670 matches
-
și să le proiecteze pe cele viitoare. Judecând în această lumină lucrurile care vă privesc, v-aș ruga să dezvăluiți cititorilor principalele repere ale vieții și creației dumneavoastră... Trebuie să-ncep cu Tisa, locul meu de baștină de lângă Tazlău, alcătuire deluroasă înălțându-se la dreapta râului, în terase ale căror sugestii circulare te-ndeamnă să le urci. Existența mea se ghidează din acest punct. Pot să-mi zic oricând și ori de unde aici, căci la el mă-ntorc, dacă nu întotdeauna
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
ici-colea, se desfac, întinzându-se până în centrul ei, ca niște valuri proptitoare, mai multe șiruri de alte dealuri înalte și frumoase, mărețe piedestale înverzite care varsă iarna, urnele lor de zăpadă peste văi și sate. Mai presus de acest brâu deluros se înalță două piramide mari de dealuri: cea dintâi la est de bazinul Berheciului, începând cu Culmea Dorosanului, atingând 564 m înălțime, continuând cu dealul Panului (552 m), Dealul Ghețului (467 m), Dealul Valea Iapa (507 m), Dealul Oncești (503
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
să-l duc la Îndeplinire, care poate fi găsit printre planșele acestui volum. Cu voia Domnului, mă voi strădui să-mi duc intenția la bun sfârșit 312. Așa cum mi-am informat cititorii, speram să-mi restabilesc sănătatea În acele zone deluroase, Însă fără a ține cont de gazda mea; căci cea mai mare parte a servitorilor fiind nativi din Kashmir, conștienți de activitatea și zelul meu În a-i ajuta pe cei suferizi, nu au ezitat să povestească despre succesele mele
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
un oaspete și tratat ca atare, din clipa intrării sale În țară și până În momentul plecării. Chiar și hamalii care cărau bagajele pe dealuri - căci e imposibil să folosești animale mult Încărcate, din pricina stării rele a drumurilor În acea țară deluroasă - erau puși la dispoziția vizitatorilor de către oficialitățile maharajahului. Totuși, Într-o conversație pe care am avut-o cu maharajahul, acesta s-a plâns că mulți dintre servitorii vizitatorilor europeni abuzaseră de ospitalitatea ce le fusese arătată, pentru că luau frecvent cu
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
rudarilor și vătrașilor care Își completează astfel traiul lor de subzistență. Ei sunt specializați În funcție de zona geografică În care s-au sedentarizat, uneori vara și toamna are loc o mobilitate ridicată a populației unor comunități. În zonele de câmpie și deluroase cu păduri de foioase (silvostepă, mai ales) rromii culeg: urzici, mușețel, flori de tei și de soc, fruncte de cireș sălbatic, corn, cătină, păducel, fragi și mure. Dintre bureți cei mai recoltați sunt: opinticii de toamnă, hribii de foioase, zbârciogii
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
-se pe prima ieșire. Poziționarea corectă a mașinii presupune folosirea primei benzi sau așezarea lângă bordură. 7. CIRCULAȚIA ÎN RAMPĂ ȘI PANTĂ Circulația în rampă și pantă, reprezintă o situație comună de trafic pentru cei ce parcurg drumuri în profil deluros sau montan. Rampa este denumirea dată sensului de urcare, iar panta este denumirea dată sensului ce coboară pe drumul cu declivități pronunțate, adică cu diferența de nivel de peste 7% (7m, la 100m de drum parcurși). Chiar dacă nu vorbim de rampă
CONDUCEREA AUTOTURISMELOR by CRISTINEL MIHĂIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/666_a_1316]
-
Drum lunecos avertizează că drumul poate deveni lunecos în anumite condiții ploaie, ninsoare, mâzgă, mai ales în zone rurale, unde pe partea carosabilă se deplasează și vehicule ce intră venind din câmp (și lasă noroi pe carosabil) sau în zone deluroase unde în condiții de ploaie, curg ape noroioase ce ajung pe partea carosabilă. Trebuie urmărită partea carosabilă pentru a vedea în ce condiții se găsește și dacă este umedă sau lunecoasă se reduce mult viteza. Împroș care cu pietriș anunță
CONDUCEREA AUTOTURISMELOR by CRISTINEL MIHĂIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/666_a_1316]
-
areolare,cu eroziune liniară incipientă. II.3. Condițiile climatice Având în vedere poziția geografică, în partea de est a Podișului Moldovei, teritoriul comunei Șipote are o climă temperat-continentală de nuanță excesivă destul de pronunțată,încadrându-se în ținutul climatic al podișului deluros al Moldovei (I. Gugiuman și colab., 1960). Clima acestei regiuni este determinată de caracteristicile principalilor factori climatogeni din partea de est a țării: radiația solară globală,dinamica zonală și regională a atmosferei,caracteristicile reliefului și structura suprafeței subiacente. Având în vedere
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
