2,451 matches
-
Ralph Dahrendorf a sesizat acest aspect într-un moment critic - cel al revoluțiilor postcomuniste, pornind de la analiza unui alt moment critic, cel al tranziției postnaziste a societății germane (Dahrendorf, 2001). Concluzia evidentă a analizei sale - și nu numai - era necesitatea democratizării societăților postcomuniste. Dar o asemenea necesitate era un loc comun în toate ideologiile tranzițiilor și concluzia profundă a rezultatelor analizei germane a fost înnecată în ideologia democratizării politice, remodelată de intelectualii și politicienii occidentali și estici în funcție, de fiecare
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
germane (Dahrendorf, 2001). Concluzia evidentă a analizei sale - și nu numai - era necesitatea democratizării societăților postcomuniste. Dar o asemenea necesitate era un loc comun în toate ideologiile tranzițiilor și concluzia profundă a rezultatelor analizei germane a fost înnecată în ideologia democratizării politice, remodelată de intelectualii și politicienii occidentali și estici în funcție, de fiecare dată, de particularitățile tranziției politice și a intereselor cojuncturale ale momentului. Ceea ce vreau eu să subliniez aici este că democrația socităților occidentale nu este o „suprastructură politică
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
cf. Derlien, 1997). Și În celelalte țări au existat asemenea distincții cronologice Între un moment al compromisului politic („mesele rotunde”; În România CPUN-ul) și un altul al instituționalizării și al profesionalizării vieții politice ca urmare a alegerilor. Procesul de democratizare și de liberalizare care a marcat În mai toate aceste țări ultima perioadă a Împiedicat totodată producerea unor rupturi revoluționare. Mai peste tot s-a vorbit despre „revoluția furată”, „deturnata” sau „dirijata” (că În Germania). Și În politică, revoluția s-
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
În detrimentul formei (Mele, 1989, pp. 54-55). Cele două tabere se acuzau reciproc de elitism sau de intelectualism. Proiectul de autonomie pentru intelectualitatea muncitoreasca independența, mergea până la stabilirea unei hegemonii culturale generale, prin importanța acordată artei sau teatrului ca mijloace de democratizare proletara a cunoașterii În cadrul unei viziuni comune asupra lumii. Postulatul culturii proletare, ca și principiul unei autonomii culturale analoge autonomiei politice a partidului rămânea abstract. Această nebuloasa este rezultatul unui mod de reprezentare Încă substanțialista a lumii sociale, care-și
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
economică. Partidul s-a desprins astfel de sursele sale tradiționale de recrutare, intelectualii și muncitorii, primii Îndepărtați prin neîncredere, ceilalți rămânând blocați În zonele inferioare ale aparatului, prin proceduri de recrutare devenite din ce In ce mai selective. Accelerarea mobilității prin studiile universitare și democratizarea socială a elitelor s-au oprit pe la Începutul anilor ’70, pentru că apoi să intre În declin. La fel ca și În cazul altor țări estice, numărul studenților la cursuri serale și la cele prin corespondență (fără frecvență) a scăzut constant
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
socialistă”. Un mare număr de membri ai partidelor comuniste le-au părăsit, au apărut noi lideri politici reformatori, Înlocuind vechile conduceri compromise. Partidele și-au schimbat aproape peste tot denumirea, reînnodând simbolic cu originile socialiste și exprimând o voință de democratizare - toate au devenit „socialiste” și „democratice”. Aceste schimbari n-au fost acceptate de totalitatea membrilor lor, unii au văzut În ele o concesie primejdioasa făcută adversarilor, fără a avea parte nici măcar de recunoașterea acestora din urmă, care au continuat să
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
