3,991 matches
-
rămase în suspans; f) cursanții sunt puși în situația de a aplica cele învățate. Herreid analizează câteva dintre elementele care ar putea conduce la insucces în cazul folosirii metodei studiului de caz: - în situația în care obiectivele nu sunt bine delimitate: este evident că alegerea cazului supus atenției cursanților este înalt dependentă de delimitarea obiectivelor; uneori, formatorii neexperimentați pot folosi cazuri care să aibă marele merit că se dovedesc deosebit de incitante pentru cursanți - dar în momentul rezolvării, lipsa unei concordanțe cu
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
fond, este urmărită folosirea unei tehnici cât mai moderne (polifonice), doar că se încearcă prea mult (cartea tinde să fie deopotrivă roman de dragoste, autobiografie, descriere a vieții „Tatălui”, jurnal și frescă), obținându-se prea puțin (asociere de registre, strict delimitate, în ilustrarea unui caz de iubire eșuată între soți). Axat pe drama sentimentală a personajelor Ariela și Andrei, Intrarea oprită anunță efectuarea unui prim pas către atingerea unei coerențe a discursului epic. Fără a ținti mai multe scopuri, romanul se
STEFANESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289905_a_291234]
-
latini. Literatura creștină apocrifă, în pofida bogăției sale informaționale, va avea un statut relativ marginal în demersul nostru, în principal din două motive. Mai întâi, scrierile în discuție nu pot fi raportate la un autor sau la un „context” foarte bine delimitat, ci există, ca să spunem așa, într-un „context zero al autorității”, fapt care îngreuiază orice încercare de înțelegere, pe când, în cazul unui Părinte bisericesc, avem posibilitatea - nevalorificată pe deplin până în prezent - de a clarifica discursul anticristologic atât prin raportarea la
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
exclusiv la nivelul „omului din afară”. Astfel putem defini Biserica‑Ciuitas Dei (Biserica ideală) ca pe un fel de „adunare generală” a „oamenilor lăuntrici”, desăvârșiți. Trebuie adăugat, la cele spuse până aici, că înlănțuirea diavolului nu constituie un eveniment bine delimitat, care ține de trecut, ci un întreg proces încă neîncheiat la care participă fiecare credincios prin faptele și hotărârile sale (20, 8, 2): Înlănțuirea diavolului (alligatio diaboli) nu se încheie în ziua în care Biserica depășește granițele pământului Iudeii, către
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
două tipuri de influență mai sus menționate. Nu trebuie Însă trasă concluzia că Eul este rezultatul exclusiv al celor două instanțe ale aparatului psihic: Inconștientul subiacent și Supra-Eul supraiacent. Eul este o instanță a aparatului psihic net definită și bine delimitată. Dispus Între Inconștient și Supra-Eu, el este zona aparatului psihic În care celelalte două instanțe se manifestă În planul vizibil exterior, al persoanei umane; altfel spus, În care acesta se obiectivează. În felul acesta Eul devine planul realității, În raport
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
a Eului: mediul și modelele cu care acesta vine În contact pe tot parcursul vieții sale, de la naștere până la moarte. Făcând această afirmație, dorim să scoatem În evidență faptul că, spre deosebire de Inconștientul pulsional, care are un caracter relativ destul de bine delimitat, Supra-Eul moral și spiritual este o instanță a aparatului psihic În continuă dezvoltare, care absoarbe influențele mediului În care trăiește individul și modelele pe care acesta le are, proiectându-le asupra Eului său, care le interiorizează. Eul se formează printr-
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
și morală, bătrânețea a fost când admirată, când detestată. Un aspect particular care trebuie luat În considerare de către Psihologia Morală este legat de relațiile dintre vârste. Viața nu are un caracter continuu. Ea este o discontinuitate de etape succesive, net delimitate ca imagine și semnificație Între ele, așa cum de altfel rezultă din cele de mai sus. Fiecare vârstă are configurația și caracteristicele sale proprii. Deși o persoană trece prin toate vârstele, căpătând prin aceasta o anumită experiență a vieții, care va
