2,341 matches
-
analizării rezultatelor Fiecare activitate determină un anumit rezultat stabilit ca diferență între veniturile și cheltuielile perioadei de gestiune reflectate în cadrul Contului de Profit și Pierdere, astfel încât, analiza rezultatelor se va realiza pe baza contului de rezultate. Structura acestui cont permite degajarea unor solduri de acumulări bănești potențiale, destinate să îndeplinească o anumită funcție de remunerare a factorilor de producție și de finanțare a activității viitoare, denumite solduri intermediare de gestiune. Realizarea acestui obiectiv presupune tratarea prealabilă a Contului de Profit și Pierdere
BILANŢUL CONTABIL şi reuşita economică by Gabriela IGNAT, Doina COJOC () [Corola-publishinghouse/Science/396_a_736]
-
Există preocuparea efectuării celor mai bune plasamente posibile, precum și a supraviețuirii permanente a gestiunii trezoreriei. Cazul 6 - profit curent “monopol” Caracterizează o firmă cu o poziție privilegiată pe piață, ca urmare a unei activități de exploatare foarte rentabile, care permit degajarea unui surplus de lichidități a cărui plasament constituie o sursă de rentabilitate suplimentară. c) Rezultatul curent este negativ: RC < 0. Această situație o întâlnim în cazul întreprinderilor nerentabile care se confruntă cu numeroase dificultăți, așa cum sunt prezentate în cazurile 7
BILANŢUL CONTABIL şi reuşita economică by Gabriela IGNAT, Doina COJOC () [Corola-publishinghouse/Science/396_a_736]
-
6 % în 2005, 26,9 % în 2006 și 37,5 % în 2007, după finanțarea integrală a imobilizărilor nete. Activele circulante transformabile în lichidități într-o perioadă scurtă de timp permit rambursarea datoriilor pe termen scurt, iar pe de altă parte degajarea de lichidități excedentare. Și din acest punct de vedere situația poate fi considerată ca fiind favorabilă pentru firmă și sub aspectul solvabilității. Necesarul de fond de rulment, în cadrul firmei analizate înregistrează valori pozitive, ceea ce semnifică existența unui surplus de nevoi
BILANŢUL CONTABIL şi reuşita economică by Gabriela IGNAT, Doina COJOC () [Corola-publishinghouse/Science/396_a_736]
-
dorinței profesionale. Dirigintele dezbate cu elevii avantajele și dezavantajele unei profesii, rețeaua școlară, metodologiile de organizare a examenelor și admiterea în învățământul liceal, școli de arte și meserii, învățământul superior. Rezultatul sau evaluarea acțiunilor de orientare constau în curajul deciziei, degajarea de prejudecăți sociale, obiectivitatea lor, încrederea în valoarea anumitor forme de educație. Perioada de asimilare sau de pregătire pentru viață se încheie prin decizia persoanei de a se integra în activitatea dorită.
FAMILIA ŞI ŞCOALA FACTORI DETERMINANŢI ÎN FORMAREA COPILULUI PENTRU VIAŢĂ. In: Arta de a fi părinte by Mariana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1408]
-
ref>, „acoperea” lipsa de referințe argumentate asupra momentului 1881. Până la tratatul academic de Istoria României, din anii 1960-1964, cu volumul relativ la perioada de după 1878 retras, se pare, „În machetă”, orice abatere de la amintita „teză” ar fi semnificat un grav delict. Degajarea scrisului istoric la români de un atât de drastic „clișeu ideologizant”, ca și de altele de sorginte „marxist-leninistă”, mai ales de acelea contravenind „comunismului național” și „protocronismului cultural” <ref id="13">13 V., pentru critica fenomenului „protocronist”, Alexandra Tomiță, O
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
la deciziile referitoare la viitor, posibilitatea de a beneficia de educație, asistență și asigurarea protecției împotriva angoasei, amenințărilor sau tratamentelor abuzive. Mai este încă promovată modalitatea de a invoca conflictele ideologice existente între cercetarea medicală, psihanalitică, educațională și întâietatea dată degajării factorilor organici când nu există tratament pentru autism. Abordările psihiatrice sunt adesea în opoziție cu cele educative. Părinții critică lipsa de susținere a psihiatrilor, susținere promovată printr-o abordare educativă. Autismul este adesea redus la factori de ordin neurobiologic. Astfel
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
și periferic, capabil să mobilizeze prompt, economicos și în condiții diverse, efectorii musculari; efort de tip cardio-respirator, în care aparatul cardiovascular, respirator și sângele sunt direct responsabile de valorile optime ale consumului maxim de oxigen utilizat de țesuturi în scopul degajării unei cantități suficiente de energie; efort de tip energetic, denumit și efort de tip endocrino metabolic. Performanța în acest tip de efort depinde de posibilitățile organismului de a rezista chiar în timpul efortului, substratul energetic metabolizat. Refacerea substraturilor producătoare de energie
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
energie acumulate în celula musculară sub formă de ATP. Prin descompunerea ATP-ului înțelegem, de fapt, ruperea valenței macroergice (notată cu linioara ondulată) prin care ultima moleculă de acid fosforic este legată de restul moleculei de ATP, având drept consecință degajarea unei mari cantități de energie (7,3 kcal/mol), utilizată în contracția musculară. Concentrația de ATP în mușchiul scheletic uman este foarte redusă, de ordin a 5 milimoli la 1 kg de mușchi. Această cantitate de ATP este suficientă numai
