1,109 matches
-
cinci milenii, cu ocazia primului recensământ al populației), de care s-a desprins treptat, devenind o știință autonomă. În literatura de specialitate, se pot distinge două abordări ale demografiei: − în sens restrâns (demografia pură sau formală), corespunzător specificității obiectului ei, demografia studiază cu metode statistico-matematice populațiile umane, concentrându-și atenția asupra fertilității, mortalității, nupțialității, divorțialității și migrației. Se poate afirma din această perspectivă că demografia se apropie mai mult de statistică, de științele relativ exacte; − în sens larg, corespunzător caracterului interdisciplinar
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
distinge două abordări ale demografiei: − în sens restrâns (demografia pură sau formală), corespunzător specificității obiectului ei, demografia studiază cu metode statistico-matematice populațiile umane, concentrându-și atenția asupra fertilității, mortalității, nupțialității, divorțialității și migrației. Se poate afirma din această perspectivă că demografia se apropie mai mult de statistică, de științele relativ exacte; − în sens larg, corespunzător caracterului interdisciplinar al obiectului ei, studiază în plus mobilitatea socială, structura social-economică a populației și factorii social-economici care influențează fenomenele demografice, precum și raportul reciproc dintre populație
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
larg, corespunzător caracterului interdisciplinar al obiectului ei, studiază în plus mobilitatea socială, structura social-economică a populației și factorii social-economici care influențează fenomenele demografice, precum și raportul reciproc dintre populație și economie. În acest caz, vorbim despre Analiză demografică, situație în care demografia se apropie mai mult de științele sociale. Ținând cont și de cele prezentate anterior, putem defini demografia ca fiind o știință socială care are ca obiect studiul colectivităților umane, al fenomenelor și proceselor demografice specifice, în scopul determinării legităților care
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
factorii social-economici care influențează fenomenele demografice, precum și raportul reciproc dintre populație și economie. În acest caz, vorbim despre Analiză demografică, situație în care demografia se apropie mai mult de științele sociale. Ținând cont și de cele prezentate anterior, putem defini demografia ca fiind o știință socială care are ca obiect studiul colectivităților umane, al fenomenelor și proceselor demografice specifice, în scopul determinării legităților care guvernează aceste fenomene. Principalele sarcini care îi revin demografiei sunt: − obținerea, înregistrarea informațiilor referitoare la numărul și
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
cont și de cele prezentate anterior, putem defini demografia ca fiind o știință socială care are ca obiect studiul colectivităților umane, al fenomenelor și proceselor demografice specifice, în scopul determinării legităților care guvernează aceste fenomene. Principalele sarcini care îi revin demografiei sunt: − obținerea, înregistrarea informațiilor referitoare la numărul și structurile populației; − măsurarea fenomenelor și proceselor demografice; − analiza și prognoza fenomenelor studiate; − elaborarea conceptelor și metodelor utilizate în analiza demografică; − stabilirea legităților care guvernează fenomenele demografice; − elaborarea unor modele de bază în
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
și structurile populației; − măsurarea fenomenelor și proceselor demografice; − analiza și prognoza fenomenelor studiate; − elaborarea conceptelor și metodelor utilizate în analiza demografică; − stabilirea legităților care guvernează fenomenele demografice; − elaborarea unor modele de bază în științele sociale. Pentru realizarea obiectivelor precizate anterior, demografia folosește un ansamblu de metode de observare, prelucrare și analiză a fenomenelor și proceselor demografice, în rândul cărora rolul preponderent îl au metodele statistice. Astfel, în domeniul metodelor de observare, o largă aplicabilitate au: recensământul populației, înregistrarea curentă a evenimentelor
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
relative, analiza variației, metoda corelației și regresiei, teoria indicilor etc. Pornind de la caracterul aleator al fenomenelor demografice - consecință a modului specific de manifestare a fenomenelor demografice în cadrul unei colectivități statistice de asemenea dimensiuni cum este populația - o largă aplicabilitate în demografie o au conceptele teoriei probabilităților și statisticii matematice; aceste concepte stau la baza întocmirii unora dintre cele mai valoroase instrumente de analiză demografică, instrumente cunoscute sub denumirea de „tabele demografice” de mortalitate, de fertilitate, de nupțialitate, de divorțialitate etc. În
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
fertilitate, de nupțialitate, de divorțialitate etc. În același timp, elementele de teoria probabilităților sunt avute în vedere în elaborarea metodelor de prognoză a populației, cu un evantai foarte diversificat și care prezintă o importanță deosebită pentru activitatea economico-socială. Tot în demografie și-a găsit aplicabilitate modelarea matematică, după cum o gamă largă de metode de analiză, elaborate de demografie, au fost preluate cu succes de alte științe sociale. Fără a insista asupra aspectelor istorice legate de apariția demografiei ca știință, precum și a
