanele cu handicap - Olga Jora Comunicarea la deficienții de auz - Violeta Dumitru Comisia Superioară de expertiză medicală a persoanelor cu handicap pentru adulți; Institutul Național pentru Prevenirea și Combaterea Excluziunii Sociale a Persoanelor cu Handicap - Țiganiuc Benoni Clasificarea internațională a funcționării, dizabilității și sănătății - prezentare generală - Cătălin Bucinschi
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
rămân promotorii politicilor destinate persoanelor cu handicap prin valorificarea documentelor destinate apărării drepturilor omului și impunerii democrației prin legislația specifică pe care o elaborează în vederea stabilirii cadrului de exersare a drepturilor de cetățean a tuturor categoriilor de persoane. Comunicarea la deficienții de auz Violeta Dumitru, Biroul monitorizare și metodologie - ANPH Comunicarea nu este un privilegiu al omului. Ea există și la animale, și la plante. Principalul act și instrument de comunicare ce introduce omul în existența socială este limbajul. Limbajul reprezintă
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
valoare identică pentru toți indivizii din aceeași specie, în limitele unei arii determinante. Deficiența de auz înnăscută determină anumite particularități ale limbajului: - acuratețea limbajului verbal este redusă deoarece acesta e perceput auditiv inexact în comparație cu modelul perceput de persoana care aude; deficientul de auz beneficiază de indici vizuali în special în perceperea vorbirii orale; - dobândirea unor modele necesare însușirii limbii materne este distorsionată și incompletă; - frecvența de folosire a formelor limbajului verbal este redusă: cu cât pierderea de auz e mai mare
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
limbajului verbal este redusă: cu cât pierderea de auz e mai mare, cu atât va dispune mai puțin de limbaj verbal care i se adresează lui. Dacă la copilul cu auz normal învățarea vorbirii se face în mod spontan, la deficientul de auz este necesară o selecție a cuvintelor și a propozițiilor pe care le va exersa pe parcursul dezvoltării psihosociale. Limbajul la deficientul de auz se va însuși în mod organizat cu sprijinul familiei și cu implicarea directă a specialistului defectolog
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
i se adresează lui. Dacă la copilul cu auz normal învățarea vorbirii se face în mod spontan, la deficientul de auz este necesară o selecție a cuvintelor și a propozițiilor pe care le va exersa pe parcursul dezvoltării psihosociale. Limbajul la deficientul de auz se va însuși în mod organizat cu sprijinul familiei și cu implicarea directă a specialistului defectolog. Comunicarea gestuală În cele mai multe cazuri, comunicarea orală, pentru a oferi mai multă înțelegere unui conținut, este însoțită de comunicarea nonverbală. În acest
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
limbaje naționale gestuale, ceea ce conferă acestui limbaj o universalitate relativă, care n-a putut fi depășită până acum de nici o limbă. „Metoda orală” de demutizare, introdusă în Franța de Pereira, a devenit un instrument eficient folosit de toate instituțiile pentru deficienții de auz. Criticii limbajului mimico-gestual subliniază o serie de dezavantaje ale acestuia: - este cunoscut numai în societatea auzitorilor; - este incomod în producție, comunicarea prin gesturi sporește riscul accidentelor; - dezvoltă gândirea în imagini; - barează calea surzilor spre cultură și civilizație. Marii
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
posibilitatea de a participa activ la viața comunității, asigurându-i accesul la informație și comunicare. Cum puteți ajuta o persoană surdă să vadă ceea ce-i spuneți? - Fiți siguri că fața și buzele vă sunt luminate bine. - Asigurați-vă că persoana deficientă de auz se uită la dumneavoastră. - Fiți siguri că nu vă acoperiți gura cu mâinile. - Vorbiți natural, nu exagerați mișcările gurii, nu vorbiți prea încet sau prea tare. - Folosiți gesturi și expresii faciale. - Dacă știți câteva semne, folosiți-le. - Fiți
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