cele câteva acțiuni profetice care au marcat reprezentările colective ale opoziției și rezistenței la «comunism» au fondat noul discurs și au legitimat noile structuri de opoziție intelectuală și politică. Ele au făcut posibilă o primă alternanta politică și o adevarată democratizare a spațiului politic. O altă categorie de schimbări Înregistrate privește producția literară și «metaliterară», fiind modificate În același timp fondul documentar disponibil și ierarhia autorilor și operelor. Literatura cu caracter biografic (jurnale intime, memorii) a devenit un gen dominant, În pofida
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
păstrarea memoriei și să condamne tendința către uitare și refulare a majorității, acuzate de complicitate prin amnezie cu opresorul; În sfârșit, tendința de desingularizare a cazului românesc, asocierea lui cauzei comune a țărilor est-europene (eliberarea de sub ocupația sovietică, liberalizare și democratizare), impunerea modelului unei disidente asemănătoare celei poloneze, cehoslovace ori maghiare, transgresând referințele politice exclusiv interne, naționale. Exilul și căutarea autonomiei În chip de concluzie provizorie, aș spune că exilul nu poate fi definit drept o „esență”, nici pe baza originii
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
promoții» de scriitori se schimbă astfel În anii ’70, cănd tinerii sunt adesea mult mai titrați decât «maeștrii» lor. Abandonarea după Începutul anilor ’60 a condițiilor restrictive sociale și politice de acces la anumite genuri de studii a precedat sfârșitul «democratizării» și, deândată ce progresia efectivelor universitare s-a Încetinit, la Începutul anilor ’70, si a Început să intre În declin, la Începutul anilor ’80, o nouă distanță a aparut Între elită cu diplomă și paturile mijlocii și inferioare. «Nivelării» sociale
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
constituie principalele referințe ale perioadei «postcomuniste». În română literară curentă, cuvantul «ideologie» și-a dobândit noblețea de când au apărut noii ideologi și ideologiile nonsau anti-comuniste au fost reabilitate. Această schimbare de statut a producțiilor ideologice este o consecință directă a democratizării politice și a schimbărilor structurale intervenite În câmpul intelectual după 1990, inclusiv prin politizarea intelectualilor. Prin analogie cu definiția câmpului politic propusă de Christian de Montlibert (1997), am reținut drept axioma a acestei lucrări faptul că câmpul ideologiilor se deosebește
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
clase mijlocii», moștenitoare În parte a fostei nomenclaturi. Cealaltă problemă, pur sociologică, este cea a repunerii În discuție a raporturilor stabilite Între structurile sociale și structurile psihologice (Elias), sau Între poziții și dispoziții (Bourdieu) drept urmare a schimbării modului de dominare (democratizarea vieții publice). Mobilitatea socială accelerată, situațiile numeroase de conversie și reconversie, politice, religioase sau profesionale, se află În contrast cu inerția acuzată a comportamentului și a «mentalităților», manifestate printr-o varietate de forme de rezistență la schimbare. Această problemă este adesea formulată
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
întâlni alți indivizi și de a stabili legături de afecțiune este acum mult mai mare. Pe de altă parte, dezvoltarea economică și creșterea urbanistică a însemnat în țările avansate și rezolvarea problemei locuinței, care era un serios impediment în divorțialitate. Democratizarea și liberalizarea vieții sociale de ansamblu au determinat o mai mare permisivitate și în ceea ce privește divorțul. Scăderea influenței bisericii și a religiei, „îndulcirea” legislației, micșorarea considerabilă a presiunilor normelor și obiceiurilor tradiționale facilitează ruperea oficială a legăturilor conjugale. Între creșterea ratei
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
cultură și societate (Linton, 1968), ele tind să se grupeze în jurul acestuia. De reținut însă că, așa cum indică cercetările mai recente, determinațiile în socializare se petrec nu doar de la părinți la copii, ci și invers. Odată cu accentuarea procesului general de democratizare și cu sporirea pluralității, socializarea înseamnă și negocieri de roluri părinte-copil (Gostin, 1968); așa cum părinții au așteptări de rol din partea preadolescenților, de pildă, tot așa au și aceștia față de părinți. Socializarea este un proces interacțional activ, în care copiii, cu