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
psihică, un fenomen uman complex, un mod de a fi și un mod de a se Înfățișa al persoanei umane. Speciile nebuniei și tulburările psihomorale Când vorbim despre nebunie avem Întotdeauna impresia că ne referim la un cadru conceptual bine delimitat. De fapt, lucrurile nu stau deloc așa (M. Foucault, M. Thuilleaux, G. Lanteri-Laura, F. Gregoire, A. Jaccard, J.H. Bless, J. de Tonquédecă. Mulți specialiști - medici, psihologi, filosofi, moraliști, sociologi − susțin cu argumente, mai mult sau mai puțin solide, există mai
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
lumii. Omul este obligat, constrâns, să fie În realitatea lumii, dar lumea, ca spațiu al vieții sale, nu-i aparține. Ea Îi oferă numai un loc temporar, predeterminat, pe care-l poate ocupa și folosi, numai pe o durată strict delimitată ca timp. Cât timp? Nu poate ști niciodată. Ceea ce este cert rămâne faptul că oricărei persoane i se dă la naștere un loc În lume, pe care aceasta va trebui să-l restituie o dată cu moartea sa. Totul este temporar. Persoana
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
al lui Nicolae Bălcescu, Alecu Russo, A.I. Odobescu, Tudor Arghezi, G. Călinescu și Tudor Vianu cu date extrase din scrieri mai puțin cunoscute ale autorilor prezentați, de pildă din publicistică, jurnale sau corespondență. Ș. propune soluții inedite în probleme strict delimitate, cum ar fi paternitatea unui text atribuit multă vreme lui Bălcescu. Totodată, istoricul literar știe să degajeze concepția existențială sau artistică a unui autor pornind de la un aspect semnificativ: Alecu Russo este surprins cu exactitate ca spirit în egală măsură
SERBAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289628_a_290957]
-
hobby intelectual, ajunge să elaboreze cărți de structură complexă, cum sunt Civilizația japoneză tradițională (1984) și Dicționar de literatură japoneză (1994), volume care depășesc simplul interes exotic, autorul instruindu-și potențialii cititori cu o informație densă, distribuită în capitole riguros delimitate. Prezentarea enciclopedică predomină în prima lucrare, civilizația tradițională medievală - prelungită până la restaurația imperială din 1868, care va marca, de altminteri, începutul modernizării totale a Japoniei - fiind analizată pe multe paliere: mitologie, religie, valorile tradiției (datini, morală, legislație, familie), limba vorbită
SIMU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289691_a_291020]
-
de psihoigienă. Capitolul 36 Aspectele medico-legale, medico-psihopedagogice și morale ale igienei mintale 1. Aspectele morale ale igienei mintale Igiena mintală, așa cum am arătat până acum, nu este o simplă disciplină medicală sau o „prelungire” a psihiatriei, ci un domeniu bine delimitat, de sine stătător, care reunește mai multe valențe, cu un caracter interdisciplinar. În sensul acesta, având ca obiect persoana umană, starea de sănătate mintală a acesteia, igiena mintală se apropie de psihologie, psihopatologie și psihiatria clinică, de defectologie, dar în
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
finalitățile stabilite și sistematizate pe anii de învățământ. Spre deosebire de finalitățile generale, obiectivele specifice au o formulare precisă în sensul ca ridică în modul cel mai exact cu putință capacitățile psihice care trebuie formate în procesul instructiv-educativ, cu ajutorul unor conținuturi bine delimitate ale modulelor care sunt parcurse. Obiectivele operaționale urmează a se stabili de către fiecare profesor în parte, cu ajutorul instrumentelor și procedurilor de operaționalizare plecând de la obiectivele specifice. 2. Analiza resurselor a) Conținutul învățării- conținutul activității didactice constă în exerciții de înțelegere
