1,022 matches
-
Figura 58: Consumul de substanțe în familia de origine / 206 Tabel 1: Corelația între factorii ereditari și comportamentul antisocial / 92 Tabel 2: Corelația între afecțiunile psihice și comportamentul antisocial / 93 Tabel 3: Corelația între relațiile din cadrul familiei și dezvoltarea comportamentului delincvent la minori / 95 Tabel 4: Tabelul Predicției Sociale / 98 Tabel 5: Principalele efecte și particularități ale procesului de segregare / 103 Tabel 6: Corelația între timpul de vizionare a emisiunilor violente și dezvoltarea comportamentului antisocial / 107 Tabel 7: Factori de risc
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
în M. Of. partea I nr. 362 din 03.08.2000. Legea nr. 300/2002 publicată în M. Of. nr. 409/13 iunie 2002. Legea 505/2004 publicată în M. Of. nr. 1133/1 decembrie 2004. Lombroso, C. (1992), Omul delincvent, traducere în limba română, Editura Măiastra, București. Maines, D.R. (1994), " In Search of Mesostructure: Studies in the Negotiated Order" pp. 277-286 în Herman, N., Reynolds, L.T.(eds.), Symbolic Interaction, General Hall Press, Dix Hills, NY. Malow, R.M., Kershaw, T., Sipsma
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
and Drugs: Summary Document for Presentation to The International Conference on the Reduction of Drug Related Harm, Chiang Mai, Thailand (Bangkok, Thailand, UNICEF) . Rostand, J. (1996), L'homme - Introduction À L'étude De La Biologie Humaine, Galimard, Paris. Roșca, A. (1932), Delincventul minor. Studiu psihofiziologic și social, Prefață de Florian Ștefănescu-Goangă, Editura Institutului de Psihologie din Cluj, Cluj-Napoca. Schuerkens, U. (2009), "Conflict, competition, cooperation in The Sociology of development and Social Transformations", în Denis, A., Kalekin-Fishman, D. eds. (2009), The ISA Handbook
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
etichetării și cea a profeției creatoare - arată că, dacă îi tratăm pe oameni în anumite feluri, ei ne vor îndeplini așteptările. Ideea este importantă pentru științele educației. Dacă elevii care sunt etichetați drept copii-problemă ajung să se considere ei înșiși delincvenți ori dacă romii stereotipizați încep să creadă că nu pot face nimic mai mult decât să paraziteze populația majoritară constituie teme importante pentru abordarea problemelor socioeducaționale ale României de azi. Funcționează așadar etichetarea în clasele școlare? Sociologul Howard Becker (1952
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
a accepta o frustrare, un reproș sau sugestie constructivă Îi face pe acești elevi să recurgă la Încercări de satisfacere a dorințelor egoiste pe alte căi decît cele permise de societate. c) Labilitatea afectivă reprezintă una din caracteristicile personalității elevilor delincvenți, ea manifestîndu-se prin: sugestionarea rapidă În raport cu impresiile de moment formate; reacții imprevizibile (datorate insuficientei dezvoltări a autocontrolului afectiv); lipsa unei autonomii afective (determinate de o slabă dezvoltare a emoțiilor și sentimentelor morale). Despre labilul afectiv, cunoscutul specialist În domeniul psihologiei
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
d) Fenomenul de agresivitate, determinat de instabilitatea emotivă și de o structură dizarmonică de personalitate de tipul psihopatiei impulsive, stă la originea multor devieri comportamentale. Investigarea tendințelor psihice cu teste de personalitate a relevat faptul că foarte mulți dintre elevii delincvenți testați dau răspunsuri de tip agresiv, care exprimă opoziția și intoleranța deschisă față de reguli (norme, cerințe) și față de cei din jur. Deși nu se poate pune semn de egalitate Între caracteriali și delincvenți, deoarece nu toți copiii cu tulburări de
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
relevat faptul că foarte mulți dintre elevii delincvenți testați dau răspunsuri de tip agresiv, care exprimă opoziția și intoleranța deschisă față de reguli (norme, cerințe) și față de cei din jur. Deși nu se poate pune semn de egalitate Între caracteriali și delincvenți, deoarece nu toți copiii cu tulburări de caracter devin delincvenți, și nu toți delincvenții au cunoscut În copilărie sau adolescență o fază caracterială, se constată faptul că, În numeroase cazuri, delincvența juvenilă este precedată de tulburări de caracter care apoi
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
răspunsuri de tip agresiv, care exprimă opoziția și intoleranța deschisă față de reguli (norme, cerințe) și față de cei din jur. Deși nu se poate pune semn de egalitate Între caracteriali și delincvenți, deoarece nu toți copiii cu tulburări de caracter devin delincvenți, și nu toți delincvenții au cunoscut În copilărie sau adolescență o fază caracterială, se constată faptul că, În numeroase cazuri, delincvența juvenilă este precedată de tulburări de caracter care apoi, prin cronicizare, se fixează În structura caracterului elevilor respectivi. Astfel
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