fin al unei Întregi lumi de forme, când zvelte, când masive, când rotunjite În curbe grațioase, când ivite din jocuri de volume simple, când precise, când estompate de umbre, când dominante, când discrete, dar toate În perfectă armonie cu zona deluroasă, cu pădurile și cu cerul.” Să privim Împreună la viziunea lui G. M. Cantacuzino despre direcțiile specifice Iașiului: „de vom pătrunde acum În acel oraș cu străzile umbrite și pline de povești, spre a cerceta mai de aproape adevărul păstrat
Prelegeri academice by Arh. IONEL OANCEA () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92346]
-
și se notează semnele convenționale ale obiectelor de pe teren. Astfel, munții se notează cu cretă cafenie, cu linii late pe tablă, iar pe caiete cu aceeași culoare; * vârfurile mai înalte cu cafeniu mai închis și se înscriu în triunghiuri; * regiunea deluroasă se hașurează cu cretă galbenă sau cafeniu deschis; * câmpiile se notează cu verde; * rețeaua hidrografică cu albastru, ținând seama că prin îngroșare treptată de la izvor spre vărsare să se indice direcția cursului râului; * bogățiile, așezările omenești, obiectivele economice prin simboluri
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
de ansamblu și totalitate. Ambiționând panorama dar și munuțiozitatea detaliilor, lucrarea debutează, cum era și firesc cu schița geografică a satelor comunei, hărțile fiind lucrate de însușii autorul. Se urmăresc nu numai configurația teritoriului, variat în formele sale de relief deluros, dar și clima, fora și fauna, pădurile și apele. Se au în vedere ocupațiile locuitorilor(agricultura prin excelență, dar și alte activități) instituțiile satului, biserica, învățământul, cultura, etnografia, conținând informații inedite despre această zonă nordică a țării mai puțin cercetată
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
în comună existau: obștea de arendare a pământului, cooperativa de consum, cooperativa de măcinat, societatea de cumpătare(economii), fabrica de spirt, grădini de zarzavat, infirmerie și o mare gospodărie agricolă a proprietarului moșiei. Teritoriul comunei se află într-o regiune deluroasă, acoperită în bună parte de pădurile de la Hudești și se mărginea la nord cu râul Prut. Prin mijlocul comunei trece pârâul Bașeu, iar gârla Carierii era cel mai important afluent de pe cuprinsul său. Populația comunei Hudești a evoluat în mod
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
din Livadă și se varsă în Pârâul Carierei. Apelativul este de origine slavă, dar toponimul este de formație românească. Răculeni (La Răculeni)-cot din satul Vatra în care locuiesc mai multe familii ce se numesc Racu. Rădii (în Rădii)-teren deluros cu tufișuri mici și rare. Se folosește pentru pășunatul vitelor fiind în apropiere de satul Vatra. Rădie înseamnă câmp nearat, folosit ca pășune. Râpa Babei-coastă abruptă a dealului din partea de est a satului Vatra. Pe deal deasupra râpei avea locuința
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
iazurile existente de-a lungul pârâului Bașeu. Pentru menținerea și ameliorarea fertilității solului s-au aplicat îngrășăminte chimice în funcție de caracteristicile terenului de pe tarlalele locuitorilor din Hudești. Caracteristic comunei Hudești, ca de altfel și al celorlalte comuni din jur, este relieful deluros cam cu mai bine de 1/3 cu teren agricol arabil în pantă, ogoarele fiind din deal în vale și nu în curmezișul pantei cum ar trebui să fie ca să se împiedice și așa eroziunea solului. Pe unele suprafețe s-
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
în vedere că în unele porțiuni de teren stratul de humă este apropiat de suprafața solului și produce alunecări de teren. Așa a fost cazul pe tarlalele Pâșcov, Odaia, Hârtop, La Sărături etc. Deși comuna este amplasată într-o zonă deluroasă, predomină cultura cerealelor pe terenuri arabile. Dintre cereale, până în 1989, primul loc l-a deținut grâul care în anul 1985 ocupa cele mai mari suprafețe din terenul agricol al comunei-1.860 ha. , reprezentând aproape ½ din însămânțările cu cereale. Grâul recoltat
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
este dispus Podișul Transilvaniei. Acesta adăpostește o largă depresiune, străjuită de lanțurile muntoase ale Carpații Orientali, Meridionali și Occidentali. Desfășurându-se atât în interiorul, cât mai ales în exteriorul inelului montan, sistemul se continuă cu dealurile subcarpatice (o asociere de culmi deluroase secționate de văi și depresiuni). Subcarpații formează o treaptă intermediară care asigură trecerea dinspre munți spre podișurile și câmpiile încorporate domeniului hotărnicit de Tisa, Dunăre și Nistru. În raport cu inelul montan: la răsărit se situează Podișul Moldovei (continuat până la Nistru); în
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
care: „în ciuda înclinației spre abstracțiune...au făcut ceea ce fac artiștii dintotdeauna: au creat obiecte cu formă semnificantă”. În accepția lui, felul în care Bell analizează pictura lui Cezanne poate ilustra acest lucru. În Lac d’Annecy castelul plasat lângă spațiul deluros este văzut de dincoace de deschiderea acvatică a lacului. Deși formele sunt simplificate și abstractizate, subiectul tabloului este recognoscibil. Pictura este vibrantă, dominată de planuri vizuale încărcate dens cu albastru și inserate discret cu verde. Pentru a fi apreciată, această