PREDAREA ŞI ÎNVĂŢAREA DISCIPLINELOR TEHNICE DIN PERSPECTIVA PSIHO-PEDAGOGICĂ MODERNĂ. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Moruzi, Doinita Isac () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_888]
-
însă deloc rigid în planul estetic, Z. supune criticii curentul cel mai raționalist, clasicismul, ce reprezenta, potrivit antinomiei utilizate, „omul vechi”. Eseistul respinge dogmatismul clasic, stilul vorbit, pe înțelesul tuturor, claritatea, ideea de perfecțiune, didacticismul, caracterul vetust al genurilor strict delimitate. Pentru el, Malherbe, Vaugelas, Boileau au avut rolul de „vrednici jandarmi literari”. Clasicii francezi și mai ales urmașii lor (Ernest Renan, André Maurois) au parte de adevărate (nu întru totul îndreptățite) execuții literare. Totuși, interpretul nu poate să nu recunoască
ZARIFOPOL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290712_a_292041]
-
analiză a seriilor tipologice stabilite în funcție de criteriul morfologic, ci o abordare primară a tuturor aspectelor care definesc ansamblul unei civilizații, ținând cont de faptul că înțelegerea noastră este limitată, în condițiile în care valoarea simbolică a oricărui act cultural este delimitată spațio-temporal (M. Eliade, 1992a, p. 14-20; D. Monah, 2001, p. 169). Caracterizată de E. Comșa drept “o cultură neolitică sud carpatică, dezvoltată pe temeiuri epipaleolitice” (E. Comșa, 1956, p. 49), cultura Dudești are ca punct de plecare partea de nord-vest
STATUETE ANTROPOMORFE ALE CULTURII DUDEŞTI. ANALIZA PRIMARĂ. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Livian Rădoescu () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_649]
-
subliniază nuditatea. C. Gamble (1982) a propus un context socio ecologic pentru fabricarea unor forme specifice - statuetele feminine -, care au fost găsite pe o arie geografică extinsă, din Franța până în Rusia, și par să fi fost prelucrate într-o perioadă delimitată temporal (26.000 - 23.000 B.C.). El a presupus că înaintea acestei perioade au avut loc schimbări ecologice ce au determinat mobilitatea grupelor umane de vânători-culegători și reorganizarea accesului la resursele de hrană. În aceste condiții, grupele și-au reorganizat
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
nu se poate realiza însă dacă sistemul pedagogic dominant este unul care accentuează conformismul și reproducerea servila a informațiilor transmise de educator. Conceptul de creativitate, unul dintre cele mai fascinante concepte cu care a operat vreodată știință, este încă insuficient delimitat și definit. Aceasta se explică prin complexitatea procesului creativ, ca și prin diversitatea domeniilor în care se realizează creația. În învățământul conformist au existat câteva mituri de care pedagogii care vor ca dimensiunea creativă a educației să devină mai mult
CREATIVITATEA ÎN SLUJBA FRUMOSULUI DIN DEŞEURI ŞI MATERIALE RECICLATE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Gabriela Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_894]
-
Binswanger, V.E. von Gebsattel, K. Schneider, E. Minkowski, G.E. Morselli, M. Manfredi, D. Cargnello. Putem afirma, din acest moment, că psihopatologia se constituie ca o psihoantropologie a fenomenului psihic morbid, având ca metodă de studiu reflecția filozofică. Deși este net delimitată și cu individualitate specifică în seria științelor umane, psihopatologia va continua să se situeze permanent între psihiatria clinică, de la care, cum spuneam mai sus, ia „materialul de studiu” și psihologia normală de la care ia sistemul de organizare al vieții psihice
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
deschizând în felul acesta calea unei abordări psihopatologice de factură antropologică. Abordarea antropologică a fenomenelor psihice morbide pune ca temă de reflecție nebunia, dintr-o perspectivă epistemologică lărgită. În cazul acesta însă nebunia, prin sfera conținutului ei, depășește cadrul strict delimitat al bolii psihice. Prin aceasta sunt depășite „limitele epistemologice” impuse cu strictețe de procesul de „medicalizare” a nebuniei 3. Ceea ce este în esența sa nebunia, depășește cu mult sfera bolii psihice. Dincolo de aspectele sale pur medicale, aceasta se înfățișează ca