care exprimă opoziția și intoleranța deschisă față de reguli (norme, cerințe) și față de cei din jur. Deși nu se poate pune semn de egalitate Între caracteriali și delincvenți, deoarece nu toți copiii cu tulburări de caracter devin delincvenți, și nu toți delincvenții au cunoscut În copilărie sau adolescență o fază caracterială, se constată faptul că, În numeroase cazuri, delincvența juvenilă este precedată de tulburări de caracter care apoi, prin cronicizare, se fixează În structura caracterului elevilor respectivi. Astfel de trăsături, care exprimă
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
deschiși către orice și, prin aceasta, puri. Senzualitatea naturală, ce rămânea miraculos de sănătoasă în ciuda reprimării, îi făcea să fie gata de orice aventură, fără să-și piardă nici măcar un strop din probitatea și inocența lor. Până și hoții și delincvenții aveau o calitate minunată: nu erau niciodată vulgari. Parcă ar fi încălcat legile îndemnați de un fel de inspirație proprie; își acceptau destinul de tâlhari știind, cu ușurătate sau cu un vechi sentiment de vinovăție, că greșesc acționând împotriva unei
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
părinți despărțiți, toți cei pe care nașterea sau copilăria timpurie îi „marcaseră” - se plasau la marginile unei societăți care ocupa la rândul său marginile (de altfel imense), iar aici își dădeau silința să urmeze niște modele foarte precise. Deveneau bandiți, delincvenți. Sau, pur și simplu, niște amărâți. Sau, și mai simplu, reușeau să devină, după câteva năzbâtii ale tinereții, săraci „ca toți ceilalți”. Astăzi, emigrarea a rupt ca o aluviune digurile care închideau poporul săracilor în vechile rezervații. Prin acele diguri
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
să renunțe vreodată chiar și la cea mai neînsemnată dintre caracteristicile care fac din el ceea ce e. El se consideră irecuperabil pentru alte forme de viață, ba chiar consideră acest caracter irecuperabil dreptul său cel mai sacru. Chiar și un delincvent, un bandit, un toxicoman - când au întrecut o anumită limită - simt acest disperat drept al lor de a rămâne, oricum și cu prețul oricărei dureri, ei înșiși. Prin urmare, a declara pe cineva irecuperabil înseamnă a sancționa o stare de
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
cultura, „diferită” și profund „străină”, a clasei sociale dominante. Dar există și alți scriitori „populari” care nu prea sunt niște artiști „naivi”. De exemplu, cei ce au scris la sugestia cuiva (a unui preot, a unui sociolog). Este cazul scriitorilor „delincvenți” (adică lumpenproletariatul din Italia de Nord), de care se ocupă Camon, analizând o carte apărută acum câțiva ani, Autobiografii din lumea interlopă 1, îngrijită de Danilo Montaldi 2. Scriitorii de acest gen sunt, ca să spunem așa, „transcriși” sau, mai bine
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
cumplită, este tăcerea; dar nici cu această „elocvență a tăcerii” nu-i de glumit: toată numai o derâdere detașată și disprețuitoare, aristocratică în felul său, într-un fel huliganic. Pare paradoxal, dar, inventând sau înjghebând această „biografie” a unui mic delincvent sicilian (ce-își povestește viața tovarășilor de celulă), Sciortino a adoptat aceleași măsuri stilistice ca și Marchizul De Sade. Fiecare pagină a sa este - într-un fel puțin mai umil și, în ce privește conținutul, mult mai prudent - o pagină din Justine
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
unde se bea bere, se cântă și se dansează, se insultă, se joacă cărți, se emit ipoteze asupra mamei sau a bunicii, se iscă certuri și bătăi. "Șmecherul" este regele acestei sublumi, un amestec de țăran argentinian rău și de delincvent sicilian, care se transformă în arhetipul acestei civilizații noi: este ranchiunos și certăreț, pus pe hartă și macho. În cafenelele sărace din port, se cântă și se dansează un dans ciudat: bărbatul își înfige privirea în ochii partenerei, o ia
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
pedepse în lagărele cu profil agricol și în închisorile-uzine”, dar desemnează prin extensie ansamblul arhipelagului concentraționar: lagărele de „reeducare prin muncă” (decizie administrativă, durată mai mică), închisorile pentru deținuții în prevenție, centrele de detenție temporară sau provizorie, centrele pentru tineri delincvenți, cât și unele varietăți de „clase de studii” temporare. înaintea epocii moderne, întemnițarea n-a jucat decât un rol marginal în sistemul de pedepse din China. în schimb, unele tradiții au insistat în mod deosebit asupra necesității reeducării criminalilor astfel încât
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
de Legea Învățământului din România și de asemenea de "Regulamentul Învățământului special", sintagma a cărei sfera semantica este deseori mai extinsă, incluzând pe langă copiii cu deficiențe sau tulburări de învățare și copiii din mediile sociale și familii defavorizate, copiii delincvenți sau din anumite grupuri etnice. 11 * Nevoi speciale se referă la acele persoane care trebuie antrenate într-un program de asistență socială nu numai pentru a putea trece mai ușor peste perioadă de criză apărută în viața lor, dar și