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
această situație bolnavul psihic apare în „câmpul observației” ca o persoană „încărcată” de tulburarea psihică, pe care o comunică, sub forma „narațiunii clinice” sau „istoriei sale personale”, persoanei observatorului. Acesta este primul moment. În al doilea moment se trece la degajarea „aspectelor intrinseci” al „suferinței” relatată de bolnav, din care medicul sau psihologul va desprinde „semnele” bolii. În al treilea rând este observată „imaginea bolnavului” (expresia feței, ținuta corporală etc.), care vor constitui un „registru semiotic” specific pentru delimitarea tulburărilor psihice
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
simpatie și filantropie. Ea este expresia „iubirii aproapelui” și dorința de a-l ajuta la nevoie. Este starea de compătimire, de coparticipare la suferința omului bolnav. 3) Spiritul de observație Are o valoare esențială. El constă în surprinderea esențialului, în degajarea faptelor semnificative, importante, din mulțimea de date inutile, în căutarea celor mai clare și directe căi de abordare a problemelor medicale ale bolnavului. 4) Arta de a convinge Este persuasiunea bolnavului. Prin aceasta medicul trebuie să-și apropie bolnavul, să
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
care produc efecte negative în timpul nașterilor, fie ca urmare a eforturilor excesive depuse de mamă, fie a intervențiilor traumatizante, favorizând instalarea unor congestii și hemoragii, cu urmări foarte grave pentru copil. Tot din categoria traumatismelor fac parte manevrele greșite de degajare a capului copilului, care se pot solda cu ruperea sternocleidomastoidianului sau a unor țesuturi la diferite niveluri, cum ar fi al plexului cervicobrahial (cu consecințe grave pentru structura și funcționarea membrului superior), leziuni ale articulațiilor și ale oaselor, mai frecvente
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
cadru larg în Cântecele stepei, cărora Tudor Vianu le găsește afinități cu Anabasis, poemul lui Saint-John Perse, tradus de asemenea de poet. În întregul lui, Eternități..., de o factură nu mai puțin livrescă decât prima culegere, se diferențiază printr-o degajare de balastul erudiției, printr-o inspirație mai liberă, o anume detașare de obiectul evocării sau al contemplației. Tablourile sunt obținute prin aceeași elaborare, însă au o luminozitate mai sudică, iar liniile desenului câștigă în suplețe, schițând o tendință de muzicalizare
PILLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
o schiță amuzantă despre o obsesie nevinovată. Genul de umor trimite la o posibilă înrâurire a lui Mark Twain, scriitor din care la sfârșitul secolului al XIX-lea se traducea mult în România. Cu vremea, scrisul lui O. își pierde degajarea, firescul. Din preocupări didactice s-au născut câteva cercetări de istorie literară și folclor, caracterizate prin seriozitatea informației și rigoarea analizei (articolele Ceva despre epica lui Vasile Alecsandri, Straturi în poezia noastră poporană, cursurile de istoria limbii și a literaturii
ONIŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288538_a_289867]
-
zona epicentrului . A publicat lucrări valoroase privitoare la legătură dintre cutremure și precipitații și a fost cea dinții care a semnalat că în ajunul producerii cutremurelor se constată o creștere sensibilă a radioactivității în zona epicentrului în urmă microseismelor, datorită degajării de radon radioactiv, un gaz produs prin dezintegrarea radiului, ipoteza de mare însemnătate practică, confirmată abia în ultimii ani. Cerând un grad superior la facultate, Ștefania Mărăcineanu îi scria regelui Carol al ÎI lea: “Numirea mea s-ar putea face
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
principii nu sunt susceptibile de o infirmare directă, el afirmă că acestea pot fi abandonate și au fost efectiv abandonate atunci când gândirea științifică a intrat într-o nouă fază a evoluției ei. Ceea ce nu ne-ar împiedica să recunoaștem că degajarea unora din presupozițiile metafizice ale științei newtoniene reprezintă o prestație remarcabilă a lui Kant, care poate fi luată drept model de către cei care și-ar asuma o sarcină asemănătoare în cazul fizicii relativiste sau cuantice 19. Teza autonomiei depline a
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
apărare ca repere în diagnosticare și indici de evoluție a tulburărilor psihologice 104 4. Alte aplicații 108 CAPITOLUL 6 - Perspective: pentru o abordare integrativă a proceselor psihologice de adaptare 110 1. Alte mecanisme numite „de apărare” 110 2. Conceptul de degajare 113 3. Copingul 115 4. Premisele unei abordări integrative 116 PARTEA A DOUA DOUĂZECI ȘI NOUĂ DE MECANISME DE APĂRARE Activism 121 Afiliere 127 Afirmare de sine prin exprimarea sentimentelor 134 Altruism 141 Anticipare 147 Anularea retroactivă 153 Ascetismul adolescentului
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