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
denumit “Porumb roșu” sau “Cincantin roșu” sau “Morcovei”. Rasa Scorumnic Caracterul dominant al acestei rase constă în numărul de rânduri de boabe, care invariabil este de 8, de unde îi mai vine și denumirea de “optac”. A fost răspândit în zona deluroasă a Olteniei și Munteniei. Deși au existat mai multe forme de Scorumnic, două au fost bine delimitate: una mai timpurie, cu plante și știuleți mai mici, cultivată la altitudine mai mare și una cu plante mai tardive și cu știuleți
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
știuletelui și în consecință numărul mare de rânduri de boabe pe știulete (între 18 și 24). Bobul este puternic dentat, cu endospermul galben și de consistență făinoasă. Rasa Dinte de cal cu știuletele conic A cunoscut oarecare extindere în zona deluroasă a Munteniei, cultivându-se însă și în șesul Dunării și în Bărăgan. Știuletele are o formă ușor conică, cu dimensiunea mai redusă decât a celorlalte rase de acest tip. Rasa Dinte de cal timpuriu cu știulete sub formă cilindrică A
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
soluții de adăpostire și Îngrijire a persoanelor rănite În urma cutremurelor. - Lipsa mijloacelor de informare, atenționare și de educare a populației cu privire la modul În care trebuie să acționeze În cazul unui cutremur. 1.4.2 Alunecări de teren - Despăduririle din zonele deluroase În care solurile sunt alcătuite din nisipuri, argile nisipoase sau pietrișuri sub care există argile. - Exploatările miniere, precum și cele ale zăcămintelor de sare din subsol. - Acțiuni pirotehnice și de exploatare a carierelor de piatră. - Devierea cursurilor de apă sau inundarea
Polarităţile arhitecturi by Alina Ionuţa FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92980]
-
de la Mărășești pînă-n Siret se reped ciolane, pe căprării, să țină piept dușmanului la propriu, căci își spălau cămășile în rîu, și la mausoleu la bustul gol, comemorativ, sau înăuntru! din podul mixt peste șosea, înălțimea dintre cîmpie și povîrnișul deluros, dedesubt scobitura cu drumuri, balastieră, vîrfurile de plopi, moartea comandată social pe ținta lui, la vreme de război, și moartea într-o vizită la Veneția păruse de palmares turistic în interpretarea Mann, Thomas, vezi, încetinește pe traseu, alarmă falsă, gesturi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
489+500 banca tricoloră întîrzie în prezent, în toată nebunia culoarului de consum, halta Dezmir lucrători lipiți de fațada casei, acoperă cu mișcare, cu atitudine, grămezi de steril Băile Someșeni, Strada Ghimeșului, "Sanex" diferențe în cheia nume proprii, corupția șeasă, delurosul Cluj rezidențial revărsat în tipul tehnic de numiri, aluviuni pe cursul Someș-Unelte, scaun cu șapca roșie de muncitor ori paznic, învîrte pe colț clădirea goală, sar imobilele ecleziastice, industria sigură a tradiției, modernă și imuabilă lumea lor căci, prin greu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
care asigură legătura cu satul Hoisești, dinspre D.E. 587 Iași - Roman (la 19 km de Iași se desprinde D.C. 36A spre Hoisești) (Pl. 2/1). Landșaftul geomorfologic al zonei Dumești, care apare sub forma unei câmpii cu fragmentare colinară și deluroasă a fost format prin activitatea de eroziune și acumulare a văii Bahluiului și a afluenților săi, în condițiile unui regim tectonic de platformă (MARTINIUC, BĂCĂUANU 1961, 182). Așezarea este situată în lunca Bahluiului, la nord găsindu-se dealurile Ilenei, Totârlacu
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
nu a simțit abstractul acestei realizări istorico-sociale, ci s-a desfășurat în concretul naturii și vieții oamenilor din una dintre cele mai înapoiate regiuni ale țării noastre, înscrise pe hartă sub numele de Colinele Tutovei, denumită astfel datorită reliefului său deluros și văii Tutova ce o străbate prin mijloc. Înapoierea social-economică se explică, am înțeles mai târziu, prin izolarea sa în cadrul Podișului Moldovei și a țării, departe de axele de comunicație și de sursele de emancipare. Poate în asta a constat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
a. Natura Colinelor Tutovei este determinată în primul rând de poziția lor geografică în Podișul Moldovei din estul României, ceea ce îi conferă condiții bio-pedo-climatice de tranziție între Europa Centrală și Europa de Est, și în al doilea rând de specificul reliefului său deluros, ce îi conferă acea unicitate în România și raritate pe mapamond. Privit în configurația sa cea mai generală, relieful Colinelor Tutovei circumscris între Valea Siretului la vest, Valea Bârladului la est și sud-est, cu afluentul său, Valea Racovei, la nord
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]