991 matches
-
prima parte), iar în a doua parte: unele lucruri de știut asupra românilor italieni. Fiecare dintre cele două părți cuprinde cinci subcapitole, cum ar fi: "Cetățeni noi într-o Italie în schimbare", "Religia, ceva mai mult decât o credință", "Românii delincvenți naturali? Dovezi practice de rasism", "Un popor de pușcăriași?", " Nu doar bone și menajere". În ce-a de-a doua parte a cărții, autorii abordează problemele ce ne vorbesc despre "români" și despre "politică". Sunt investigate mai multe aspecte cum
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
și analizele pe care le întreprind mai departe sunt corecte. Dreapta a "plutit" pe valul creat de sentimentul de frică pe care italienii îl au față de români, care a alimentat la maximum campania de ură rasială față de un popor de "delincvenți naturali", de fiecare dată când au avut posibilitatea au ridicat tonul în sensul asocierii imaginii tinerilor veniți din Europa de Est cu "vocația" de a se prostitua a tinerelor românce care fac trotuarul. Să nu uităm că "recucerirea" primăriei din Roma de către
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
laic, spații de joacă pentru copii, sau manifestări cu scopul socializării. La momentul actual, biserica geco-ortodoxă este unica autoritate care este prezentă în mod real în viața de zi cu zi a românilor. Dar va fi suficient? Capitolul 3 Românii "delincvenți naturali"? Dovezi de practici de rasism În seara de 30 octombrie 2007, în jurul orei 20:30, o femeie de 47 de ani, Giovanna Reggiani, soția unui ofițer de marină, parcurgea pe jos scurta distanță dintre gara Tor di Quinto și
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
însă a fost o agresiune de o ferocitate rar întâlnită 38. După puține ore poliția, în urma unui denunț realizat de un martor ocular (o femeie, româncă, care trăia în zonă), îl aresta pe tânărul român Romulus Nicolae Mailat, un mic delincvent care cunoscuse viața de la casa de corecție în România la 14 ani, iar în 2006 fusese condamnat în România pentru furt. Ecoul acestui delict a fost enorm. Fotografia lui Mailat, cu o față de copil, cu o privire rătăcită, apare rapid
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
a primarului de atunci al Romei, Walter Veltroni. Pentru o perioadă de trei-patru luni "problema românească", înțeleasă în totalitate ca o problemă de siguranță publică, a dominat întregul spațiu mediatic. Românii au fost prezentați pe toate paginile ziarelor ca potențiali delincvenți, fără nicio deosebire. O trecere în revistă a presei din acea perioadă (de la momentul comiterii delictului până la alegerile din 2008) ar fi elocventă. Practic nu a existat un episod de cronică violentă la care au participat românii să nu fi
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
Ei sunt cei pe care patrulele, introduse în urma unui discurs discutabil promovat de administrațiile Ligii Nordului, ne asigură că-i vor individua, izola și reprima. Românii, cu aproximație, sunt, conform informațiilor prezentate în acest pogrom mediatic, cei fără casă, nomazi, delincvenții naturali. Nu există excepții posibile 47. Numai că planurile au fost date peste cap atunci când rolurile s-au inversat, în momentul în care, pe 2 iunie 2009, în Emilia, trei români au chemat la 113, reușind să împiedice un atentat
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
peste cap atunci când rolurile s-au inversat, în momentul în care, pe 2 iunie 2009, în Emilia, trei români au chemat la 113, reușind să împiedice un atentat care viza sediul local al Ligii Nordului. Evident teoreticienii ecuației român egal delincvent uită să aducă în discuție astfel de exemple. Dar, apropo, privind prejudecățile, să analizăm un mic de episod de neglijență jurnalistică aparent nesemnificativă. Aici însă vom folosi acest exemplu ca un model emblematic. Iată cum presa de informație italiană se
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
respectivul pirat al străzii ca fiind "cetățean român". Erori jurnalistice? "A greși este omenește, dar să să perseverezi este diabolic", așa cum spune un vechi proverb italian. De la aceste cazuri putem trage concluzia că clișeul conform căruia românul este obligatoriu un delincvent este bine înrădăcinat în creierul (de multe ori gol) ai multor indivizi care lucrează în mijloacele de informare în masă. În orice caz am învățat care este regula: pentru sistemul de mass-media italian verificarea informațiilor este un optional. Să faci
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
Dar să mergem mai departe. Vom intra în meandrele campaniei antiromânești unde parafrazând-ul pe generalul Sheridan care se referea la indienii din America unicul român bun este cel, dacă nu mort, cel puțin marcat pe viață de apelativul de delincvent natural. Pe Facebook, a apărut în vara anului 2009, un grup care s-a intitulat "Urăsc românii"48. S-a ajuns la un punct (sperăm că este punctul maxim, dar nu suntem foarte siguri) de a scoate la iveală, din
