1,537 matches
-
sătui, înainte de 1989, erau mulți, de sintagma „societate socialistă dezvoltată multilateral”. Drumul de la speranțele aduse de cîștigarea libertății la marile deziluzii ale prezentului a avut un parcus scurt. Nu se deosebesc prea mult mitingurile electorale de astăzi, de paradele și defilările populare din vechiului sistem. Afișe, pancarte, bannere, eșarfe roșii și portocalii, turism electoral, o întreagă recuzită de pixuri, găleți, lopeți, umbrele, pomeni electorale, brichete, sarmale și mici, lanterne, vin fiert și chibrituri, sacoșe cu siglă, calendare strălucitoare și costisitoare, intelighenția
MAI EXISTA REMEDIU? de DIANA POPESCU în ediţia nr. 54 din 23 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345116_a_346445]
-
drumul din brațe. - Ce faci? Șopti nedumerită? N-avem voie... El îi acoperi gura cu un sărut pătimaș. Înlănțuiți într-o îmbrățișare tandră de îndrăgostiți, răcoriți de adierea vântului ce încrețea valurile mării, pășeau pe dig ca doi soldăței în timpul defilării. Având pașii mai mici, la un moment dat Dalia zgribulită de frig, îl călcă pe Ștefan pe picior. - Scuză-mă. Nu a fost cu intenție. Te-a durut? - Au, ce mă doare... Cred că mi l-ai învinețit, glumi el
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376807_a_378136]
-
A ieșit foarte gustoasă, mai ales că avea caras, biban, somotei și crap ca materie de bază. La câtă mâncare pregătisem, puteam să mai săturăm încă zece flămânzi. Le aminteam celor tineri de vremea când eram obligați să mergem la defilare ”la județ” și să ne arătăm ”recunoștința” față de cei prin fața cărora treceam cu pancarte, steaguri și portrete ale ”iubiților conducători”. Nici copiii nu uitaseră zilele acelea. În urmă cu douăzeci de ani erau de vârsta fiilor lor, ba chiar mai
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376758_a_378087]
-
ori pe iubitul dumitale, mister Cucu. Și când cânta și când zbura. Pot oricând să-l descriu. Toți întoarseră capul să-l vadă pe fericitul care a stat tete-a-tete cu misterioasa pasăre. Era un domn cu mustață ce privea plictisit defilarea norilor pufoși. Curioși, toți începură să-l sâcâie: -Chiar l-ați văzut? Cum e? Cum arată? Vă rugăm să ne spuneți! Domnul cel plictisit luă de alături un pai în gură și începu să peroreze, plin de importanță: -Eh, spanac
CU-CU! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1604 din 23 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379755_a_381084]
-
mare). Nu aveam voie să particip la nicio activitate militară. Se apropia ziua de 15 august, Ziua Marinei care corespunde cu ziua de Sfânta Maria. Toate navele militare cu o săptămână înainte ieșeau în avanportul Mangaliei unde se aliniau pentru defilare și începeau pregătirile de festivități. Pe mine m-au abandonat, trimițându-mă la infirmeria Corpului de Echipaj, o unitate militară de uscat unde se instruiau recruții până la repartizarea lor la nave sau la alte unități militare. Dar ți-ai văzut
CELE PATRU INTALNIRI CU MOARTEA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369140_a_370469]
-
NEWS Autor: Sergiu Găbureac Publicat în: Ediția nr. 1801 din 06 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Pentru mine știrile săptămânii nu au fost nici discursul bun al președintelui, nici gesturile emoționante ale prim ministrului la parada de Ziua Națională, ci defilarea, pentru prima oară, a unui detașament de ofițeri cu dube din dotare de la penitenciarele României, pe la poalele Parlamentului României. Un semnal foarte clar al Codruței Kovesi: „E de neînțeles cum unii cred că pot scăpa, în continuare, luând mită. Nu
TABLETA DE WEEKEND (133): BREAKING NEWS de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369199_a_370528]
-
