729 matches
-
Teritoriul comunei Corni este așezat în partea de sud-vest a județului Botoșani, pe partea stângă a râului Siret, în cursul său mijlociu la o distanță de 20 km (în linie dreaptă 12 km) sud-vest de municipiul Botoșani, într-un ținut deluros cu altitudine redusă, în cea mai mare parte în jur de 300 m. Prin așezarea geografică teritoriul comunei Corni aparține în întregime Podișului Sucevei, la contactul cu Câmpia Moldovei. (fig.1) Din punct de vedere geo-mor-fo-lo-gic teritoriul comunei Corni apar
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
punct de vedere fizico-geografic, teritoriul studiat aparține laturei estice a Câmpiei Moldovei, cuprinzand zona râului Prut de la hotarul comunei Mitoc (la liziera) și până la hotarul cu satul Manoleasa-Prut. Cu particularități fizico-geografice generale ale satului Liveni, acestea sunt proprii unei câmpii deluroase de silvostepă, proprie Plataformei Modovenești, un relief puțin accidentat, un climat continental, cu precipitații reduse si perioade de secetă, vegetația și fauna de silvostepă, soluri cernoziomice. Aceste caracteristici fizico-geografice au oferit încă din trecutul îndepărtat al istoriei condiții pentru așezarea
Liveni, Botoșani () [Corola-website/Science/300915_a_302244]
-
silvice de foioase și rășinoase (pini și tisă). Teritoriul satului Crasnaleuca ocupă o suprafață totală de 4240 ha, reprezentând 0,85 % din teritoriul județului Botoșani. Relieful se caracterizează în cea mai mare parte prin forme larg vălurate, cu interfluvii colinare deluroase dezvoltate pe depozite miocene ușor înclinate spre est-sud-est separate cu văi largi și cu lunci pe valea Prutului. Relieful este mai frământat în valea lui Carpen și Ponoare. Clima este continentală, specifică Europei de Est. Precipitațiile sunt provocate de masele
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
calcar din cariera locală de pe dealul Măgura. De asemenea agricultura și creșterea animalelor sunt o sursă importantă de venit. Pământurile Cuciulății sunt fertile, majoritatea terenului arabil aflându-se în lunca Oltului. Creșterea animalelor este facilitată de numeroasele pășuni din zona deluroasă, "Poiana Popii" și "După Pleașă" fiind două din cele mai importante. Apa potabilă este furnizată de pârâul Lupșa. Cuciulata are potențial turistic dar deocamdată activitățile turistice nu sunt promovate de autoritatea locală. Conform recensământului din 2002 satul Cuciulata era locuit
Cuciulata, Brașov () [Corola-website/Science/300939_a_302268]
-
în zona colinara a Platformei Sălăjene Marginale, la contactul Colinelor Toglaciului cu culoarul Crasnei și Piemontul Sălăjean, la o distanță de 35 km față de municipiul Zalău, si la 23 km față de Șimleu Silvaniei - cel mai apropiat oraș. Relieful predominant este deluros și aparține Depresiunii Sălajului cu soluri silvestre (brune și brunroșcate de pădure). Vegetația zonei are ca notă caracteristică intercalarea suprafețelor păduroase cu cele de pajiști și terenuri agricole. Speciile predominanțe de arbori sunt: fagul, gorunul, cedrul, carpenul, paltinul de câmp
Bobota, Sălaj () [Corola-website/Science/301776_a_303105]
-
Transilvania, România. "Marin" este un sat din comuna Crasna, județul Sălaj. Din punct de vedere geografic este situat în depresiunea Silvaniei, la distanțe aproximativ egale de Măgura Șimleului, Munții Meseșului și Munții Plopișului. Are un relief colinar, format din culmi deluroase despărțite de Pârâul Marin. Altitudinea Marinului variază între 288 și 392 metri, iar suprafața totală a satului este de 1241,14 hectare. Ca întreg județul Sălaj, Marinul se încadrează în sectorul de climă continentală moderată. Vegetația este eterogenă, cu o
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