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
aceste procente de mai sus, luând în considerare că există în acest moment aproximativ 1 000 000 de români rezidenți și nonrezidenți, putem trage concluzia că nu există date statistice care să argumenteze teza că românii sunt o "rasă de delincvenți". Este totuși adevărat că, dacă privim la tipologia de infracțiuni, cele care sunt atribuite românilor sunt cele care provoacă cea mai mare îngrijorare la nivel social, mai degrabă în zona categoriei populației cu venituri mijlocii și mici, decât în zona
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
ales dacă luăm în considerare că a fost suficient prezentarea unui singur caz de delincvență cu asiduitate în mass-media pentru a anula efectul campaniei realizate de Guvernul român. Dar dacă italienii consideră, în continuare, că românii sunt un popor de delincvenți, nici românii nu au o părere prea bună despre italieni. În România, unde veștile care vin din Italia se bucură de o audiență foarte mare pe toate canalele de informații, Italia este văzută, în general, ca o țară rasistă și
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
M.I., R.O., A.P.O., sau Dumnezeu mai știe ce abrevieri de nume comit în fiecare zi zeci de violențe, furturi sau sechestrări. În același timp, în închisorile italiene avem doar 2900 de români. Acum, sunt două aspecte: ori toți acești delincvenți care apar în presă sunt liberi, și atunci ar trebui să presupunem că toți delincvenții din România s-au transferat în Italia, ori colegii din presa italiană nu au înțeles că este absolut lipsit de profesionalism să publici informații care
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
zi zeci de violențe, furturi sau sechestrări. În același timp, în închisorile italiene avem doar 2900 de români. Acum, sunt două aspecte: ori toți acești delincvenți care apar în presă sunt liberi, și atunci ar trebui să presupunem că toți delincvenții din România s-au transferat în Italia, ori colegii din presa italiană nu au înțeles că este absolut lipsit de profesionalism să publici informații care nu au fost documentate și să scrii fraze de tipul: M.I. posibil de origine română
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
atât mai puțin să le ia în considerare deziluziile și speranțele. Dreapta a plutit pe valul creat de sentimentul de frică pe care italienii îl au față de români, a alimentat la maximum campania de ură rasială față de un popor de "delincvenți naturali", de fiecare dată când au avut posibilitatea au ridicat tonul în sensul asocierii imaginii tinerilor veniți din Europa de est cu imaginea unor huligani sau, mai rău de atât, cu vocația de a se prostitua a tinerelor românce care fac trotuarul
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
care și-a pierdut calmul a fost în mod paradoxal ministrul de externe român, care pe parcursul unei emisiuni de știri de la Antena 3 a propus, în mod brutal, o soluție curioasă: cumpărarea unei suprafețe din deșertul Egiptului și deportarea tuturor delincvenților. La 15 noiembrie 2007, "mica criză a emigranților" izbucnită între România și Italia ajunge și în parlamentul european. Aici, o confruntare dintre Alessandra Mussolini și deputații de extremă dreapta români a avut ca rezultat dizolvarea grupului european al acestei facțiuni
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
ministru de externe Cristian Diaconescu. Desigur este cazul să observăm că ministrul a uitat să se pună în pielea cetățenilor români onești cărora imediat după delictul Reggiani le era refuzată în mod glacial închirierea unei locuințe deoarece erau considerați potențiali delincvenți sau erau dați afară în grup de la locul de muncă (pentru că au avut loc și astfel de evenimente); sau mai rău erau bătuți de "squadre" improvizate alcătuite din cetățeni agitați, pe post de "țap ispășitor" cu toate că nu aveau nicio vină
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
Pentru el, acțiunea războinică a soldatului, care în timp de primejdie își apără patria de invazie, e total ireproșabilă: Tăria soldatului, care în război își apără patria de invazia barbarilor, ori în propriul oraș, își apără poporul și prietenii de delincvenți, este foarte corectă. Cine nu-și apără proprii cetățeni de dușmani, le aduce acestora o ofensă asemănătoare cu cea provocată de dușmani: Semnul virtuții nu se află în a aduce o injurie, ci în a o îndepărta. Într-adevăr, cine
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