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
în elaborarea metodelor de prognoză a populației, cu un evantai foarte diversificat și care prezintă o importanță deosebită pentru activitatea economico-socială. Tot în demografie și-a găsit aplicabilitate modelarea matematică, după cum o gamă largă de metode de analiză, elaborate de demografie, au fost preluate cu succes de alte științe sociale. Fără a insista asupra aspectelor istorice legate de apariția demografiei ca știință, precum și a termenului de demografie, trebuie totuși evidențiat faptul că acesta a fost folosit pentru prima dată în lucrarea
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
activitatea economico-socială. Tot în demografie și-a găsit aplicabilitate modelarea matematică, după cum o gamă largă de metode de analiză, elaborate de demografie, au fost preluate cu succes de alte științe sociale. Fără a insista asupra aspectelor istorice legate de apariția demografiei ca știință, precum și a termenului de demografie, trebuie totuși evidențiat faptul că acesta a fost folosit pentru prima dată în lucrarea Eléments de statistique humaine ou démographie comparée (Paris, 1855) de către demograful și statisticianul Achille Guillard, după care „demografia descrie
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
găsit aplicabilitate modelarea matematică, după cum o gamă largă de metode de analiză, elaborate de demografie, au fost preluate cu succes de alte științe sociale. Fără a insista asupra aspectelor istorice legate de apariția demografiei ca știință, precum și a termenului de demografie, trebuie totuși evidențiat faptul că acesta a fost folosit pentru prima dată în lucrarea Eléments de statistique humaine ou démographie comparée (Paris, 1855) de către demograful și statisticianul Achille Guillard, după care „demografia descrie masele cu ajutorul numerelor...” În această parte introductivă
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
apariția demografiei ca știință, precum și a termenului de demografie, trebuie totuși evidențiat faptul că acesta a fost folosit pentru prima dată în lucrarea Eléments de statistique humaine ou démographie comparée (Paris, 1855) de către demograful și statisticianul Achille Guillard, după care „demografia descrie masele cu ajutorul numerelor...” În această parte introductivă a capitolului, rezervăm câteva rânduri unor noțiuni de bază utilizate în demografie: a) Populația<footnote Originea cuvântului populație trebuie căutată în latinescul populatio (devastare) sau de la depopulo (a depopula). În Franța, termenul
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
dată în lucrarea Eléments de statistique humaine ou démographie comparée (Paris, 1855) de către demograful și statisticianul Achille Guillard, după care „demografia descrie masele cu ajutorul numerelor...” În această parte introductivă a capitolului, rezervăm câteva rânduri unor noțiuni de bază utilizate în demografie: a) Populația<footnote Originea cuvântului populație trebuie căutată în latinescul populatio (devastare) sau de la depopulo (a depopula). În Franța, termenul population a fost folosit până la mijlocul secolului al XVIII-lea în sensul de „acțiune de a popula”. footnote> (umană) reprezintă
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
supuse observării statistice curente. Evenimentele demografice, fiind cazuri reale singulare, prezintă interes din punct de vedere medical, biologic, social și economic, dar ele nu permit desprinderea unor legități care guvernează populațiile, și de aceea nu constituie obiect de studiu al demografiei, luate individual; c) Fenomenul demografic definește masa (totalitatea) evenimentelor de același fel, înregistrate într-o anumită perioadă de timp. În funcție de natura evenimentelor demografice a căror masă o descriu, fenomenele demografice poartă denumiri specifice: − natalitate - masa născuților vii; − mortalitate - masa deceselor
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
reprezintă elementul de bază al potențialului economic al unei țări, cunoașterea aspectelor privind numărul, structura și evoluția acesteia în timp reprezentând practic punctul de pornire în fundamentarea opțiunilor de politică economică. Principalele surse de informații<footnote Pentru detalii, C. Mihăescu, Demografie. Concepte și metode de analiză, Editura Oscar Print, București, 2005, pp. 38-42. footnote> pentru determinarea numărului și structurii populației sunt: − recensământul populației (în România s-au efectuat 13 recensăminte începând cu 1838 și până în 2012), formă principală de observare statistică
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
0-19 ani) - populația tânără; − 15-59 de ani (sau 20-64 de ani) - populația adultă; − 60 de ani și peste (sau 65 de ani și peste) - populația vârstnică. De asemenea, în practică se utilizează și alte intervale de grupare<footnote C. Mihăescu, Demografie. Conepte și metode de analiză, Editura Oscar Print, București, 2005, p. 55. footnote>, în funcție de aspectul la care se referă: legislația muncii, vârsta școlară, vârsta fertilă, mortalitatea infantilă etc. De exemplu, pentru analiza fertilității, vârsta fertilă este cuprinsă între 15 și
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
