595 matches
-
o singură sursă, numită fie "locutor", fie "subiect vorbitor", fie "enunțător"..., sursă unică în care s-ar contopi trei statuturi: cel al producătorului fizic al enunțului (individul care vorbește sau care scrie); cel al enunțătorului, punctul de reper al referinței deicticelor; cel al responsabilului de "acte ilocutorii"; fiecare enunțare realizează un act care modifică relațiile dintre interlocutori (aserțiune, promisiune, ordin etc.): se vorbește astfel despre acte "ilocu-torii", acte "de limbaj" sau acte "de discurs"142. Cel mai adesea, aceste statuturi sunt
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
ilocu-torii", acte "de limbaj" sau acte "de discurs"142. Cel mai adesea, aceste statuturi sunt asumate simultan de cel care rostește un enunț. Când îi spunem, de exemplu, unui vecin "Mîine plec în vacanță", suntem totodată producătorul enunțării, instanța marcată deictic prin "eu" și responsabilul afirmației făcute. Însă disocierea acestor roluri trebuie să fie operată și deoarece ea este cea care ne permite să explicăm un anumit număr de fenomene lingvistice din limba obișnuită și a fortiori din discursul literar, care
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
unui enunț, ci a unei enunțări, care implică o situație de enunțare proprie, distinctă de cea a unui discurs care citează. Cum s-ar putea integra un act de enunțare, discursul citat, care dispune de mărci proprii de subiectivitate, de deictice, într-un alt discurs, discursul care citează? Cele trei procedee tradiționale descrise de către gramaticieni (discurs direct, indirect, indirect liber) se disting tocmai prin răspunsurile divergente pe care le aduc la această chestiune. Însă lucrările recente despre acest subiect au arătat
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
perfectă a acestui fapt. În discursul direct, citatul presupune ca raportorul să disocieze cele două situații de enunțare, cea din care citează și cea citată. Citatul face să coexiste două domenii enunțiative autonome: fiecare își păstrează EUL, TU-ul, reperele deictice, propriile mărci de subiectivitate. În scris, ghilimelele sau liniuța de unire delimitează două domenii enunțiative. Cu toate acestea, deicticele nu sunt neapărat distincte de la un domeniu la altul, însă poate fi vorba de o coincidență între referenți. Astfel, în: "Eu
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
din care citează și cea citată. Citatul face să coexiste două domenii enunțiative autonome: fiecare își păstrează EUL, TU-ul, reperele deictice, propriile mărci de subiectivitate. În scris, ghilimelele sau liniuța de unire delimitează două domenii enunțiative. Cu toate acestea, deicticele nu sunt neapărat distincte de la un domeniu la altul, însă poate fi vorba de o coincidență între referenți. Astfel, în: "Eu plec", i-am strigat eu, cei doi eu desemnează același individ și au același "locutor" doar pentru că se găsesc
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
însă poate fi vorba de o coincidență între referenți. Astfel, în: "Eu plec", i-am strigat eu, cei doi eu desemnează același individ și au același "locutor" doar pentru că se găsesc în discursul care citează și în cel citat. Dacă deicticele din discursul care citează sunt direct interpretabile datorită situației de enunțare, cele din discursul citat nu pot să fie decât plecând de la indicațiile furnizate de discursul care citează, care pot fi chiar lacunare. Se dă următorul fragment din Doctorul Pascal
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
din stânga se află o fântână, într-o curte. Urmărește parterul casei, a cincea fereastră din dreapta este a mătușii Dide. Acolo se află micuțul... Adineauri l-am adus.185 În lipsa datelor complementare furnizate de cotext, acest enunț din discursul direct are deictice care sunt opace pentru cititor. Eventual, doar prin discursul care citează, naratorul îi va permite să identifice persoane, locuri, momente. Referentul deicticelor nu este singurul aspect din discursul citat care trebuie redat prin interpretarea discursului care citează: debitul, intonația, accentul
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
micuțul... Adineauri l-am adus.185 În lipsa datelor complementare furnizate de cotext, acest enunț din discursul direct are deictice care sunt opace pentru cititor. Eventual, doar prin discursul care citează, naratorul îi va permite să identifice persoane, locuri, momente. Referentul deicticelor nu este singurul aspect din discursul citat care trebuie redat prin interpretarea discursului care citează: debitul, intonația, accentul, mimica... sunt supuse aceleiași constrângeri. Fragmentul citat din Zola nu oferă informații de asemenea natură; în schimb, același personaj, câteva rânduri mai
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