la Cluj pentru a sărbători revenirea Transilvaniei la România. Sănătescu își amintește: "Sosim dimineața la Cluj. La ora l0, întîmpinăm pe Majestatea Sa Regele și ne îndreptăm spre Catedrală pentru un Te Deum; apoi, în Piața Centrală are loc o defilare: trupe ruse și române urmate de populația română și maghiară din nordul Transilvaniei. [...] Seara, părăsim Clujul și revenim pe 14 martie dimineața la București; la gară, mare manifestație pentru ruși și pentru guvern". Pentru ruși și pentru guvern, scrie generalul
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
găzduit o expoziție cu totul aparte, adunînd capodopere născute, pînă în 1989, de premianții Cîntării României și ai Daciadei și s-a intitulat, absolut îndrituit, dar și absolut menajant: Kitsch un mod de considerare a frumosului. Vă imaginați cam ce defilare de forțe s-a consumat în incinta galeriei! O singură nedumerire ne revine nouă, cusurgiilor de serviciu: de ce neiertătoarea temă și-a găsit spațiul de manevră în chiar cea mai kitsch galerie bucureșteană? Pe numele ei GAMB (Galeria de Artă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
celebre sînt, pur și simplu, înțesate acum de exponenții, aș vrea să-i cred exponenți, ai unei societăți românești care, oricît ne-am frăsui în dreapta și-n stînga, renaște spectaculos sub ochii noștri, hipnotic măriți. Spectacol în sine e chiar defilarea acestor oameni tineri, fete și băieți fermecători, cu aer proaspăt, extrem de inspirat și de neuniform îmbrăcați, defilare fastuoasă la intrarea în săli sau în foaierele pauzelor. Ce tonică e această defilare a celor ce vor fi burghezia prosperă fără de care
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
societăți românești care, oricît ne-am frăsui în dreapta și-n stînga, renaște spectaculos sub ochii noștri, hipnotic măriți. Spectacol în sine e chiar defilarea acestor oameni tineri, fete și băieți fermecători, cu aer proaspăt, extrem de inspirat și de neuniform îmbrăcați, defilare fastuoasă la intrarea în săli sau în foaierele pauzelor. Ce tonică e această defilare a celor ce vor fi burghezia prosperă fără de care nu poate fi concepută România de mîine! Și mai e ceva. "Trupele" și-au schimbat fața. Maeștrilor
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ochii noștri, hipnotic măriți. Spectacol în sine e chiar defilarea acestor oameni tineri, fete și băieți fermecători, cu aer proaspăt, extrem de inspirat și de neuniform îmbrăcați, defilare fastuoasă la intrarea în săli sau în foaierele pauzelor. Ce tonică e această defilare a celor ce vor fi burghezia prosperă fără de care nu poate fi concepută România de mîine! Și mai e ceva. "Trupele" și-au schimbat fața. Maeștrilor care ne-au încîntat atîția ani cu prestația lor rasată li se alătură acum
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
implacabilitatea destinului, dar, îmi dau seama că, oricum, butada mea frivolă l-a indispus puțin. Două epoci, două dicții. Aș fi vrut să aparțin celei vechi. N., fost mare curtezan, acum în retragere, dar încă... neastîmpărat, urmărind cu ochi expert defilarea fetelor pe Copou, mă oprește, febricitat, să-mi spună că Ginela a acceptat întîlnirea intimă și că urmează doar de stabilit... locul. E-atît de preocupat de amănuntele organizatorice, atît de invadat de detalii, încît îmi lasă impresia că a uitat
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
spun ei) în serviciul cărora se aflau, fără să-și conjuge faptele cu fruntașii emigrației polone. Pe măsură ce revoluția europeană se extindea, cauza polonă se impunea cu o tot mai vădită pregnanță. La 16 mai 1848, Jules de Goncourt privea la defilarea muncitorilor parizieni care scandau, printre altele, „Trăiască Polonia !”, lozincă preluată și de vreo cincizeci de membri ai gărzii mobile în Franța, în statele italiene și cele germane, în Austria, Ungaria și țările române, chestiunea poloneză era strâns legată de cauza