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
facultate și de 40 de ori mai multe șanse decât un fiu de muncitor (Bourdieu, Passeron, 1964). Odată cucreșterea numărului de studenți de la 80.000 în 1961 la 800.000 în 1980, disparitatea de șanse s-a mai redus, dar democratizarea în acest domeniu rămâne o iluzie (Segalen, 1987). R. Boudon (1973) crede, de altminteri, că inegalitatea de șanse școlare și socioprofesionale, alături de inegalitatea economică reprezintă singura formă de inegalitate care nu pare să fi fost afectată serios de dezvoltarea societății
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Marriage and Cohabitation, Aldine de Gruyter, New York. Udry, R. (1981), „Marital alternatives and marital disruption”, în Journal of Marriage and the Family, 43. Urvashi, S. (2004), „Controlul veniturilor și împărțirea sarcinilor domestice”, în R. Kelly et al. (coord.), Gen, globalizare, democratizare, Editura Polirom, Iași. Vaughan, D. (1986), Uncoupling Turning Points in Intimate Relationships, University Press, New York. Vaughan, P. (1989), The Monogamy Mith, New Market Press, New York. Vereș, V. (2004), Analiza identității naționale în Transilvania din perspectiva stratificării sociale, teză de doctorat
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
micului realism care dezvăluie lumea sufletească a omului mărunt cu fire ingenuă, dar înclinat să se contamineze lesne de maladiile sociale ale timpului” (Mihai Cimpoi). Marcat de un puternic patos autobiografic, romanul Șobolaniada (1998) tratează schimbări morale în perioada de „democratizare” din ultimii ani, care își dezvăluie adesea și reversul dramatic ori tragic. R. scrie și literatură pentru copii: Unde crește ploaia? (1990), Fără antract (1996). SCRIERI: Pânzele babei, Chișinău, 1978; Havuzul, Chișinău, 1982; Lia, Chișinău, 1983; Meri sălbatici, Chișinău, 1987
RUSU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289412_a_290741]
-
Ei vedeau America ca pe o națiune de inventatori. Thomas Jefferson, cel de-al treilea președinte al Statelor Unite ale Americii, a creat primele legi moderne În domeniul patentelor pentru a răsplăti dibăcia inventatorilor americani. El a sperat că aceste legi vor Încuraja democratizarea spiritului inovator. Acest lucru s-a și Întâmplat. În timp ce americanii au adoptat visul iluminist european al progresului material, al urmăririi interesului personal și al autonomiei individuale, urmându-l În forma lui cea mai pură, atașamentul european era mai mult experimental
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
fermă. Mai mult, același gen de discursuri și acțiuni sunt etichetate când ca „manipulare”, când ca, de pildă, „demersuri în vederea schimbării de mentalitate”, în funcție de interesele celui care pune eticheta. Să adăugăm că limitarea manipulării prin sondaje este posibilă numai prin democratizarea publicării rezultatelor sondajelor într-un timp cât mai scurt. Și aici rolul fundamental îl joacă, desigur, conlucrarea etică dintre presă și producătorii de sondaje. În Occident - și îndeosebi în SUA - acest deziderat a fost pus insistent în față de aproape toate
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
culturale și politice a tuturor românilor. În timpul primului război mondial și ulterior societatea a inițiat acțiuni de sprijinire directă a luptei pentru realizarea și desăvârșirea statului național român unitar, iar în anii de după al doilea război mondial a luptat pentru democratizare, libertăți politice, sociale și religioase. A fost desființată de două ori, din motive politice, mai întâi în 1934 de rectorul Florian Ștefănescu-Goangă, apoi în 1946. Bogata sa arhivă, aflată în posesia Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca, cuprinde un
SOCIETATEA ACADEMICA „PETRU MAIOR”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289744_a_291073]
-