cea mai vizibilă consecință a traducerii unui act de enunțare în conținut. "Vii?" devine, de exemplu: "L-a întrebat dacă vine", ceea ce este o aserțiune. Mai mult decât atât, toate nivelurile subiectivității enunțiative sunt afectate de această pierdere de autonomie. Deicticele personale și spațio-temporale sunt plasate sub dependența discursului care citează. Ceea ce pune problema integrării unei situații de enunțare în alta. Cât privește persoanele, există reguli de traducere pentru formele discursului citat în forme dependente ale discursului care citează: (1) dacă
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
tradus ca "El a declarat că mă iubește"; în acest caz, eu din discursul citat devine "non-persoană" (regula 1) și tu devine eu (regula 2), de vreme ce tu a devenit enunțătorul discursului care citează. Găsim același principiu de conversiune și la deicticele spațio-temporale: cele care figurează într-un citat din discursul indirect sunt reperate prin raportare la discursul care citează. Astfel, în enunțul Paul mi-a afirmat că Luc este aici și că va pleca mâine 186, deicticele aici și mâine pot
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
de conversiune și la deicticele spațio-temporale: cele care figurează într-un citat din discursul indirect sunt reperate prin raportare la discursul care citează. Astfel, în enunțul Paul mi-a afirmat că Luc este aici și că va pleca mâine 186, deicticele aici și mâine pot sau nu să fie proferate de Paul, însă un lucru este sigur: nu sunt utilizate în acest enunț decât pentru că desemnează locul enunțării discursului care citează (aici) și ziua următoare acestei enunțări (mâine). Cât despre formele
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
locul enunțării discursului care citează (aici) și ziua următoare acestei enunțări (mâine). Cât despre formele în -ait (était, partirait), acestea se explică prin "concordanța timpurilor", consecință a dependenței enunțiative a discursului indirect. Aceste forme în -ait nu au valoare temporală deictică; nu le interpretăm prin opoziție cu "prezentul" sau cu "viitorul", ci în legătură cu verbul regent al propoziției completive. Caracteristicile discursului indirect ridică întrebări cu privire la posibilitatea de a vorbi despre enunțarea celuilalt pentru a găsi un echivalent. Cel mai adesea, enunțătorul discursului
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
discurs direct liber (DDL). În ciuda denumirii, nu este vorba de un procedeu simetric al discursului indirect liber. Se pornește de la "discursul direct liber" pentru că nu există subordonare sintactică (cum este în discursul indirect) și de "discurs direct liber", pentru că reperele deictice rămân cele ale discursului citat. Această "libertate" este o emancipare față de constrângerile tipografice (liniuța, ghilimelele, italicele) asociate prin excelență discursului direct. Iată un exemplu: (a) La ce le servește toată această bogăție, așezată într-un scaun cu rotile? Precum această
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
tot..."), însă în literatura romanescă este folosit la maxim. Discursul indirect liber reprezintă o provocare pentru analiza gramaticală. De fapt, aici se regăsesc amestecate elemente pe care le considerăm, de regulă, disjuncte: absența subordonării, caracteristică discursului direct, și pierderea autonomiei deicticelor din discursul citat, caracteristică discursului indirect. Să analizăm acest fragment de Zola, în care Rosalie, bona, i se adresează stăpânei: Totuși, Rosalie se încăpățâna. Când credea că are o idee bună, nu renunța așa de ușor la ea. Doamna greșea
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
putem opera oarecum negativ: selectăm elementele incompatibile cu discursul indirect și pe cele incompatibile cu discursul direct. Discursul indirect ar pretinde subordonarea și ar exclude frazele exclamative; cât privește discursul direct, el ar fi enunțat cu eu, voi și prezentul deictic... Remarcăm dificultatea gramaticienilor în fața acestei forme de citat pe care nu o putem atribui niciunui singur narator, nici unui singur autor al celor raportate. Chiar dacă, la o primă abordare, ar părea utilă o caracterizare negativă a discursului indirect liber, aici trebuie
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
sau, cel puțin, cu un soi de discurs indirect liber: în orice caz, este vorba despre un fragment din planul secund, scris la imperfect, care exprimă opinia personajului. Acest discurs indirect liber conține o insulă textuală între ghilimele cu un deictic de persoana I ("meu"), precum cel din discursul direct, în loc de "a lui" la care ne-am fi putut aștepta. Este ceea ce justifică și prezența incidentei "îmi spuse", chiar dacă nu este vorba neapărat de un discurs direct autonom. 5.12. O
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
putem vorbi de "anaforă" deoarece, prin definiție, cei doi termeni nu pot fi schimbați între ei; nici unul nu-și are referința în celălalt. Este vorba mai ales de reiterarea substantivelor proprii sau de cea cu Eu și Tu. De fapt, deicticele Eu și Tu (capitolul 1) nu se substituie. Este și cazul substantivelor proprii care suscită din timpuri străvechi mari controverse logico-filosofice; întrebarea este dacă aceste substantive au sau nu un semnificat. Cei care susțin ideea potrivit căreia substantivele proprii nu