înmiresmat, oameni harnici și generoși, o combinație fericită de tradiție și modernitate, un loc binecuvântat. Marinul este situat în Depresiunea Silvaniei, la distanțe aproximativ egale de Măgura Șimleului, Munții Meseșului și Munții Plopișului. Are un relief colinar, format din culmi deluroase despărțite de pârâul Marin. Satul este amplasat pe două dealuri, unul cu expoziție nordică, iar celălalt cu expoziție sudică. Cei doi versanți sunt uniți printr-o coastă de deal, situată în partea de vest a satului. Înspre răsărit, dealurile sunt
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
Sub raport climatic - climă temperat continentală: veri de lungă durată, călduroase și secetoase; ierni nu prea reci, cu vânturi puternice; temperatura medie anuală 10,8 °C; cantitatea medie de precipitații 350-450mm/mp anual Comună Niculițel este situată într-o zonă deluroasa și împădurita. Izvoarele istorice atestă că la începutul sec. IX i.Hr., pe teritoriul actual al comunei și al regiunii în care se află, locuia o populatie getica. Astfel a aparut aici în jurul anului 341 i.Hr. o formațiune politică destul de puternică
Comuna Niculițel, Tulcea () [Corola-website/Science/301853_a_303182]
-
Nicorești și Cosmești (unde se termină în DN24). Spre nord, comuna se învecinează cu comuna Homocea, ambele fiind mărginite la est și vest, de o pădure longitudinală și râul Siret. Spre est, localitatea de reședință este mărginită de o pădure deluroasă liniară (cota 327 m), care separă comuna de comunele județului vecin Galați (odinioară, până în 1950, județul Tecuci). Pădurea este alcătuită din tei, plop, salcâm, pin, molid, stejar și fag, precum și alte esențe lemnoase (ulmi, mesteceni, cireși, iova etc.). Spre vest
Comuna Ploscuțeni, Vrancea () [Corola-website/Science/301890_a_303219]
-
Valea Sării este o comună în județul Vrancea, Moldova, România, formată din satele Colacu, Mătăcina, Poduri, Prisaca și Valea Sării (reședința). Comuna se află în zona deluroasă înaltă din vestul județului, pe valea râului Putna, de la vărsarea Zăbalei înspre aval. Este străbătută de șoseaua națională DN2D, care leagă Focșaniul de Târgu Secuiesc. La Valea Sării, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ205D, care duce spre sud
Comuna Valea Sării, Vrancea () [Corola-website/Science/301909_a_303238]
-
Adâncata este o comună în județul Suceava, Moldova, România, formată din satele Adâncata (reședința), Călugăreni și Fetești. Teritoriul comunei Adâncata se află situată din punct de vedere fizico-geografic în partea sud-estică a masivului deluros al Dragomirnei, subunitate naturală a Podișului Sucevei. Geomorfologia actuală pe teritoriul comunei Adâncata este rezultatul unei evoluții subaeriene îndelungate, marcate de acțiunea diferențiată ca intensitate și în timp a proceselor modelatoare, nota aparte dând-o alcătuirea litologică și structural. Prin
Comuna Adâncata, Suceava () [Corola-website/Science/301926_a_303255]
-
fiind ocupată de terasele de confluenta ale Sucevei cu Șiretul. Așezarea să în Podișul Sucevei, în apropierea confluentei râului Siret cu râul Suceava, a făcut ca în decursul timpului relieful din această parte a podișului să sufere modificări morfologice. Masivul deluros Dragomirna pe care se întinde teritoriul comunei Fântânele este o parte tipică a Podișul Sucevei monoclin cu forme structurale. Podișul Dragomirna este cuprins între culoarele văilor Suceava și Siret. El se înclină ușor spre sud-est în pantă lină. Depozitele vehiniene
Comuna Fântânele, Suceava () [Corola-website/Science/301952_a_303281]
-