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
le întâlnim în cazul paranoicilor, la schizofrenici și parafrenici. Limbajul paranoicilor este un limbaj extrem de elaborat și el exprimă, într-o manieră amplă și cu accente voit convingătoare, tematica ideilor delirante ale bolnavului. Acesta având un caracter tematic precis, bine delimitat, limbajul va avea coerență și conservă din punct de vedere formal aparența logică a judecăților silogistice. Este un limbaj prețios, căutat, argumentat și care caută să se impună interlocutorului. El este de regulă minoideatic sau monotematic și persuasiv. Adesea acest
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
clinică, psihopatologia își „gândește” obiectul, ea adoptând prin aceasta o atitudine metodologică împrumutată din sfera științelor umane. Atitudinea reflexivă nu numai că lărgește, dar și schimbă în mod considerabil atât metoda, cât și sfera psihopatologiei, scoțând-o din domeniul strict delimitat al medicinei și plasând-o în universul științelor umane. În felul acesta, prin psihopatologie, își fac intrarea în psihiatrie gândirea speculativă, atitudinea critică și reflecția filozofică. M. Natanson, făcând o sinteză a raporturilor filozofiei cu psihiatria și psihopatologie, constată că
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
aceste cazuri amintirile cele mai vechi sunt cel mai bine conservate, pe când cele recente se pierd. Este un proces psihopatologic specific de „deteriorare mintală”. Psihopatologia proceselor de inteligență Aspecte generale Procesele de inteligență desemnează un cadru destul de larg, dar bine delimitat, de funcții psihice superioare, cu caracter simbolic operațional, fie că este vorba de un aspect de factură conceptuală (procesele de gândire propriu-zisă) fie că este vorba de un aspect de factură instrumentală (procesele de expresie propriu-zise). Ambele aspecte sunt intim
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
mal, petit mal, echivalențele epileptice); - psihogene, de factură emoțională, așa cum sunt ele întâlnite în cursul evoluției psihozelor reactive, a stărilor crepusculare isterice etc. Așa cum afirmam mai sus, tratatele clasice de psihiatrie recunoșteau confuzia mintală ca pe o entitate clinică bine delimitată (Georget, 1820; Delasiauve, 1851; Chaslin, 1895; Regis, Bonhoeffer). Astăzi sindroamele confuzionale reunesc o largă paletă de tulburări complexe și diferențiate ale tulburărilor de conștiință, cu caracter net individualizat, așa cum se poate vedea mai jos: 1) Obnubilarea este starea de întunecare
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
R. Kuhn, A. Zutt, V.E. van Gebsatlel, H. Tellenbach). Cea mai importantă clasificare clinică a bolilor psihice care sa impus și reprezintă baza oricăror forme de sistematizare a acestora a fost pusă de E. Kraepelin care a definit, descris și delimitat, următoarele categorii nosologice considerate ca fundamentale în psihiatria clinică și anume: demența precoce, psihoza maniaco-depresivă, paranoia, parafrenia, demențele. Ulterior, E. Bleuler (1911), psihiatru elvețian de limbă germană, va preciza cadrul clinic al „demenței precoce” pe care o va denumi schizofrenie
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
întrucât, susține K. Schneider, ele nu transmit „predispoziția” la această tulburare, ca în cazul psihozelor. Delimitarea la copil a cadrului clinic al personalităților psihopatice pune numeroase probleme. M. Tramer, C.V. Kerbikov și alții semnalează dificultatea tipologiei psihopatice, cu caracter net delimitat, la copii și adolescenți. M. Tramer admite că numai după vârsta de 18 ani se poate vorbi despre psihopatii, așa cum sunt ele întâlnite în sfera psihiatriei clinice a adultului. În apariția trăsăturilor psihopatice ale personalității copiilor și adolescenților au importanță
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]