1,341 matches
-
prevalează în acțiunile omului politic este rațiunea socială cu caracter anti-entropic. Platon aspira la instituirea unui stat perfect. Perfecțiunea neagă devenirea. „El încerca să-l înfăptuiască prin instaurarea unui stat ferit de rele tuturor celorlalte state, grație faptului că nu degenerează, că nu se schimbă. Statul ferit de răul schimbării și corupției este statul ideal, perfect. Este statul Vârstei de Aur, sustras oricărei schimbări. Este statul imobil.” Platon este încredințat că înțelege foarte bine principiile unei bune guvernări, chiar dacă, în plan
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Ingineria socială” pe care o are în vedere Platon „permite făurirea de instrumente pentru stăvilirea schimbării sociale, pentru că sugerează conceperea unui „stat ideal” care să se asemene atât de mult cu Forma sau ideea de stat, încât să nu poată degenera. Frumusețea, simetria și adevărul, (adică ingredientele Binelui) sunt amprente sacrale. Orice încercare de a distorsiona mesajul divin este o impietate și asta ar conduce la rezultate contrare interesului cetății (a Binelui). Se poate atunci concluziona, în acord cu Henri Joly
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
prédominance et orientation politiques, doit préparer au métier de législateur et a l’activité politique”. C. Exercițiul ideologic între cuvânt (logos) și imagine (eikôn) Competențele comunicative (mai precis capacitatea de a purta o discuție asupra unor puncte de vedere diferite) degenerează treptat, conform lui J. Habermas, în instrument de reproducere a structurilor de dominație. A fi o prezență înseamnă, implicit, a avea o semnificație. Purtător de semnificație este, în mod prioritar, semnul. În mod artificial și numai în virtutea obișnuinței oamenii atribuie
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
pe preadolescenți extrem de virulenți în raportarea la cei aflați, sau considerați, a fi pe poziții minoritare. Devine dificilă menținerea eficienței activității și chiar a limitelor bunului simț într-o interacțiune de grup. Dezbaterile, chiar pe teme propuse de ei, pot degenera fie în zeflemea funcțională (bătaia de joc, de dragul acțiunii în sine), fie în cea anti-persoană sau grup. Pentru a evita astfel de situații se pot face dezbateri pe baza opiniei lor exprimată în scris și cu caracter anonim. Prioritatea intervenției
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
impunere a ierarhiei sociale eugenice a reprezentat o modalitate de a renegocia legitimitatea tuturor acțiunilor În relația dintre prerogativele individuale și cele comunitare. Măsurile eugenice au acționat la fel de pregnant În sensul distrugerii autonomiei indivizilor „normali” ca și În cazul celor „degenerați”19. Fără Îndoială, au existat deosebiri calitative de proporții Între tratamentul efectiv al acestor două categorii de indivizi. Eugeniștii doreau Însă ca deciziile despre felul În care vor fi tratați indivizii să fie apanajul unei elite tehnocratice profesionale (În special
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
elite tehnocratice profesionale (În special cea a igieniștilor), În colaborare cu reprezentanții statului. Astfel, nici indivizii sănătoși, nici cei bolnavi nu se puteau baza pe propriile acțiuni pentru a-și defini statutul; un individ „normal” putea deveni parte a comunității degenerate fără să fi comis nici o acțiune particulară și reversul - cel puțin În principiu - era de asemenea posibil. Formele variate de capacitare (empowerment) individuală deveniseră dependente de două principii fundamentale: interesele colective (adică naționale), În special cele de natură multigenerațională, trebuiau
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
adeziunea multor eugeniști, mai ales din Germania și Anglia, În parte din cauza Îndoielilor cu privire la credibilitatea lor științifică și În parte pentru că lamarckienii erau percepuți ca reformatori de stânga care doreau să Împovăreze statul cu mai multe responsabilități față de pătura săracă, „degenerată”, a orașelor 42. Totuși, lamarckismul și-a menținut susținerea În Franța și, Într-o mai mică măsură, În Anglia pe tot parcursul perioadei interbelice 43. Conflictul dintre lamarckieni și mendelieni se derula dincolo de credibilitatea științifică a argumentelor acestora. Mai mulți
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
includea și grija față de potențialii excluși ai societății. Făcăoaru a fost singurul care a Încercat În mod constant să susțină izolarea acestor indivizi. Ca un avertisment pentru colegii săi mai toleranți, el a oferit În numeroase ocazii exemple de familii degenerate de infractori și evaluări ale costului acestora pentru societate, detaliind cazul ipotetic al familiei Kallikak sau cazurile reale ale unor familii din Transilvania 76. Făcăoaru argumenta pentru extirparea tuturor elementelor „bolnave” din corpul națiunii, fără nici un compromis În favoarea conceptului tradițional
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
