32,003 matches
-
de autor al poetului mai sus amintit poartă numele „Echinocțiu fragil”,și a apărut anul acesta la prestigioasa editură “Singur” din Târgoviște.Cuvântul înainte “spre o metaforică pornire”, scris chiar de autorul volumului este o doar aparentă explicitare a continuării demersului ... XXIV. MĂ VEȘNICESC PRIN IUBIRE, de Dorina Stoica , publicat în Ediția nr. 1702 din 29 august 2015. Îmi cântă inima în ritmul acordurilor line de vioară, fată nebună, prinsă-n dansul ludelelor din noțile de vară. Sunt vie și alerg
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
de gheață învelită-n culori,/ rătăcită din roiul visului/ m-a ales să-i alin plecarea din clipă/ cu basmul focului sacru” („Moartea păsării de gheață”, pag. 7). Deoarece cartea doamnei dr. Ștefania Oproescu nu este structurată pe capitole tematice, demersul meu critic și de analiză ar putea fi... ușor dezordonat(!), asumându-mi riscul să semnalez idei și sentimente, rezultate dintr-o imaginație febrilă a poetei, din perspectiva parcurgerii poemelor după cum au fost puse în pagină și nu după un profil
RECENZIE: „PASĂREA DE GHEAŢĂ” DE ŞTEFANIA OPROESCU de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380708_a_382037]
-
existența unui etos uman distorsionat, cu efecte dezastruoase pentru condiția umană. Domnul Stelian Gomboș nu doar că strigă sau clamează, și nu se lamentează doar în mod livresc sau cu iz ceremonial, ci și propune idei noi pentru reușita acestui demers, indicând soluții, mijloace și căi pentru împlinirea acestui deziderat. Printre altele domnia sa propune o mai mare implicare în dezbaterea sau dezbaterile publice pe teme religioase și teologice, în care grupul țintă să fie constituit din copii și tineri, o mai
„SMERITE ŞI SINCERE ÎMPĂRTĂŞIRI”, EDITURA “MAGIC PRINT”, ONEŞTI – BACĂU, 2016, 512 P. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380692_a_382021]
-
păcii în Duhul Sfânt, pentru unitatea și mântuirea tuturor în Iisus Hristos Domnul și prin Iisus Hristos, ajungând, astfel, la desăvârșirea noastră cu ajutorul Sfintei Euharistii căreia îi descoperim, în acest fel, valoarea ei duhovnicească de neprețuit”. Importanța unui astfel de demers, care pune în evidență a Taina Sfintei Euharistii, într-o vreme cu reale frământări existențiale, cu crize nu doar economice și materiale, ci și spirituale, atât la scară globală, cât și națională, este pronunțată și evidentă!... Cu alte cuvinte, această
„SMERITE ŞI SINCERE ÎMPĂRTĂŞIRI”, EDITURA “MAGIC PRINT”, ONEŞTI – BACĂU, 2016, 512 P. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380692_a_382021]
-
Iordache). * Tânărul teolog Stelian Gomboș, în lucrarea sa, dezvăluie o vastă cultură teologică. El dovedește o lectură de profunzime a unor scrieri extrem de variate, ceea ce îi conferă o viziune cuprinzătoare care este întemeiată pe o trăire autentică a vieții creștine. Demersul său este profund ancorat scripturistic, în spiritul sfinților părinți al căror elogiu îl face în mod nedisimulat și pe care îi recunoaște ca magiștri desăvârșiți,ai căror urmași ne sunt călăuzitori și îndrumători în Biserica noastră dreptmăritoare. În felul acesta
„SMERITE ŞI SINCERE ÎMPĂRTĂŞIRI”, EDITURA “MAGIC PRINT”, ONEŞTI – BACĂU, 2016, 512 P. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380692_a_382021]
-
o mare binecuvantare, fiind, până la urmă, câteva pilde demne de urmat, pentru a trăi în comuniune și iubire permanentă cu Sfânta Treime și a ne pregăti de urcușul anevoios, care duce spre mîntuire, desăvârșire și îndumnezeire. Pentru noi este un demers editorial inedit la care ne cheamă Domnul Stelian Gomboș, de fapt este o invitație la o călătorie inițitică, pentru a redescoperi și activa gena credinței, înscrisă în ADN-ul nostru de către Marele Creator la începuturi, călătorie la capătul căreia vom
„SMERITE ŞI SINCERE ÎMPĂRTĂŞIRI”, EDITURA “MAGIC PRINT”, ONEŞTI – BACĂU, 2016, 512 P. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380692_a_382021]
