27,909 matches
-
prezentată anterior, deficitul de apă înregistrat la nivelul anului 2000 va fi de QS zi med. =136 l/s-4l l/s=95l/s Pentru rezolvarea problemei alimentării cu apă a populației orașului s-a întocmit un proiect prin care acoperirea deficitului de debit se va realiza tot prin sursa Paltinu, dar în alt punct de racord și dezvoltând un nou sistem de aducțiune, prin care gestionarea debitului preluat aparține în totalitate orașului Breaza. Se va avea în vedere descongestionarea zonei centrale
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
culturilor. Orientarea formelor de relief și culoarele de vale influențează canalizarea curenților de aer. Vânturile dominante bat din vest - nord-vest și au caracter neregulat. Iarna bate crivățul dinspre nord-est, un vânt geros și uscat. În arealele cu precipitații mai reduse deficitul anual de umiditate este de 150-180 mm și de aceea se impune compensarea lui prin extinderea irigațiilor. În Câmpia Jijiei Inferioare, din cantitatea anuală de 517 mm precipitații, 293 mm se înregistrează în perioada de vegetație. 5. Hidrografia Apa reprezintă
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
Lespezi, ca urmare a scăderii natalității. La Brătești, scăderea ușoară a natalității (de la 13,5‰ în 2002 la 12,5‰ în 2011) și creșterea mortalității (de la 16,4‰ în 2002 la 17,3‰ în 2011) au determinat o accentuare a deficitului natural de la -2,9‰ în 2002 la -4,8‰ în 2011. În perioada anilor 1966-1999, în comuna Stolniceni-Prăjescu s-au înregistrat valori pozitive ale bilanțului natural cu excepția anilor 1983(-0,3) și 1994(-2,8). Cea mai mare valoare s-
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
descreșterea a fost lentă, fără perturbări semnificative, iar în anul 1999 s-a ajuns la 2,6‰ (F. Ipatiov, 2001). În cazul localității Todirești, valoarea 0 înregistrată în anul 2011 la indicatorul natalitate este principalul factor care a determinat creșterea deficitului populației de la -11‰ în 2002 la -35,7‰ în anul 2011. În condițiile scăderii continue a natalității în comunitățile ruso-lipovenești se observă deja o modificare semnificativă a structurii populației pe grupe de vârstă, fapt care va avea în viitor implicații
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
facultate) ar trebui să își administreze propriul buget. În practică, sunt câteva facultăți cu profit 0, în jur de 5-7 facultăți profitabile și un număr aproximativ similar de facultăți care înregistrează pierderi. În fiecare an, Universitatea acoperă din bugetul comun deficitul facultăților ineficiente și, până de curând, la sfârșitul anului, lua surplusul facultăților eficiente pentru redistribuire. Redistribuirea nu se justifică de obicei cu argumente precum solidaritate sau echitate: este justificată prin responsabilitatea legală a Universității de a plăti salarii oricărui angajat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
Obiective Măsură (Indicator) Țintă Inițiative/ Comentarii 1. Performanțe în instruire și cercetare - Studenți de înaltă calitate - Fără măsuri Nu există - Obiective declarative - Asigurarea de absolvenți competitivi - Fără măsuri calitative Nu există 2. Stabilitate financiară Supraviețuire (menținerea status-quo-ului) - Bilanțul anual (surplus - deficit pentru fiecare facultate/departament) - Contribuția la/de la bugetul Universității pentru fiecare facultate - Venituri non-publice (taxe/cercetări) - Reducerea costurilor negociind și făcând „compromisuri” cu Ministerul Educației care asigură aprox. 45% din veniturile Universității - Redistribuire de la facultățile „bogate” și eficiente către cele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
Procentajul de absolvenți angajați după un an - Gradul de interes al angajatorilor pentru absolvenții UB pentru fiecare domeniu (specializare) - Să fie în topul preferințelor angajatorilor pentru absolvenți în cel puțin zece domenii (facultăți) 2. Stabilitate financiară - Reducerea la minim a deficitelor pe facultăți și programe - Deficitul ca % din totalul bugetului pe anul anterior - Deficitul cumulat pe ultimii cinci ani - Reducerea dependenței de banii publici - Nici o facultate cu deficit în 2008 - Strategii de restructurare pentru îmbunătățirea situației facultăților ineficiente, incluzând pensionări timpurii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