care au găsit-o folositoare pentru scopurile lor politice, pentru că argumentele ce apelează la biologie par să ofere soluții care nu necesită nici un fel de examinare autocritică, dar care, În schimb, asigură progresul prin simpla eliminare a celor percepuți ca „degenerați”. Până de curând, ideile de inspirație eugenistă au rămas marginale În discursul politic și intelectual din România. Cu toate acestea, popularitatea surprinzătoare a Partidului România Mare În alegerile generale din anul 2000 semnalează o potențială resurgență a discursului biologizant, de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
prostii neînsemnate.” (J.W. Goethe) Probabil, pentru faptul că la un astfel de om așteptările sînt Întotdeauna pe măsura Înzestrării lui. * „Pentru a iubi pe oameni, trebuie din cînd În cînd să-i părăsim.” (G. Papini) Altfel, relațiile riscă să degenereze În familiarism adică Într-o formă de intimitate neprincipială, cînd nu se mai poate face distincția necesară Între defecte și calități sufletești. * „Mulți oameni foarte Învățați n-au minte.” (Democrit) La rîndul său, Heraclit a spus: „Erudiția nu ne Învață
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
propriului suflet al celui care-l realizează, deoarece, făcînd răul, Îți Înrăiești tot mai mult sufletul. * „Ce vremuri sînt acestea, În care trebuie să invidiezi pe cei din morminte?” (J.W. Goethe) SÎnt vremurile excesului de egoism, cînd Însuși „limbajul” degenerează, cuvîntul ajungînd mort la interlocutor, deoarece acesta nu este dispus, decît În funcție de interesul lui de moment, să facă efortul de a-l Înțelege, de a-i metaboliza Înțelesul În sufletul său! * „Ce este „bunătatea”? Poetul Al. Vlahuță o consideră cea
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
cu polisuri mai mici, prin care oferă garanții de securitate și își asumă obligația de a interveni în caz de război cu blocul opus. Ambele blocuri sunt angajate într-o competiție acerbă pentru supremația comercială și navală, care în final degenerează într-o conflagrație generalizată care implică cele două alianțe militare (Holsti, 1992, pp. 28-35). Un precedent mai recent de ordine bipolară poate servi perioada „războiului rece” (1945-1990), în care Statele Unite și Uniunea Sovietică - ultima compensând inferioritatea economică prin paritate nucleară
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Mânia În dragoste este un fitil al iubirii. (Supărările de moment dintre Îndrăgostiți sunt, Într-adevăr, animatoare, deoarece creează amândurora prilejul unor noi evaluări: „Dragostea are un dar: când e dulce, când amară”.) Desigur, starea de conflict nu trebuie să degenereze În atitudini neloiale: „Dragostea Îndură mai ușor absența sau moartea decât Îndoiala sau trădarea” (A. Maurois). Primele bilețele de dragoste le trimit ochii. (Primele vibrații afective ale dorinței le preiau și le transmit ochii, care În această etapă nu știu
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
de departamentele în care aceștia își desfășoară activitatea. Aceste întâlniri pot prilejui însă, în diverse circumstanțe, încercări de monopolizare a discuțiilor, de învinuiri, agresiuni etc. Un control cu discernământ al acestor întâlniri poate reduce incidența situațiilor problematice care pot ulterior degenera în mobbing. implicarea managementului în rezolvarea neînțelegerilor/conflictelor: divergențele dintre angajați trebuie rezolvate rapid de către management. Intervenția trebuie să fie axată pe probleme și nu pe aspecte de ordin personal; implementarea programelor de dezvoltare destinate personalului: o explicație posibilă a
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Europei au avut posibilitatea să observe diferențele lingvistice, culturale, de mentalitate între reprezentanții diferitelor etnii, să afle că studenții din universități se întruneau în cadrul unor natio, că relațiile dintre reprezentanții diferitor „națiuni“ nu erau armonioase, dimpotrivă, că existau rivalități ce degenerau uneori în brutale încăierări. Reveniți în patrie, aceștia aveau să ocupe înalte demnități în cancelariile regale și în structurile ecleziastice, prin urmare, să transmită, uneori, chiar suveranilor, experiențele trăite în străinătate. Conștiința identitară a unei comunități se cristalizează prin definirea
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
atunci ca focare ale vieții armene 29. Înlocuirea actorilor negoțului a fost însoțită de răspândirea acuzațiilor de erezie venite din partea grecilor dar și de reacția armenilor amenințați să-și piardă poziția privilegiată dobândită anterior. În ciuda acestor tensiuni, ele nu vor degenera într-o reeditare a persecuțiilor religioase făptuite la mijlocul veacului XVI, episodul petrecut în timpul domniei lui Ștefan Rareș având cu totul alte pricini decât rivalitatea dintre armeni și greci, prematură la acea dată în spațiul românesc. Domnia nu și-a mai
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
creștin, totuși, cum era donatistul) un eretic: astfel a fost considerat donatistul pentru că acorda un nou botez celor care, abandonând ortodoxia, aderau la schismă. Într-adevăr, de mai multă vreme, situația se înrăutățise. Raporturile dintre cele două comunități, proste dintotdeauna, degeneraseră în violență fățișă despre care, desigur, noi suntem informați numai prin intermediul unor surse catolice ortodoxe, pe care, totuși, nu avem motive să nu le considerăm veridice. Augustin însuși împreună cu colaboratorii săi cei mai apropiați trebuie să fi fost afectați; și