-
în vedere, subtextul, se-nțelege, funcționarea genului proxim și a diferenței spe cifice. Deocamdată, operația de interpretare critică, i-aș zice de resuscitare a Jurnalului intim, i-a fost rezervată doar literaturii române, și nu în totalitate! I-așteptăm complinirea demersului început prin popasul (tot așa autorizat!) în spațiile literaturilor europene. Universitarul maramureșean va să accepte că seriozitatea sau gravitatea confirmate în cer cetările sale de până acum îl vor determina să alcătuiască o istorie vie a genurilor biografismului. (După modelul
Labişcârlan – UN BENEDICTIN LABIŞIAN. In: Editura Destine Literare by MARIAN BARBU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_259]
-
de către români, la mult timp după ce stalinismul dispăruse chiar și din URSS. În condițiile în care abuzurile regimului comunist sunt încă departe de a fi cunoscute în întregime, iar încercările de a le mușamaliza au loc chiar sub ochii noștri, demersul revistei "Memoria" este profund necesar și demn de toată lauda. Ne place, nu ne place O întrebare la care nu poți rămîne indiferent este " Ce vă place / Ce nu vă place la România". I se răspunde în nr. 136 al
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10284_a_11609]
-
primit cardul de cetățean și s-au făcut fotografii cu ofițerul și judecătorii. Într-un cuvânt, totul te făcea să te simți deosebit, un om valoros... cineva. De ce insist asupra acestui fapt? Pentru că ieri, cu numai o zi Înainte, făceam demersuri pentru obținerea pașaportului românesc pentru a cărui reînnoire aici se așteaptă luni Întregi. De ce trebuie să-mi amintesc de birocrația românească În astfel de Împrejurări neplăcute? Răspund astfel la Întrebarea pe care mulți mi-o puneau - de ce pleci? Eu știu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
Eminescu Într-o perioadă de interes politic sporit față de Europa de Est, punând chiar pasiune În crearea unor tălmăciri proprii. Variantele sale se mărginesc Însă la traducerea de conținut, cu scop informativ, fără pretenții artistice, el renunțând dintru Început la prozodie, ca demers nerealist scopului său. După vreo două decenii, aceeași abordare de principiu avea să o aibă și britanica Brenda Walker (1990). Prin contrast, variantele românilor amintiți au avut (conștient sau nu) veleități literare neconvingătoare În acest rol. (Judecata e retroactiva, căci
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
de peste un deceniu, inclusiv prin Înființarea organizației non-profit Global Arts - nu poate avea impactul mult mai larg de care este nevoie. Din păcate, la nivelul factorilor de decizie, pare să existe nu numai indiferentă, ci și convingerea inutilității unui asemenea demers. Iată răspunsul primit la nivel de... Secretar de Stat, În 2006: „...În urma proiectelor pe care le-am derulat (nota mea: unde? când?) am remarcat că spațiul american... nu este foarte interesat de lirica eminesciană, și, În general, de un poet
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
corespunzând unei procesualități; construirea unei națiuni oglindită prin prisma arhitecturii capătă de la bun început atributele unei aventuri, ale unei legende sau epopei fondatoare. În capitolele introductive (Avant - propos și Architecture et identité), Carmen Popescu își enunță scopurile și își explicitează demersul, în contextul unui interes tot mai pronunțat pentru acest tip de cercetare. Mai mult decât o lucrare de istoria arhitecturii, autoarea își propune să realizeze "un exercițiu de istorie culturală" (pag. 13), în care arhitectura este analizată în relație cu
Arhitectură și națiune by Despina Hasegan () [Corola-journal/Journalistic/10260_a_11585]
-