în procesul de recuperare și reinserție socială a persoanei cu handicap; se merge pe o specializare a cercetării și a cercetătorilor pe tipuri de handicap (senzorial, somatic, fizic, neurologică. „Sfera perceptivo-motrică la handicapatul mintal” (Sora Lungu Nicolaeă; „Elemente de psihopedagogia deficienților de auz” (Stănică Ilie și Popa Marianaă; „Terapia tulburărilor de limbaj (Stănică Cornelia și Vrășmaș Ecaterinaă; „Îngrijirea persoanei cu handicap - Cartea infirmierei” (Sora Lungu Nicolae, coord.Ă. Cea de-a treia etapă are ca punct de pornire aprobarea Strategiei naționale
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
largi, iar profesorii din școala obișnuită se pot informa asupra multiplelor aspecte legate de nevoile și posibilitățile reale ale unui elev cu cerințe educative speciale. Modelul bazat pe organizarea unei clase speciale În școala obișnuită acest model presupune integrarea copiilor deficienți În școli de masă unde să intre În relație cu elevii normali, facilitându-se cu sprijinul cadrelor didactice și specialiștilor din școală, o mai bună intercunoaștere și interrelaționare a celor două categorii de copii. Modelul bazat pe amenajarea În școala
INTEGRAREA COPIILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREŞCOLAR. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Angelica DRĂGOI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2129]
-
aparte În rândul specialiștilor. Apariția conceptelor de educație integrată și școală incluzivă a determinat modificări fundamentale În percepția actului educativ și a necesitat identificarea unor răspunsuri la câteva Întrebări fundamentale: Care sunt finalitățile actului educativ În raport cu nevoile speciale ale copiilor deficienți? Cum definim scopurile și obiectivele instruirii În condițiile unei clase de elevi În care se realizează integrarea? Care sunt criteriile de elaborare și aplicare a unui curriculum diferențiat/adaptat? Cum trebuie aplicată și Înțeleasă evaluarea școlară a elevilor cu diferite
MODALITĂȚI DE ABORDARE PRIVIND EDUCAȚIA COPIILOR CU CERINȚE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Liliana OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2147]
-
a copilului hipoacuzic, de exemplu, În școala normală, acesta nereușind să treacă peste limitele impuse de mediul obișnuit. Întrebarea care se pune este atunci: poate fi Înlăturat În Întregime handicapul, decalajul care separă dezvoltarea psihică a normalului de cea a deficientului? Iar răspunsul este: uneori da, alteori nu. Acest răspuns este dat deoarece, deși mediul este normal și cu certe valori educative, copilul cu CES nu poate beneficia de acțiunea lui În egală măsură cu ceilalți, tocmai datorită deficienței care solicită
„SALVEZI DACĂ ŞTII SĂ ACȚIONEZI!”E DEVIZA UNEI ŞCOLI PENTRU TOȚI, ŞCOALĂ CARE E TOTODATĂ ŞI PENTRU FIECARE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Cristina ANTON, Anca ȚIBULCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2138]
-
nonformale sau informale, care au obiective extracurriculare variate: sportive, culturale, sociale. Mai mult, cooperarea familiei cu echipa de intervenție poate transforma părintele Într-un bun “specialist”, care creează un mediu prielnic educației incluzive, generat de instaurarea unei relații pozitive părințicopii-copil deficient, eliminându-se reacțiile tipice ca depresia, furia, culpabilitatea, sentimentul de injustiție, anxietatea, autocompătimirea, respingerea copilului sau supraprotejarea sa, ceea ce impiedică formarea abilităților de autonomie ale copilului cu nevoi speciale, convingându-i pe părinți că În demersurile lor educative cu copilul
„SALVEZI DACĂ ŞTII SĂ ACȚIONEZI!”E DEVIZA UNEI ŞCOLI PENTRU TOȚI, ŞCOALĂ CARE E TOTODATĂ ŞI PENTRU FIECARE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Cristina ANTON, Anca ȚIBULCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2138]
-
eliminându-se reacțiile tipice ca depresia, furia, culpabilitatea, sentimentul de injustiție, anxietatea, autocompătimirea, respingerea copilului sau supraprotejarea sa, ceea ce impiedică formarea abilităților de autonomie ale copilului cu nevoi speciale, convingându-i pe părinți că În demersurile lor educative cu copilul deficient nu sunt singuri, sprijinindu-i pe aceștia În găsirea unui echilibru și În Însușirea unor abilități și tehnici speciale de educație a copilului cu deficiențe, conlucrând adecvat cu profesioniștii. Educația incluzivă permite copilului cu CES să trăiască În familie, să