by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
din cauza lipsei unor centre specializate. minori sub 14 ani care nu răspund penal care au săvârșit o faptă prevăzută de legea penală Întocmirea de referate de evaluare la cererea instanței de judecată în vederea luării unei măsuri de protecție pentru minorul delincvent, în situația în care nu există acordul părinților medierea familială și comunitară pentru reducerea efectelor etichetării,etc. frecventarea școlii prevenirea abandonului școlar; acordarea de asistență juridică; identificarea unor resurse comunitare și instituționale pentru minorii care nu beneficiază de sprijin adecvat
by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
România există un penitenciar pentru minori și tineri( Craiova), respectiv patru centre de reeducare pentru minori: Târgu Ocna, Tichilești( Brăila), Buziaș( Timișoara), Găiești. Este necesar a se reține ideea că a fi minor nu exclude automat responsabilitatea faptei comise, actul delincvent trebuind să fie sancționat. Potrivit art. 99, aliniatele 1-3 din Codul Penal, minorul care nu a împlinit vârsta de 14 ani nu răspunde penal, cel care are vârstă între 14 și 16 ani răspunde penal, numai dacă se dovedește că
by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
diversității opțiunilor pe care aceste servicii le oferă la nivel național, regional sau local în rândul publicului potențial interesat. Indicatori: Raportările naționale Reitox * Sporirea utilizării, monitorizarea punerii în aplicare și dezvoltarea în continuare a unor alternative la detenție eficiente pentru delincvenții care consumă droguri Politicile care vizează acordarea accesului la asistență medicală în penitenciare pentru consumatorii de droguri pentru a preveni și a reduce problemele de sănătate cauzate de consumul de droguri sunt: * Crearea și punerea în aplicare a unor servicii
by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
Un cromosom X suplimentar poate fi găsit la 0,2% dintre nou-născuții vii și la 0,45-2,5% dintre subiecții cu retard mental. Sindromul este cauza a 20% dintre azoospermii și este identificat frecvent la subiecții cu tulburări comportamentale sau delincvenți. Etiologie și patogenie Existența unui cromosom X suplimentar rezultă probabil din non-disjuncția meiotică în special de natură maternă. Genotipul anormal XXY (XXXY, XXY/XY) determină fibroza și hialinizarea tubilor seminiferi cu azoospermie. Celulele Leydig sunt numeric normale sau hiperplastice, dar
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
larg și include toate categoriile de persoane care Într-o anumită perioadă a vieții, mai mult sau mai puțin tranzitorie, se află Într-o stare de dezechilibru În raport cu mediul. Conceptul include/face referire pe lângă copiii cu CES și la: copiii delincvenți; copiii străzii; copiii aparținând unor grupuri minoritare; copiii bolnavi de SIDA/infectați HIV și copiii bolnavi cronici; copiii defavorizați/aflați În situație de risc. 8. Educația cerințelor (nevoilor) speciale („special needs education”) se referă, la adaptarea, completarea și flexibilizarea educației
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lenuța IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2141]
-
contextul relațiilor sociale În care a acționat și sub influența cărora s-ar putea regăsi, Înțelege și explica actul. Infractorul este o măsură a faptei și nu fapta o măsură a infractorului Prin ipoteză am presupus că profilul psihologic al delincventului tânăr cuprinde drept trăsătură de bază ostilitatea care pentru a deveni activă trebuie să fie dublată de alte caracteristici evidențiate, de variabilele a căror scor depășește cota limită făcând profilul de bază a unei personalități accentuate. Strategia metodologica ca presupus
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
de observație (am respectat normele de existență cerute de mediul carceral și nu mi-am expus opiniile personale); nu am forțat prin nimic situațiile de observație În vederea obținerii datelor. Această cercetare și-a propus să scoată În evidență structura personalității delincventului tânăr cu modificările survenite În urma impactului cu mediul carceral și posibilitățile existente pentru ameliorarea acestora În vederea modelării unui comportament care să vină În Întâmpinarea cerințelor sociale. Trăsăturile personalității deținutului latente devin active În momentul În care sunt completate de o
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
latente devin active În momentul În care sunt completate de o altă serie de elemnte Într-o stare de manifestare accentuată. Astfel, omul nu se naște „rău“, el se formează În societate. Prin ipoteză am presupus că profilul psihologic al delincventului tânăr cuprinde drept trăsătură de bază ostilitatea care pentru a deveni activă trebuie să fie dublată de alte caracteristici evidențiate, de variabilele a căror scor depășește cota limită făcând profilul de bază a unei personalități accentuate. În această lucrare a
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]