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
dar și estet. Diferențierea între funcția de desemnare și dimensiunea interlocutivă pare artificială: prin desemnare, sunt desemnate împreună, se acceptă o enunțare. Ne-am putut da seama de acest lucru atunci când am evocat "dubla temporalitate narativă" care permite reperarea anumitor deictice în raport cu scena de lectură. Departe de a dispărea, actul narațiunii contribuie la impunerea coreferințelor. Astfel se face că anafora "sărmanul neofit" are la bază o evaluare asumată de un cititor care ar fi parcurs deja etapele anterioare ale textului și
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
termeni nominali exteriori unul celuilalt și, prin urmare, implică prezența unui alt element în cotext: "călugăr" în (3) sau "rege" în (4). Demonstrativul evidențiază direct un element fără să implice un contrast. În acest sens, demonstrativul păstrează aici o valoare deictică, arată oarecum cu degetul coreferința dintre două grupuri nominale dintre care primul este fizic perceptibil în context. Astfel, în descrierea pe care Huysmans o face bisericii, dacă am înlocui "aceste paie" cu "paiele", coreferința cu "coloanele" ar deveni mai nesigură
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
o să ajute decât să aibă Iosif bani de țigări 277. Folosirea unui "demonstrativ de deschidere" pare anormală, de vreme ce nu există nici un antecedent și, mai mult, nici un mijloc de identificare a calului cu pricina. Cititorul este obligat să găsească un centru deictic (=instanța căreia să îi atribuie mărci de subiectivitate într-un text cu non-persoană), chiar dacă nu dispune de nici o informație pentru a face acest lucru. O asemenea folosire a demonstrativului conduce la crearea unei empatii a cititorului față de centrul deictic, empatie
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
centru deictic (=instanța căreia să îi atribuie mărci de subiectivitate într-un text cu non-persoană), chiar dacă nu dispune de nici o informație pentru a face acest lucru. O asemenea folosire a demonstrativului conduce la crearea unei empatii a cititorului față de centrul deictic, empatie mult mai puternică decât cea cu un simplu articol hotărât, încetinind accesul cititorului la referent, și, mai mult, organizarea universului fictiv 278. Narațiunea clasică nu agreează asemenea folosiri transgresive prin care se consideră că cititorul cunoaște atât centrul deictic
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
deictic, empatie mult mai puternică decât cea cu un simplu articol hotărât, încetinind accesul cititorului la referent, și, mai mult, organizarea universului fictiv 278. Narațiunea clasică nu agreează asemenea folosiri transgresive prin care se consideră că cititorul cunoaște atât centrul deictic, cât și referentul vizat. O modalitate de a păstra efectul de empatie asociat demonstrativului atunci când cititorului i se pun la dispoziție mijloace mai mult sau mai puțin precise de identificare a referentului constă în combinarea substantivului cu un adjectiv, cu
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
cazul de față, zâmbetul anumitor persoane într-un anumit loc), prezentându-l ca pe un exemplar dintr-o clasă pe care o reconstituie. Empatia ia forma înțelegerii culturale, a împărtășirii unui univers de stereotipuri. evocarea unei experiențe personale: aici, centrul deictic este un personaj bine identificat; alegerea demonstrativului provoacă o puternică empatie, cititorul având impresia că poate ajunge la referenți prin conștiința personajului: Înainte s-adoarmă, s-a gândit la singurătatea lui, la vremea aceea cu Gaubert și Mamèche. Apoi s-
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
observă, aceea nu caracterizează neapărat un anumit referent, ci împărtășește o experiență familiară a personajului. Cât privește cele două utilizări, lingviștii vorbesc despre deixis de memorie: la drept vorbind, nu este vorba nici de o anaforă, nici de o utilizare deictică prin care s-ar viza un referent prezent în context, care să fie și accesibil cititorului. 7.15. Anaforă și text literar Privind operele literare în propria lor economie, înțelegem în ce sens ele exploatează relațiile anaforice. De exemplu, faptul
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
familiar, furnizându-i și mijloacele cu care să îl construiască. În acest fel, cititorul apare ca alter ego, dar și ca ucenic al naratorului. Pe de altă parte, folosirea determinanților demonstrativi, pentru care cititorul nu are acces nici la centrul deictic, nici la referent, este caracteristică unei anumite literaturi narative moderne, care tinde să fie foarte exigentă cu cititorul și să îngreuneze accesul către un univers fictiv pe care-l construiește. Nu se presupune că acest univers ar avea consistența și
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]