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
la sută din sufragii, G. e chemat să formeze guvernul. Va fi prim-ministru pentru câteva luni, la 10 februarie 1938 regele cerându-i demisia. Era actul final al unei activități politice care începuse sub semnul unui ardent patriotism, dar degenerase într-o formulă nefastă, înrudită cu diversele totalitarisme de extremă dreaptă ale epocii. G. se va stinge din viață curând, la numai 57 de ani. Militantul neobosit pentru unirea Transilvaniei cu țara publicase încă înainte de război o serie de volume
GOGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287305_a_288634]
-
în care copiii părăsesc familia după căsătorie și devin independenți; familia tulpină (souche), în care unul singur dintre copii rămâne cu părinții, coabitând cu ei și cu propriii copii. La Play consideră că regimul patriarhal tinde să oprime indivizii și degenerează în rutină, în timp ce individualismul exagerat ce caracterizează familia modernă duce la distrugerea stabilității familiei. De aceea, pentru el, deși gânditor de nuanță catolică, tipul ideal este familia tulpină. Această formă de familie reprezintă mediul optim capabil să lupte împotriva dezorganizării
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
luat locul teologiei, credința a fost detronată și Înlocuită de raționament. Mântuirea a devenit mai puțin importantă decât progresul. Sarcinile și rutina zilnică au fost Înlocuite de job-uri, iar creativitatea a devenit mai puțin importantă decât productivitatea. Locul a degenerat În locație. Timpul ciclic, care urmarea schimbarea anotimpurilor, a fost marginalizat, iar timpul liniar, Împărțit În ore, minute și secunde, este cel care măsoară viața. Relațiile personale nu se mai bazează pe Încredere, ci pe contracte. Lucrările bune s-au
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
populată de agenți autonomi, căutând numai să optimizeze interesele personale pe piață. Totuși, pentru a face posibil acest lucru statele-națiune au trebuit să creeze birocrații gigantice pentru a supraveghea jocul și a se asigura că tot acel interes personal nu degenerează Într-un coșmaresc și Hobbesian război al tuturor Împotriva tuturor. În concluzie, prețul obținerii libertății individuale pe piață a fost intervenția și amestecul sporit ale guvernului În cele mai intime aspecte ale vieții personale. Odată cu prima decadă a secolului XX
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
jos armele și-au unit forțele și au jurat să nu mai pornească niciodată război una Împotriva celeilalte. Ministrul de Externe german Joschka Fischer vorbește În numele multor europeni care sunt hotărâți să nu mai permită niciodată ca rivalitățile naționale să degenereze În război. Privind Înapoi la istoria variată a statului-națiune modern, Fischer spune că Europa urmează acum o cale diferită spre viitor: „În centrul concepției despre Europa de după 1945 a exsitat și Încă există o respingere a principiului european al echilibrului
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
deși creștini, cum erau donatiștii) niște eretici: donatiștii au fost considerați astfel pentru că acordau un nou botez celor care, abandonînd ortodoxia, aderau la schismă. într-adevăr, de mai multă vreme, situația se înrăutățise. Raporturile dintre cele două comunități, proaste dintotdeauna, degeneraseră într-o violență fățișă despre care, desigur, sîntem informați numai prin intermediul unor surse ortodoxe, pe care, totuși, nu avem motive să nu le considerăm veridice. Augustin însuși, împreună cu colaboratorii săi cei mai apropiați trebuie să fi fost afectați; cum se
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Eului. Orgoliul este trăsătura psiho-morală a Eului care urmărește să supraevalueze valorile Supra-Eului, atribuindu-și calități prin care persoana respectivă caută să se situeze deasupra celorlalte persoane. Orgoliul are un caracter subiectiv și seducător pentru individ, putând, din aceste motive, degenera În vicii morale (mândrie, vanitate, aroganță etcă. Această supraevaluare de sine, lipsită de regulă de un fundament real (atât timp cât individul Însuși și-l atribuie și nu ceilalțiă, nefiind Întemeiată valoric, creează o falsă imagine a persoanei respective. Aceasta o va
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
elaborată și orientată, voluntar sau involuntar, Împotriva barierelor restrictive impuse de normele morale, indicând o anumită stare de instabilitate, fragilitate, nesiguranță, un fel imprevizibil de a fi al Eului persoanei respective. Conștiința pervertită, a Răului, este caracteristică fie unor tipuri degenerate de indivizi, cu grave tulburări caracteriale, de natură constituțional-genetică, fie unor tipuri nevrotice de indivizi, cu carențe educaționale, afective, frustrări, lipsiți de modele sau formați sub influența unor modele negative etc. În sensul acesta, conștiința pervertită este expresia unei naturi
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]