formule (ca, de pildă, binecunoscuta expresie "stil neo-românesc"), iată explicația autoarei: "Ťnațional (românesc)ť pentru a pune în valoare atașamentul său ideologic, Ťstil ť, pentru a respecta imaginea pe care o aveau despre această arhitectură creatorii săi"(pag. 22). Dificultățile demersului se constituie în tot atâtea provocări: inexistența unui studiu sistematic asupra stilului național românesc; sursele istoriografice prea puțin consistente; atributele de stil longeviv și prolific, care, în perioada interbelică, se întâlnește pe tot cuprinsul României Mari; de aici a apărut
Arhitectură și națiune by Despina Hasegan () [Corola-journal/Journalistic/10260_a_11585]
-
de restaurările lui Lecomte de Nou˙ au contribuit mult la o conștientizare a valorilor trecutului și, astfel, la dezvoltarea ideologiei stilului național și a succesului său la public." (pag. 69) În același timp, "numărul celor ce s-au inspirat din demersul său fără să recunoască, nu este nesemnificativ" (pag. 70); autoarea îi indică aici pe Petre Antonescu, Ștefan Burcuș, Constantin Iotzu și câteva dintre proiectele lor de edificii religioase.2 Un rol esențial în afrmarea stilului național îi revine comenzii publice
Arhitectură și națiune by Despina Hasegan () [Corola-journal/Journalistic/10260_a_11585]
-
acordată motivației și încărcăturii ideologice; Expoziția marchează o triplă aniversare istorică: 25 de ani de la proclamarea Regatului, 40 de ani de domnie a lui Carol I și 1800 de ani de la instalarea primilor coloniști romani pe teritoriul vechii Dacii. Dar "demersul manifestării nu se rezumă doar la a prezenta împreună trecutul și prezentul, România istorică și România modernă; adevăratul scop este de a prefigura viitorul națiunii - România unită, visul tuturor românilor" (pag. 137); în acest sens, o mare importanță a revenit
Arhitectură și națiune by Despina Hasegan () [Corola-journal/Journalistic/10260_a_11585]
-
amintim brusc că suntem în 2006, la 100 de ani de la acest moment, și că probabil evocarea lui Carmen Popescu reprezintă una dintre puținele modalități de celebrare a evenimentului și de salvare de la ștergerea din memoria colectivă; din această perspectivă, demersul autoarei se constituie într-un admirabil act de recuperare și de revalorificare a unui trecut nu foarte îndepărtat, dar deformat și condamnat la uitare de istoria scrisă în aproape 50 de ani de regim comunist. De la afirmare la consacrare 1906
Arhitectură și națiune by Despina Hasegan () [Corola-journal/Journalistic/10260_a_11585]
-
este o altă Istorie." (pag. 351). Deși autoarea sintetizează sistematic informația la sfârșitul fiecărei părți, multe dintre ideile enunțate în capitolele introductive pot servi deopotrivă ca repere, orientând și facilitând lectura, dar și drept concluzii. Pentru studiul istoriei arhitecturii românești, demersul lui Carmen Popescu capătă funcție dublă: pe de o parte răspunde unei necesități de sintetizare și receptare critică a datelor legate de unul dintre cele mai interesante și originale capitole; pe de altă parte, reprezintă un model de cercetare de
Arhitectură și națiune by Despina Hasegan () [Corola-journal/Journalistic/10260_a_11585]
-
acestea, nu înseamnă nici pe departe a propune o riguroasă ierarhie valorică, susținută de argumente, căci, cel mai adesea, se pierde în noianul acesta de fragmentarism tocmai unica viziune de ansamblu. Nu spun că nu există o utilitate a acestor demersuri onorabile, dar ele nu pot suplini rolul catalizator al necesarei Istorii." (p. 36). Ulterior, însă, tonul se îndulcește semnificativ, Bogdan Crețu ajungând să susțină exact contrariul: "nu sintezele, oricât de bine articulate ar fi și oricâtă acribie ar presupune, educă
Forța bunului simț by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10346_a_11671]
-
Treptat, ea se transformă în autoritate. Stilul nu e încă limpezit cu totul și unitar, fără reproș, câteva formulări zgâriind literalmente urechea: "acest statut prea puțin comun al lor le și izolează și le adapă, abundent, melancolia" (p. 32), "nici un demers critic, oricât de breaz ar fi el..." (p. 90), "fenomenul este unul care corespunde așteptărilor publicului, hrăpăreț de opere nonficționale" (p. 175), "junele student (...) are curiozitatea specifică etății crude" (p. 190), "orizontul de așteptare trăda o sete atât de aridă