un an - Gradul de interes al angajatorilor pentru absolvenții UB pentru fiecare domeniu (specializare) - Să fie în topul preferințelor angajatorilor pentru absolvenți în cel puțin zece domenii (facultăți) 2. Stabilitate financiară - Reducerea la minim a deficitelor pe facultăți și programe - Deficitul ca % din totalul bugetului pe anul anterior - Deficitul cumulat pe ultimii cinci ani - Reducerea dependenței de banii publici - Nici o facultate cu deficit în 2008 - Strategii de restructurare pentru îmbunătățirea situației facultăților ineficiente, incluzând pensionări timpurii și restructurarea de personal - Investiții
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
absolvenții UB pentru fiecare domeniu (specializare) - Să fie în topul preferințelor angajatorilor pentru absolvenți în cel puțin zece domenii (facultăți) 2. Stabilitate financiară - Reducerea la minim a deficitelor pe facultăți și programe - Deficitul ca % din totalul bugetului pe anul anterior - Deficitul cumulat pe ultimii cinci ani - Reducerea dependenței de banii publici - Nici o facultate cu deficit în 2008 - Strategii de restructurare pentru îmbunătățirea situației facultăților ineficiente, incluzând pensionări timpurii și restructurarea de personal - Investiții anuale consistente în dezvoltarea ulterioară - Investiții anuale ca
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
în cel puțin zece domenii (facultăți) 2. Stabilitate financiară - Reducerea la minim a deficitelor pe facultăți și programe - Deficitul ca % din totalul bugetului pe anul anterior - Deficitul cumulat pe ultimii cinci ani - Reducerea dependenței de banii publici - Nici o facultate cu deficit în 2008 - Strategii de restructurare pentru îmbunătățirea situației facultăților ineficiente, incluzând pensionări timpurii și restructurarea de personal - Investiții anuale consistente în dezvoltarea ulterioară - Investiții anuale ca % din cheltuielile anuale - Numărul de facultăți/departamente cu deficit anual - % din banii non-publici în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
banii publici - Nici o facultate cu deficit în 2008 - Strategii de restructurare pentru îmbunătățirea situației facultăților ineficiente, incluzând pensionări timpurii și restructurarea de personal - Investiții anuale consistente în dezvoltarea ulterioară - Investiții anuale ca % din cheltuielile anuale - Numărul de facultăți/departamente cu deficit anual - % din banii non-publici în totalul veniturilor (venituri din taxe, cercetări) - Cel puțin 25% din cheltuieli să fie pentru investiții (noi clădiri, cămine studențești, laboratoare, echipament) - Asigurarea celor mai mari salarii pentru cei mai buni profesori („vedetele”) și salarii decente
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
țintelor, responsabilităților, termenelor ) 4. ÎNCHEIEREA PROIECTULUI ȘI EVALUAREA 3. IMPLEMENTAREA PROIECTULUI (realizarea activităților, atingerea obiectivelor, monitorizarea) O viziune strategică dezirabilă pentru Universitatea din București Predare eficientă Cercetare de cea mai înaltă clasă Administrare profesionistă și eficientă Reducerea la minim a deficitelor pe facultăți și programe Investiții anuale considerabile în dezvoltarea viitoare a organizației Cele mai bune salarii pentru cei mai buni profesori („vedetele”) și salarii decente și stimulente financiare pentru toți ceilalți Performanțe financiare Viziunea strategică prezentă pentru Universitatea din București
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
sau măcar au gândit) pentru ceea ce ni se întâmplă. Raportat la istorie, această perspectivă conține în ea ceva din marxism, ceva din perspectiva morală (forțată, de altfel) prin care acesta judecă istoria. La nivel individual ea provine și dintr-un deficit al mărturisirii, dintr-o lipsă a exercițiului spovedaniei. Prea mulți ani am uitat să ne privim cu atenție pentru a ne identifica greșelile, pentru a ne scormoni vinile și a ni le mărturisi nouă înșine. Este vorba de o lipsă
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