a accepta o frustrare, un reproș sau sugestie constructivă Îi face pe acești elevi să recurgă la Încercări de satisfacere a dorințelor egoiste pe alte căi decît cele permise de societate. c) Labilitatea afectivă reprezintă una din caracteristicile personalității elevilor delincvenți, ea manifestîndu-se prin: sugestionarea rapidă În raport cu impresiile de moment formate; reacții imprevizibile (datorate insuficientei dezvoltări a autocontrolului afectiv); lipsa unei autonomii afective (determinate de o slabă dezvoltare a emoțiilor și sentimentelor morale). Despre labilul afectiv, cunoscutul specialist În domeniul psihologiei
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
d) Fenomenul de agresivitate, determinat de instabilitatea emotivă și de o structură dizarmonică de personalitate de tipul psihopatiei impulsive, stă la originea multor devieri comportamentale. Investigarea tendințelor psihice cu teste de personalitate a relevat faptul că foarte mulți dintre elevii delincvenți testați dau răspunsuri de tip agresiv, care exprimă opoziția și intoleranța deschisă față de reguli (norme, cerințe) și față de cei din jur. Deși nu se poate pune semn de egalitate Între caracteriali și delincvenți, deoarece nu toți copiii cu tulburări de
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
relevat faptul că foarte mulți dintre elevii delincvenți testați dau răspunsuri de tip agresiv, care exprimă opoziția și intoleranța deschisă față de reguli (norme, cerințe) și față de cei din jur. Deși nu se poate pune semn de egalitate Între caracteriali și delincvenți, deoarece nu toți copiii cu tulburări de caracter devin delincvenți, și nu toți delincvenții au cunoscut În copilărie sau adolescență o fază caracterială, se constată faptul că, În numeroase cazuri, delincvența juvenilă este precedată de tulburări de caracter care apoi
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
răspunsuri de tip agresiv, care exprimă opoziția și intoleranța deschisă față de reguli (norme, cerințe) și față de cei din jur. Deși nu se poate pune semn de egalitate Între caracteriali și delincvenți, deoarece nu toți copiii cu tulburări de caracter devin delincvenți, și nu toți delincvenții au cunoscut În copilărie sau adolescență o fază caracterială, se constată faptul că, În numeroase cazuri, delincvența juvenilă este precedată de tulburări de caracter care apoi, prin cronicizare, se fixează În structura caracterului elevilor respectivi. Astfel
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
care exprimă opoziția și intoleranța deschisă față de reguli (norme, cerințe) și față de cei din jur. Deși nu se poate pune semn de egalitate Între caracteriali și delincvenți, deoarece nu toți copiii cu tulburări de caracter devin delincvenți, și nu toți delincvenții au cunoscut În copilărie sau adolescență o fază caracterială, se constată faptul că, În numeroase cazuri, delincvența juvenilă este precedată de tulburări de caracter care apoi, prin cronicizare, se fixează În structura caracterului elevilor respectivi. Astfel de trăsături, care exprimă
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
nu diferă de analiza prin grilă, deoarece imaginea care trebuie completată este o grilă ghidată de între-bări; în exemplele noastre, este vorba de întrebări despre multiplele aspecte ale delincvenței juvenile (cauzele acestei delincvențe, responsabilitatea pe care o au societatea și delincventul, rolul familiei, gradul de gravitate a infracțiunilor, recidiva, politicile de prevenție, tipurile de sancțiuni, modul de a convinge delincventul să-și rectifice comportamentul...) și întrebările despre mizele campaniei electorale. Răspunsurile care trebuie înscrise în căsuțe pot relua cuvintele actorilor sau
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
noastre, este vorba de întrebări despre multiplele aspecte ale delincvenței juvenile (cauzele acestei delincvențe, responsabilitatea pe care o au societatea și delincventul, rolul familiei, gradul de gravitate a infracțiunilor, recidiva, politicile de prevenție, tipurile de sancțiuni, modul de a convinge delincventul să-și rectifice comportamentul...) și întrebările despre mizele campaniei electorale. Răspunsurile care trebuie înscrise în căsuțe pot relua cuvintele actorilor sau un rezumat al acestora. În acest caz, sarcina noastră este ușurată în mare parte dacă aplicăm un "evantai al
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
înscrise în căsuțe pot relua cuvintele actorilor sau un rezumat al acestora. În acest caz, sarcina noastră este ușurată în mare parte dacă aplicăm un "evantai al valorilor", care estimează poziția actorilor între două poziții extreme. De exemplu, în concepția delincvenților înșiși, pot exista doi poli care se opun: unii vor spune că nu există norme universale și că unele norme sunt relative, în timp ce alții vor spune că interdicțiile sunt absolute, că trebuie să fie afirmate clar, iar încălcarea lor sancționată
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]