Forța bunului simț by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10346_a_11671]
-
și vast al filozofiei. În întîmpinarea cititorului său, Mircea Dumitru prezintă clar și sistematic cadrul general al celor opt probleme discutate. În "Cuvîntul înainte", care precedă intrarea în labirint, el explicitează, ca să nu rămînă neînțelese, gîndul unificator al tuturor acestor demersuri, altminteri separate, bine compartimentate. Acest gînd nu este altul decît acela al legăturii excepționale între o anumită filozofie - numită îndeobște filozofie analitică - și logică. Legătură într-adevăr excepțională, fiindcă împreună s-au născut și au evoluat acestea două. Vorbim despre
Profesionistul Mircea Dumitru by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10350_a_11675]
-
și în culturi naționale, conturate de către naționalism, acestea fiind tot atâtea moduri de autopercepere ale societăților sau chiar ale comunităților ce se consideră a fi națiuni. Iar aceste culturi sunt piloni fundamentali ai suveranității statelor ce administrează națiunile. De aceea, demersul politic de construire a unei entități suprastatale europene are sorți de izbândă doar în condiția în care este și un demers ideologic. Întrebarea fundamentală este dacă consolidarea Uniunii Europene poate urma același traseu pe care l-au urmat statele europene
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
se consideră a fi națiuni. Iar aceste culturi sunt piloni fundamentali ai suveranității statelor ce administrează națiunile. De aceea, demersul politic de construire a unei entități suprastatale europene are sorți de izbândă doar în condiția în care este și un demers ideologic. Întrebarea fundamentală este dacă consolidarea Uniunii Europene poate urma același traseu pe care l-au urmat statele europene, de la "națiuni culturale" la state naționale. Poate cultură europeană să joace rolul pe care l-au jucat culturile viitoarelor state naționale
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
că trebuie să fie gata pentru orice sacrificii de care ar fi nevoie pentru apărarea și promovarea intereselor națiunii, oricât ar avea de suferit din această pricina alte interese". După anii '70 ai secolului trecut, a apărut o multitudine de demersuri ce au vizat identificarea cauzelor naționalismului. Ernest Gellner 3 consideră că, pentru a ajunge la sursele naționalismului, este necesară o analiză a raționalității societății industriale sau a modernității. Pornind de la celebrul eseu al lui Max Weber, Etică protestanta și spiritul
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
2). În mod ironic, toate aceste eforturi ce alcătuiesc spectrul de acțiuni specific "criticii metafizicii", reinventează metafizica. Toate aceste discontinuități creează, se poate spune, o continuitate mai solidă decât cea anterioară criticii, indiferent de manieră în care se desfășoară acel demers. În studiul de față nu ne interesează o cartografiere a vectorilor de forță pe liniile cărora se desfasoara critică metafizicii, ci punctele ei de interacțiune cu ideologia liberalismului. În acest sens, am ales un autor care este preocupat chiar de
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
gândi binele public. Nu întâmplător, Rorty va discredita presupoziția ontologica a neutralității liberalismului, pornind de la himerica "neutralitate filosofica". Rawls insistase că o astfel de neutralitate trebuie acceptată doar din rațiuni "politice", nu "metafizice"20. Rorty a continuat acest tip de demers, sugerând că singura neutralitate pe care o avem la îndemână este cea de tip procedural 21, pe care o putem ajusta amplificând limitele imaginației noastre sociale. Presupusa neutralitate este substituita cu un ansamblu de separații pragmatice (nu distincții ontologice), instituite
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]