În relația cu un prieten înainte de a-l judeca trebuie să vedem care-i este forma maximă de prietenie, ținând cont de întregul context în care este situată existența sa. A nu vedea că anumite atitudini sunt inevitabile înseamnă un deficit de atenție sau înțelegere din partea noastră, ceea ce reprezintă o scădere în calitatea prieteniei pe care o oferim. Ca profesor a insista să-ți chinui studenții cu expuneri colțuroase, în condițiile în care-ți lipsește talentul rezumatului și al sintetizării, reprezintă
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
condițiile de bază este să ai oameni bine pregătiți din punct de vedere profesional. Aceasta este, de altfel, una dintre provocările care stau în fața celor de la Trapec"245; "Noi, ca furnizori de servicii, suntem pe locul al doilea în statistica deficitului de personal calificat. În industria noastră nu au existat sisteme de pregătire a personalului. În general, oamenii se pregătesc la locul de muncă, afirmă directorul de operațiuni UPC București, Constantin Brencea. Anul trecut am investit 40 milioane de euro, iar
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
blocuri turn și sutele de mii de reclame strălucitoare sau lumina stroboscopică a discotecilor, căreia din cînd în cînd regizorului îi taie complet sonorul pentru a ne acomoda cu universul ecranat al surdo-muților, pentru care elementul vizual și gestualitatea preiau deficitul, raportîndu-l la o expresie mai acută a comunicării. Cînd nu mizează pe situații, regizorul focalizează asupra stărilor și contrastului dintre registrele conjugate ale lumilor diferite. Cu toate aceste rupturi deliberate de nivel, acțiunea cunoaște un crescendo de progresie dramatică, beneficiind
Babel : istoria lumii în 4 capitole by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9925_a_11250]
-
evitarea constantă a artificiilor. Ea controlează ușor eliberarea creatoare prin observație și imaginație, analiză și mister. Romanul urmează un model de existență, din care își produce o structură larg și subtil motivată. El nu ascunde o anumită insuficiență epică, un deficit de concretitudine, neacoperite, problematic sau analitic, prin evenimente și personaje, amenințate de stereotipie și categorial. Amprenta contextuală, diferențiată, înainte și după dictatură, impietează asupra perspectivei și substanței romanești. În pofida elaborării intense, marcă a responsabilității profesionale, A. Blandiana este un scriitor
Dincolo de poezie by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8990_a_10315]
-
INTESTINALE Principalele dovezi experimentale privind rolul florei intestinale s-au obținut din studiul animalelor de laborator crescute în condiții de protecție „germ-free”. Acestea au: - deficiențe vitaminice (K, B12) - susceptibilitate la infecții - insuficienta dezvoltare a sistemului imun, îndeosebi la nivel intestinal - deficit de anticorpi. Flora „esențială” are un rol important în digestie - Participă la digestia glucidelor: bacteriile au enzime pentru anumite glucide pe care gazda nu le poate utiliza: unele tipuri de amidon, fibre, oligozaharide, glucide cu structură alcoolică. Lactoza și oligozaharidele
Revista Spitalului Elias by TUDOR NICOLAIE, LIANA TAUBERG, LAURA ION () [Corola-journal/Journalistic/92042_a_92537]
-
exagerat, prevenind alergiile și bolile autoimune. Bacteriile intestinale eliberează semnale chimice recunoscute de receptorii specifici - denumiți receptori toll-like (TLR) - ai sistemului imunitar ereditar. Interacțiunea ajută la menținerea integrității structurale a suprafeței intestinale și intensifică rezistența suprafeței epiteliale împotriva lezării. Un deficit al oricărui tip de moleculă de semnalizare poate induce inflamația, care poate fi un precursor al bolilor inflamatorii intestinale. Alte roluri ale florei intestinale - Stimularea peristaltismului intestinal; - Metabolizarea unor carcinogeni (dar flora poate și sintetiza carcinogeni). EFECTE NEDORITE ALE FLOREI
Revista Spitalului Elias by TUDOR NICOLAIE, LIANA TAUBERG, LAURA ION () [Corola-journal/Journalistic/92042_a_92537]
-