34 km. Drmul național DN17A la distanța de 11 km. Drumul european E85 la distanța de 18 km. Gara CF Lucăcești la 7 km. Teritoriul comunei Horodniceni este situat în partea sud-estică a județului și face parte dintr-o zonă deluroasă cu înălțimi de până la 434 m (dealul Crucii). Situată în Podișul Mare al Moldovei , respectiv în podișul Sucevei, comuna Horodniceni se încadrează în regiunea colinelor mijlocii, caracteristice reliefului fiind înălțimile de până la 400 puternic fragmentate în văi adânci.O caracteristică
Comuna Horodniceni, Suceava () [Corola-website/Science/301961_a_303290]
-
la o distanță de 54 km de orașul Slatina și la 37 km de orașul Pitești. Are o suprafață de 45 km². Comuna Făgețelu face parte din categoria comunelor care se întâlnesc în Podișul Getic, respeciv Platforma Cotmeana, cu relieful deluros, fiind axată pe cursul superior al râului Vedea, față de care are o poziție apoape semetrică. În componența comunei Făgețelu intră satele: Făgețelu, Păcala, Bâgești, Chilia, Ciorâca, Gruiu, Isaci, Pielcani. Spre nord, comuna Făgețelu se învecinează cu comuna Topana, în vest
Comuna Făgețelu, Olt () [Corola-website/Science/301976_a_303305]
-
ruinelor. Tot ceea ce a mai rămas este piatră. Numele prezent (Bologa) a fost probabil asumat după unificarea României din 1917. Etimologia numelui nu este foarte clară. Dictatul de la Viena din 1940 redistribuie, temporar, localitatea Ungariei, chiar la granița (unele teritorii deluroase din zona rămân în România). Astfel începe o nouă perioadă de tensiune etnică între români și maghiari, care va dura până în 1945 când granița de vest a României va fi restaurată. O carieră de piatră a fost deschisă în 1930
Bologa, Cluj () [Corola-website/Science/300321_a_301650]
-
Plopiș și Meseș (la nordul aceleiași văi) și se învecinează cu: comuna Ciucea (județul Cluj), comuna Sig (județul Sălaj), comunele Bratca și Bulz (județul Bihor). Trăsătura carateristică a cadrului natural, în care este situată comuna Negreni, o constituie predominanța reliefului deluros, cu o variație a altitudinilor între 600 m și 900 m, dealuri ce poartă diferite denumiri: Dealul Flora, Dealul Rupturii, Măgura Mare. Din punct de vedere geologic predomină formațiunile neogene și cuaternare, iar gresiile de Strâmtură dau stabilitate terenului. Ele
Comuna Negreni, Cluj () [Corola-website/Science/300343_a_301672]
-
ha livezi și 197 ha păduri (potrivit Recensământului general agricol din anul 2002). Teritoriul satului Luna de Sus se încadrează în Podișul Someșean, parte componentă a Depresiunii Transilvaniei. Suprafața satului se înscrie în cadrul unităților de relief joase, depresionare cu versanți deluroși asimetrici. Pot fi identificate două unități geografice pe teritoriul satului : Culoarul Săvădisla - Luna de Sus și Culoarul văii Someșului Mic. Acad.Grigor Pop enumeră între cele 14 unități geografice de pe teritoriul județului Cluj culoarul Săvădisla - Luna de Sus, un golf
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
se învecinează la nord - nord-est cu comuna Aiton, la sud și sud-est cu comuna Petreștii de Jos, la vest și sud-vest cu comuna Ciurile, în nord-vest cu comuna Feleacu, iar în est și sud-est cu comuna Săndulești. Relieful este unul deluros, tipic zonei dintre Munții Apuseni și Câmpia Transilvaniei. Predomină solurile brun-roșcat de pădure, dar se întâlnesc și soluri argiloase sau cernoziomice. Principalele cursuri de apă de pe teritoriul comunei sunt Valea Racilor, care traversează Cheile Turului (parcurge 16 km prin comună
Comuna Tureni, Cluj () [Corola-website/Science/300359_a_301688]
-
ce segmentul populației de vîrstă a treia a crescut. Comuna Negomir are o suprafață de 5.351 hectare din care 616 hectare intravilan, 3.149 hectare teren agricol, 2.202 hectare teren neagricol ( 1.779 hectare păduri). Relieful comunei este deluros (Piemontul Getic), iar culmile dealurilor se dezvoltă în direcția NV-SE în lungul văii Negomirului, afluent al pîrîului Jilțul. Resursele naturale ale comunei sunt: - resurse vegetale: pășuni, fînețe naturale și păduri - resurse minerale: din analiza resurselor naturale ale teritoriului rezultă