apar și se dezvoltă trei direcții de studiu privind ontogeneza și evoluția în cursul ciclului de viață a mecanismelor de apărare, care sunt evaluate și puse în relație cu alte strategii adaptative, mai ales cu mecanismele de coping și de degajare. În virtutea importanței lor, aceste direcții de cercetare fac obiectul unor capitole distincte în prima parte a lucrării de față. În al treilea rând, abordările utilizate în studierea mecanismelor de apărare se diversifică. Într-o primă perioadă, mecanismele de apărare au
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
Relațiile dintre aceste mecanisme încep să fie privite ca posibile, iar perspectivele unei abordări integrative pot fi deja acceptate. Iată de ce încheiem prima parte a lucrării de față cu un scurt capitol dedicat prezentării mecanismelor numite „de apărare”, mecanismelor de degajare și de coping, precum și a celor câteva elemente pe care se întemeiază ideea unei abordări integrative a acestor diferite procese psihologice de adaptare. 1. Alte mecanisme numite „de apărare”tc "1. Alte mecanisme numite „de apărare”" Pe lângă mecanismele de apărare
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
a înfrunta aceleași pericole și frustrări. Sistemul de securitate reunește măsuri de apărare instituționalizate la nivel social sau înscrise în psihismul individual, ca modalități obișnuite de reacție la frustrările induse de mediul social. 2. Conceptul de degajaretc "2. Conceptul de degajare" Conceptul de degajare sau mecanism de degajare (working-off mechanism) a fost introdus în 1943 de Edward Bibring, într-o lucrare în care acesta propunea o explicație pentru compulsia la repetiție 34. În viziunea lui Bibring, mecanismele de degajare constituie modalități
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
pericole și frustrări. Sistemul de securitate reunește măsuri de apărare instituționalizate la nivel social sau înscrise în psihismul individual, ca modalități obișnuite de reacție la frustrările induse de mediul social. 2. Conceptul de degajaretc "2. Conceptul de degajare" Conceptul de degajare sau mecanism de degajare (working-off mechanism) a fost introdus în 1943 de Edward Bibring, într-o lucrare în care acesta propunea o explicație pentru compulsia la repetiție 34. În viziunea lui Bibring, mecanismele de degajare constituie modalități de gestionare a
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
de securitate reunește măsuri de apărare instituționalizate la nivel social sau înscrise în psihismul individual, ca modalități obișnuite de reacție la frustrările induse de mediul social. 2. Conceptul de degajaretc "2. Conceptul de degajare" Conceptul de degajare sau mecanism de degajare (working-off mechanism) a fost introdus în 1943 de Edward Bibring, într-o lucrare în care acesta propunea o explicație pentru compulsia la repetiție 34. În viziunea lui Bibring, mecanismele de degajare constituie modalități de gestionare a tensiunilor de către eu. Funcția
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
Conceptul de degajare" Conceptul de degajare sau mecanism de degajare (working-off mechanism) a fost introdus în 1943 de Edward Bibring, într-o lucrare în care acesta propunea o explicație pentru compulsia la repetiție 34. În viziunea lui Bibring, mecanismele de degajare constituie modalități de gestionare a tensiunilor de către eu. Funcția lor este „de a dizolva progresiv tensiunea prin schimbarea condițiilor interne care o produc”. Bibring (1943) descrie mai multe mecanisme de degajare, cum sunt familiarizarea cu o situație anxiogenă sau detașarea
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
la repetiție 34. În viziunea lui Bibring, mecanismele de degajare constituie modalități de gestionare a tensiunilor de către eu. Funcția lor este „de a dizolva progresiv tensiunea prin schimbarea condițiilor interne care o produc”. Bibring (1943) descrie mai multe mecanisme de degajare, cum sunt familiarizarea cu o situație anxiogenă sau detașarea de libidou (în activitatea de doliu). Considerând că noțiunea de apărare este insuficientă pentru a explica schimbarea ce apare în cursul curei psihanalitice, Lagache este de părere că introducerea conceptului de
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
cum sunt familiarizarea cu o situație anxiogenă sau detașarea de libidou (în activitatea de doliu). Considerând că noțiunea de apărare este insuficientă pentru a explica schimbarea ce apare în cursul curei psihanalitice, Lagache este de părere că introducerea conceptului de degajare este absolut necesară. Astfel, el abordează chestiunea degajării în mai multe din lucrările sale: „Fascination de la conscience par le moi” (1957/1982), „La psychanalyse et la structure de la personnalité” (1961/1982), „La conception de l’homme dans l’experience psychanalytique
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
detașarea de libidou (în activitatea de doliu). Considerând că noțiunea de apărare este insuficientă pentru a explica schimbarea ce apare în cursul curei psihanalitice, Lagache este de părere că introducerea conceptului de degajare este absolut necesară. Astfel, el abordează chestiunea degajării în mai multe din lucrările sale: „Fascination de la conscience par le moi” (1957/1982), „La psychanalyse et la structure de la personnalité” (1961/1982), „La conception de l’homme dans l’experience psychanalytique” (1962a/1982). Lagache recunoaște că a reluat o
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]