florei intestinale - Stimularea peristaltismului intestinal; - Metabolizarea unor carcinogeni (dar flora poate și sintetiza carcinogeni). EFECTE NEDORITE ALE FLOREI INTESTINALE Flora din intestine poate produce și efecte nedorite. Cele mai multe țin de fapt de dezechilibrele ei: - Reducerea numărului de bacterii benefice produce deficite vitaminice, tulburări digestive; - Proliferarea excesivă a unor germeni care în mod normal sunt prezenți în număr mic (Candida, Clostridium difficile), provoacă boli; - „Scăparea” de sub control a unor germeni condiționat patogeni, care ajung să determine îmbolnăviri local sau la distanță. Principalele
Revista Spitalului Elias by TUDOR NICOLAIE, LIANA TAUBERG, LAURA ION () [Corola-journal/Journalistic/92042_a_92537]
-
calitate. Consumul de iaurt este indicat: - persoanelor sănătoase - copiilor - inclusiv sugarilor de la 9-10 luni - femeilor gravide - persoanelor cu tulburări digestive „moderate” - în timpul și după tratamentele antibiotice (cu precizarea că antibioticele pot distruge inclusiv bacteriile din iaurt). Contraindicații sunt reprezentate de: deficite majore de lactază, alergie la proteinele laptelui de vacă, tulburări digestive severe. Nu se administrează odată cu tetraciclinele (ci la intervale de 2-3 ore). Iaurturile degresate sunt mai prost tolerate digestiv. Nu toate iaurturile sunt la fel. Pentru a beneficia de
Revista Spitalului Elias by TUDOR NICOLAIE, LIANA TAUBERG, LAURA ION () [Corola-journal/Journalistic/92042_a_92537]
-
decât 8 puncte) determină aproape universal creșterea PIC și condiționează prognosticul rezervat. Edemul cerebral apare la acest subgrup legat de imagistica cerebrală anormală (CT sau RMN) și de întrunirea a două din următoarele 3 criterii: vârsta peste 40 de ani, deficitul motor unilateral sau bilateral și instabilitatea hemodinamică (tensiunea arterială sistolică mai mică decât 90 mmHg). Creșterea PIC în faza acută, prin compromiterea presiunii de perfuzie cerebrală, contribuie direct la dizabilitatea reziduală ulterioară. Monitorizarea acesteia a dus în primul rând la
Revista Medicală Română by Cornelia Tîrîş () [Corola-journal/Journalistic/92286_a_92781]
-
precede cu câțiva ani afectarea motorie, manifestările inițiale fiind non-motorii (tulburare de somn, depresie, durere pe un hemicorp, constipație). Pacienții diagnosticați precoce și tratați corect beneficiază de câțiva ani de calitate bună a vieții, prin efectul simptomatic al tratamentului asupra deficitelor existente (motorii și non-motorii). În cursul evoluției bolii apar fluctuațiile motorii (50% din pacienți prezintă fluctuații după 2 ani de evoluție a bolii), care impun intervenție terapeutică imediată, pentru a fi evitată invaliditatea pe termen scurt și mediu. Cea mai
Revista Medicală Română by Armand Frăsineanu () [Corola-journal/Journalistic/92282_a_92777]
-
de criterii care delimitează pacienții în robuști, prefragili și fragili. În această abordare, fragilitatea este concepută ca un sindrom, o entitate care se suprapune peste procesul îmbătrânirii. Alți autori afirmă că fragilitatea apare ca rezultat al unei acumulării sistemice de deficite. Fragilitatea nu este considerată o altă comorbiditate, vârsta foarte înaintată, dependența sau handicapul putând coexista, dar fiind considerate fenomene distincte. Fragilitatea nu este o stare de tip „totul sau nimic“, ci există sub forma unui spectru de manifestări. La baza
Revista Medicală Română by Mihai-Viorel Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/92290_a_92785]
-
înaintată, dependența sau handicapul putând coexista, dar fiind considerate fenomene distincte. Fragilitatea nu este o stare de tip „totul sau nimic“, ci există sub forma unui spectru de manifestări. La baza apariției fragilității sunt avute în vedere mai multe mecanisme: deficite hormonale, inflamația, stresul oxidativ, sarcopenia, neurodegenerarea, declinul fiziologic sistemic. Lipsa de consens în privința fragilității pledează pentru înlocuirea definirii în sens clasic (nosologic și nosografic) cu o „delimitare“ cu granițe foarte largi, lăsate deschise pentru alte contribuții și achiziții. Conceptualizarea fragilității
Revista Medicală Română by Mihai-Viorel Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/92290_a_92785]