Comuna Negomir, Gorj () [Corola-website/Science/300463_a_301792]
-
formațiune statală condusă de cruciați în Asia Mică. Comitatul Edessa a fost unul din cele mai întinse state latine ale Asiei Mici însă cu o populație foarte mică, cifrata undeva în jurul a 10.000 de locuitori. Datorită poziționării în zona deluroasa din proximitatea Munților Taurus, nu erau multe orașe ci o sumă de fortărețe defensive. Comitatul se învecina cu Antiohia în vest; în nord se învecina cu Armenia Mare. În sud și est avea ca vecini trei dintre cele mai puternice
Comitatul de Edessa () [Corola-website/Science/298734_a_300063]
-
55 km, având o populație de 2.474 locuitori, dispuși în satul Căianu, reședință de comună, respectiv în satele Bărăi, Căianu Mic, Căianu-Vamă, Vaida-Cămăraș, Văleni. Se învecinează cu comunele Jucu, Bonțida, Pălatca, Mociu, Suatu, Cojocna și Apahida. Relieful este predominant deluros, cu cele mai înalte vârfuri atinse pe Dealul Căianului (545 m) și Dealul Hinteșului (524 m). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Căianu se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de
Comuna Căianu, Cluj () [Corola-website/Science/299572_a_300901]
-
dreapta Someșului Mic, la numai 13 km de Cluj-Napoca, urmând a fi încorporat în zona metropolitană. Este una dintre cele mai mari comune ale județului, cu peste 100 km suprafață și 9.341 de locuitori (2007). Relieful comunei este preponderent deluros, iar clima este temperat-continentală, cu temperaturi maxime în luna iulie. În perimetrul acestei localități s-a pus în evidență prezența unui masiv de sare gemă și a unor izvoare sărate, saramura fiind întrebuințată din vechi timpuri de către localnici. Înainte de 1989
Comuna Apahida, Cluj () [Corola-website/Science/299568_a_300897]
-
apă a durat 2 ani și 4 luni. Activitatea Salinei Cojocna a fost sistată temporar la 1 noiembrie 1852, fiind pentru scurt timp redeschisă în 1873. Se cunosc 8 mine vechi, in Valea Sósrét ("Ocna Gabrieli") și în partea vestică deluroasă ("Ocna Nepomuceni" și altele). La vizita făcută la "Ocna Nepomuceni" de către Paul Maria Partsch (înainte de 1863), aceasta avea o adâncime totală de 47 m, o lungime de 75 m și o lățime de 19 m. Avea probleme mari cu infiltrațiile
Comuna Cojocna, Cluj () [Corola-website/Science/299578_a_300907]
-
mare parte a regiunii dintre Munții Stâncoși și Marile Lacuri din zona de nord-vest. Câmpia susține expansiunea terenurilor agricole care asigură cultivarea intensivă a cerealelor în părțile sudice ale provinciilor. Totuși, unele zone ca Cypress Hills și Alberta Badlands sunt deluroase, iar provinciile din prerie (Alberta, Saskatchewan și Manitoba) au zone mari împădurite. Cordiliera Canadiană, care face parte din Cordiliera Americană, se întinde de la Munții Stâncoși în est până la Oceanul Pacific. Munții Stâncoși Canadieni sunt o parte a marii diviziuni continentale care
Geografia Canadei () [Corola-website/Science/299659_a_300988]
-
cojanul" era „podgorean”, mocanul era "oier". Deși cele două comunitati au existat în imediată proximitate, ele nu s-au amestecat, contactele fiindu-le doar de natură comercială, mai puțin sociale: Un caz particular îl reprezintă satul Mociu , situat în zona deluroasă (impropriu numită) Câmpia Transilvaniei pe drumul care leagă Clujul de municipiul Reghin. Locuitorii din Mociu se numesc moceni sau moceani, iar zona are o puternică tradiție pastorală, reflectată într-un folclor muzical specific, similar până la identitate cu cel al saracacianilor
Mocani () [Corola-website/Science/299686_a_301015]