dacă este executată de profesor), devine o metodă deosebit de activă dacă elevii sunt implicați direct în demonstrație și dacă o utilizează pentru stabilirea unui adevăr științific. Până nu demult profesorul era principala „bază de cunoștințe” despre o anumită disciplină. Datorită democratizării accesului la cunoștințe, rolul profesorului ca bază de cunoștințe se reduce dramatic, el devenind o călăuză, un ghid care spune ce e relevant, valoros și ce nu din oceanul de informații. Profesorul va oferi experiențe de învățare, trăiri emoționale intense
PREDAREA ŞI ÎNVĂŢAREA DISCIPLINELOR TEHNICE DIN PERSPECTIVA PSIHO-PEDAGOGICĂ MODERNĂ. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Moruzi, Doinita Isac () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_888]
-
că, din perspectivă istorică, educația părinților (ca și educația poporului în general) este necesară atât pentru optimizarea creșterii și educării copiilor, cât și pentru emanciparea spirituală și socială a tinerei generații. Educația părinților este, în opinia sa, un vector al democratizării educației și societății. Nevoia de a forma o echipă între cadrele didactice și părinți este justificată de scopul comun al acestora - educarea ființei umane în devenire. Esențial este ca cei doi factori să-și dirijeze acțiunile armonios acțiunile spre realizarea
COLABORAREA ŞCOALĂ-FAMILIE ÎNTRE DEZIDERAT ŞI REALITATE. In: Arta de a fi părinte by Prof. Nicoleta Prepeliţă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1388]
-
Beneficiari indirecți: părinți, educatori, comunitate; Justificarea proiectului: Din perspectiva istorică, educația părinților - ca și educația (poporului) în general apare necesară, atât pentru creșterea și educarea copiilor, cât și ca o cale de emancipare spirituală și socială, ca un vector al democratizării educației și societății. Accelerarea transformărilor sociale, democratice, emanciparea femeii (la preocupările materne și gospodărești adăugându-se preocupările profesionale și de studiu), modificarea statutului copilului, dispersia familiei, progresele sociologiei și psihologiei, precum și alte cauze au dus la înțelegerea faptului că orice
PROGRAMUL DE PARTENERIAT ŞCOALA PĂRINŢILOR. In: Arta de a fi părinte by Leontina Foarfeca () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1405]
-
bunul simț, manifestând neîncredere în școală și în general, în autorități. Este necesar ca părinții să conștientizeze complexitatea și noile cerințe educaționale ale societății contemporane impuse de: dezvoltarea în ritm alert a științei și tehnicii, intelectualizarea intensă, problematica mediului înconjurător, democratizare și globalizare; Izolează copilul de influențele exterioare îndepărtându-i prietenii și interzicându-i petrecerea timpului liber în societate. Între teorie și practică Dintotdeauna am pus mare preț pe educație. Știam că arta de a fi un bun părinte se deprinde
ATRIBUȚIILE FAMILIEI ÎN PROCESUL EDUCAȚIEI MORALE ŞI ŞCOLARE A TINEREI GENERAȚII. In: Arta de a fi părinte by Teodora Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1416]
-
Editată sub conducerea unui comitet, S.r. își afirmă filiația cu publicația omonimă, de orientare antifascistă, a Frontului Studențesc Democrat (1935-1936), dorindu-se „o verigă în lanțul tradiției de luptă cărturărească a Universității românești” și, deopotrivă, „un factor decisiv în democratizarea învățământului superior”, năzuințe reiterate și în salutul adresat în numărul inaugural de Al. Rosetti, rectorul Universității bucureștene. O „serie nouă”, consemnată la 17 noiembrie 1946, debutează cu editorialul În aurora toamnei, unde se pune accentul pe ideea participării colective la
STUDENTUL ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289989_a_291318]
-
lui Zeletin cu privire la caracterul inert al țărănimii, punctele de vedere poporaniste și țărăniste apar mai suple, mai nuanțate. Căci să nu uităm că, așa cum subliniază unii specialiști contemporani, teoreticienii agrarieni au condiționat înfăptuirea idealului lor țărănist de două reforme esențiale: democratizarea vieții publice și rezolvarea problemei țărănești; o contribuție a sociologiei poporaniste la înțelegerea dezvoltării sociale constă în identificarea unor mecanisme sociale ale deteriorării relațiilor și condițiilor de viață ale claselor și indivizilor, cum sunt procesele de înstrăinare care se dezvoltă
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]