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de câteva secunde, timp În care se postează drept În fața noastră o căprioară, pe care o identifică fără nici un dubiu, dacă ne luăm după coarnele ce-i străjuiesc capul. Nefăcând nici un efort și luați pe nepregătite am asistat la o defilare feerică a naturii de care Încă mai dispunem. Ce concluzie să tragem de aici? Bucuriile se nasc În anumite contexte și țin de anumite experiențe de viață. Nu ineditul, raritatea sau unicitatea fac dintr-un fapt o situație excepțională, ci
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
pattern, de model cu totul bărbătesc, un alt catalog. De data aceasta, nu Închipuiri, ființe de hârtie, ci oameni În carne și oase: alaiul scriitorilor-oșteni și, deopotrivă, al oștenilor scriitori. Le-am urmărit viețile și i-am Înșirat ca la defilare pe bravii Înarmați ai literelor, În ordinea numelor: Alain, Alceu, Alfonso el Sabio, Ammian, Apollinaire, Aragon, von Arnim, Arhiloh, Arrian, Ariosto, d’Aubigné, von Aue, de Ayala... Și: Ungaretti, Vaché, Villehardouin, Vigny, Voiculescu, Voinescu (I și II), Xenofon, Zweig (Arnold
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
2008). Riturile În mișcaretc "Riturile În mișcare" În literatura de specialitate, terminologia, definițiile și tipologiile acestor manifestări rituale nu sunt Întotdeauna convergente. Uneori, termenul procesiune este folosit ca un cuvânt uzual și ca numitor comun, iar termenii paradă, demonstrație, mascaradă, defilare ca etichete pentru diferite tipuri de rituri, toate axate pe o procesiune publică (K. Ashley, 2001, pp. 6-10; G. Fox, 1997, vol. II, p. 625); cel mai adesea Însă, procesiunile, paradele, defilările carnavalești, demonstrațiile apar ca unități ceremoniale autonome, individualizate
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ca numitor comun, iar termenii paradă, demonstrație, mascaradă, defilare ca etichete pentru diferite tipuri de rituri, toate axate pe o procesiune publică (K. Ashley, 2001, pp. 6-10; G. Fox, 1997, vol. II, p. 625); cel mai adesea Însă, procesiunile, paradele, defilările carnavalești, demonstrațiile apar ca unități ceremoniale autonome, individualizate prin anumite note specifice. Pe urmele lui R. Grimes (1987, vol. XII, p. 2), care denumește ansamblul riturilor ce implică mișcarea În spațiu a unor grupuri sau mase de oameni „rituri perambulatorii
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
spațiului public și pot intra În zone ale spațiului privat. (G. Fox, 1997, vol. II, p. 625) Parada este o performanță colectivă, lineară, o procesiune făcută pentru un anumit public. Participanții au un comportament „special”, definit prin costumare, mascare, dans, defilare, muzică, purtarea unor anumite Însemne și a altor elemente dramatice. Aceștia sunt formații muzicale, dansatori, saltimbanci, actori costumați, persoane pe patine, bicicliști, oameni care defilează cu animale... (D. Lawrence, 1967, p. 125) Definițiile de mai sus dezvăluie dificultatea fixării unor
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
amploarea sau, În formularea lui Oliver Ihl (1996, p. 349), „elocvența numerelor”: paradele și procesiunile pun În mișcare mase de spectatori și numeroși „performeri”: reprezentanți ai clerului și ai instituțiilor Puterii, unități militare, grupuri de sportivi, alte categorii implicate În defilare (pompieri, poliție, elevi etc.), artiști (cântăreți, dansatori, muzicieni, oameni de circ). Mulțimea participanților este dublată de multitudinea simbolurilor care exprimă entitatea colectivă: obiecte sacre (relicve, statui, icoane) sau Însemne ale identității colective (steaguri, pancarte, construcții alegorice și aranjamente florale, costume
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