„SALVEZI DACĂ ŞTII SĂ ACȚIONEZI!”E DEVIZA UNEI ŞCOLI PENTRU TOȚI, ŞCOALĂ CARE E TOTODATĂ ŞI PENTRU FIECARE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Cristina ANTON, Anca ȚIBULCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2138]
-
copil și tratamentul egal, bazate și pe o pedagogie În care discriminarea pozitivă și spiritul suportiv sunt coordonatele de bază. CONCEPTUL DE EDUCAȚIE SPECIALĂ În Declarația Mondială asupra „Educației pentru toți”, la articolul 3, se afirmă: „Nevoile școlare ale persoanelor deficiente/cu handicap cer o atenție specială. Trebuie Întreprinse măsuri pentru asigurarea accesului la educație fiecărei categorii de persoane deficiente, ca parte integrantă a sistemului de Învățământ”. Educația specială este o formă adaptată de pregătire școlară și asistență complexă (medicală, educațională
EDUCAȚIA INCLUZIVĂ - UN DEZIDERAT. PREOCUPĂRI PENTRU INTEGRAREA COPIILOR CU CES. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Daniela Silvia CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2140]
-
bază. CONCEPTUL DE EDUCAȚIE SPECIALĂ În Declarația Mondială asupra „Educației pentru toți”, la articolul 3, se afirmă: „Nevoile școlare ale persoanelor deficiente/cu handicap cer o atenție specială. Trebuie Întreprinse măsuri pentru asigurarea accesului la educație fiecărei categorii de persoane deficiente, ca parte integrantă a sistemului de Învățământ”. Educația specială este o formă adaptată de pregătire școlară și asistență complexă (medicală, educațională, socială, culturală) destinată persoanelor care nu reușesc să atingă temporar sau pe toată durata școlarizării nivelurile instructiv educative corespunzătoare
EDUCAȚIA INCLUZIVĂ - UN DEZIDERAT. PREOCUPĂRI PENTRU INTEGRAREA COPIILOR CU CES. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Daniela Silvia CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2140]
-
adică utilă, oportună pentru fiecare elev, judecat separat, cu resursele, posibilitățile, aspirațiile și nevoile lui stringente și imediate. O autentică școală incluzivă are maximal nevoie de o mare diversitate de educabili (de fapt, de copii cu probleme cât mai diverse: deficientul grav, cel cu tulburări de comportament, dar și supradotatul). Școala incluzivă nu măsoară rezultatele școlare, ea doar monitorizează progresele fiecăruia și se mulțumește că face câte ceva pentru fiecare. O clasă incluzivă autentică trebuie să aibă elevi de toate felurile, de la
CE ESTE ŞI CUM SE PUNE ÎN PRACTICĂ ŞCOALA INCLUZIVĂ?. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Miodrag CIURUŞCHIN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2139]
-
educațional (acest proces presupune, pe lângă continuitate, sistematizare, coerență, rigoare și accesibilizarea conținuturilor, un anumit grad de Înțelegere, conștientizare, participare, interiorizare și evoluție În planul cunoașterii din partea elevilor). Altfel spus, cerințele educative speciale solicită abordarea actului educațional de pe poziția capacității elevului deficient sau aflat În dificultate de a Înțelege și valorifica conținutul Învățării și nu de pe poziția profesorului sau educatorului care desfășoară activitatea instructiv-educativă În condițiile unei clase omogene sau pseudo-omogene de elevi. Termenul de cerințe educative speciale este utilizat mai cu
ŞCOALA VIITORULUI - ŞCOALA INCLUZIVĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lidia BÂRCĂ, Viorica MANOLACHE, Gianina POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2131]
-
M.E.N. nr. 4378/ 07.09.1999 Măsuri de organizare a Învățământului special; Ordinul M.E.N. nr. 3634/ 17.04.2000 Programul național "Integrarea și reabilitarea copiilor cu deficiențe În/prin comunitate"; Notificare privind susținerea examenelor de Capacitate și Bacalaureat de către elevii deficienți (integrați În Învățământul public sau din sistemul de Învățământ special); Notificare privind transferul elevilor din școlile speciale În Învățământul public; Notificate privind activitatea de profesionalizare: În atelierele școlare din rețeaua Învățământului special; Ordinul M.E.C. 4653/08.10.2001 Metodologia de
EDUCAȚIA INTEGRATĂ ÎN CONTEXTUL REFORMEI ÎNVĂȚĂMÂNTULUI ROMÂNESC. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lenuța IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2141]