cea mai mare parte a acțiunilor semnificative (onorul militar, demonstrațiile sportive sau artistice, uralele mulțimii Înrolate) se petrec În acest loc și pentru acest public particular. Marea masă a asistenței, Înșirată pe traseul procesiunii sau paradei, are acces numai la defilarea unităților componente, nu și la performanțele speciale. Structura coloanei exprimă, de asemenea, structura ideală a comunității. Uneori, acest lucru se realizează prin multiplicarea unor parade distincte, precum, spre exemplu, În cazul sărbătorii Zilei Constituției În Norvegia, unde parada copiilor evocă
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
oficale, transmit totuși un mesaj Împotriva ordinii sociale: Ritul ideal de 1 Mai se articulează În jurul unei structuri sintactice identice cu aceea a evenimentului fondator. Ea implică o manifestare a muncitorilor Împotriva puterii patronale, manifestare care se dezvoltă Într-o defilare și care, astfel, ia În stăpânire străzile orașului, Încă dominat de burghezie. Pentru a favoriza reușita reuniunii finale, care consacră unitatea proletariatului În fața capitalismului, mijloacele clasice ale riturilor politice sunt puse În mișcare: drapele, insigne, sloganuri, manifeste, imnuri și cântece
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
procesiuni (altfel spus, refuzând să se transforme Într-o demonstrație), transmitea un mesaj opus celui oficial. Analiza lui Z. Mach (1993, pp. 153-154) relevă faptul că sărbătoarea oficială a evoluat de la o paradă militarizată către o sărbătoare populară În care defilarea, rutinizată și convențională, era combinată cu elemente de divertisment popular. Între aceste două componente nu exista o legătură „ideologică”, ci una conjuncturală: oamenii se distrau singuri și Încercau să uite și să se elibereze de semnificația politică a paradei. În
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Prin afirmarea și exprimarea simbolică a acestor clivaje, paradele confirmă ordinea și ierarhiile sociale. Carnavalul instituie o mișcare fără o direcție sau un scop bine definite, o mișcare de luare integrală În posesie a spațiului, fie el centru sau periferie. Defilările carnavalești creează centre simbolice ad-hoc, reguli de comportament eliberate de constrângerile uzuale, eroi și modele care inversează frecvent valorile consacrate. În această mișcare, membrii unei societăți se amestecă, indistinct, Într-o estompare generală a granițelor sociale. Trebuie menționat Însă că
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
rituri și elemente ritualice din cele mai diverse „familii” ceremoniale), versatil (natura unităților componente, ordinea elementelor și mecanismele de combinare sunt mereu În schimbare) și ambivalent (semnificațiile sale sunt Încărcate de contradicții). Carnavalul Înmănunchiază rituri În mișcare (parade, procesiuni și defilări), concursuri și performanțe teatrale, acțiuni de tip magic (mascarea propițiatorie, rituri verbale de denigrare), rituri de inversare, anumite secvențe de tip șamanic (atingerea unor stări de extaz), rituri de trecere și consacrare, rituri sacrificiale de tipul „țapului ispășitor”, elemente ale
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
său provine din latinul carne vale (renunțarea la carne, Începerea postului), formă din latina populară a expresiei caro lavare (a lua, a Îndepărta carnea). Totuși, unii cercetători așază la originea acestui nume formula carrus navali, referitoare la carele alegorice specifice defilărilor carnavalești din Evul Mediu european. Forma europeană a carnavalului nu epuizează Însă această categorie ceremonială: manifestări de tip carnavalesc, plasate În cele mai diferite momente ale calendarului, au fost atestate la toate civilizațiile cunoscute. Definițiile carnavalului (atunci când nu sunt aproximări
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]