anumite servicii. Mediul rural (comune și sate) este acel mediu în care activitatea preponderentă este cea agricolă; este caracterizat printr-o mai mică densitate a populației și a fondului construit. În vederea determinării structurii pe medii a populației<footnote M. Țarcă, Demografie, Editura Economică, București, 1997, pp. 108-109. footnote>, se utilizează, de asemenea, mărimile relative de structură: − ponderea populației urbane în totalul populației. Acest indicator, numit și rata de urbanizare, se bazează pe date globale, obținute în mod obișnuit cu ajutorul recensămintelor; este
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
mișcării naturale a populației Populația umană reprezintă un sistem complex, într-o continuă dinamică și transformare. Schimbarea permanentă a populației în timp este rezultatul influenței mișcării naturale (nașterile și decesele) și a mișcării migratorii (imigrările și emigrările)<footnote C. Mihăescu, Demografie. Concepte și metode de analiză, Editura Oscar Print, București, 2005, p. 77. footnote>. Evoluția populațiilor umane este influențată într-o mare măsură de intensitatea cu care se manifestă fenomenul natalității. La rândul ei, natalitatea este potențial influențată de evoluția nupțialității
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
necesitatea analizei corelate a acestora (natalitate - nupțialitate - divorțialitate). Natalitatea populației desemnează mulțimea (masa) născuților vii în cadrul unei colectivități umane, delimitate în timp și spațiu. Pentru măsurarea dimensiunii acestui fenomen demografic se utilizează o mărime relativă de intensitate<footnote M. Țarcă, Demografie, Editura Economică, București, 1997, pp. 159-160. footnote>, numită rata brută (sau generală) a natalității. Indicatorul exprimă numărul născuților vii la 1.000 de locuitori și se determină (de regulă) pentru perioada anului calendaristic. În situația în care se urmărește stabilirea
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
un an calendaristic). Decesul este un eveniment foarte important, dacă avem în vedere faptul că toate persoanele dintr-o populație sunt supuse riscului de deces, este nerepetabil și este cel mai puțin influențat de celelalte evenimente demografice<footnote T. Rotariu, Demografia și sociologia populației. Fenomene demografice, Editura Polirom, Iași, 2003, pp. 53-54. footnote>. Principalele surse de informații folosite pentru studiul mortalității sunt reprezentate de statistica stării civile, completate cu cele provenite din anchete selective, special organizate asupra acestui fenomen. Pentru caracterizarea
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
rândul persoanelor de sex masculin, respectiv feminin, într-o anumită perioadă de timp, la efectivul mediu al persoanelor de sex masculin și respectiv, feminin. Calculul ratelor specifice de mortalitate pe vârste a dus la descoperirea uneia dintre primele legități din demografie, și anume intensitatea mai ridicată a mortalității în cadrul populației masculine, comparativ cu cea feminină, fenomen denumit supramortalitate masculină. În mod obișnuit, pentru orice populație mm > mf la toate vârstele. Alături de caracteristica demografică sexul persoanei, vârsta este o altă caracteristică demografică
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
externă. Trebuie precizat faptul că la nivelul țării, făcând abstracție de mișcarea migratorie externă, totalul imigranților este egal cu totalul emigranților. Mișcarea migratorie a populației nu are caracter întâmplător, ea fiind determinată de factori de natură economică<footnote M. Țarcă, Demografie, Editura Economică, București, 1997, p. 59. footnote> și în mai mică măsură de factori sociali, etnici, culturali sau politici. Mobilitatea spațială a populației influențează atât structura acesteia după diferite caracteristici, cât și efectivul (în sensul creșterii sau descreșterii). Migrația are
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
interpretarea și lectura datelor geografice din perspectiva unor interese ideologice. Nu doar științele umaniste, care se pretau mai ușor la o instrumentalizare ideologică (așa cum erau istoria, filologia sau etnografia), dar chiar și discipline aparent mai „exacte” de genul statisticii, al demografiei sau geografiei, erau chemate acum să furnizeze argumente În favoarea intereselor ofensive sau defensive ale statelor din secolul al XIX-lea. Nici un proiect național și nici un plan expansionist din această epocă nu poate fi conceput În absența unei relații strânse cu
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
European States, AD 990-1990, Blackwell, Oxford, 1990. Tilly, Charles, Revoluțiile europene (1492-1992), Editura Polirom, Iași, 2002. Tocqueville, Alexis de, Vechiul Regim și Revoluția, Editura Nemira, București, 2000. Todorova, Maria, Balcanii și balcanismul, Editura Humanitas, București, 2000. Trebici, Vladimir; Ghinoiu, Ion, Demografie și etnografie, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1986. Trenard, Louis, „Les répresentations collectives des peuples”, În Bulletin de la Section d’Histoire Moderne et Contemporaines, IV, 1962. Trencsényi, Balázs et alii (coord.), Nation-Building and Contested Identities. Romanian & Hungarian Case Studies, Regio
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
a apărut la București În anul 1922. Vezi Simeon Florea Marian, Nunta la români. Studiu istorico-etnografic comparativ, ediție Îngrijită de T. Teaha, I. Șerb, I. Ilișiu, Editura „Grai și suflet - Cultura Națională”, București, 1995, pp. 52-57; Vladimir Trebici, Ion Ghinoiu, Demografie și etnografie, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1986, pp. 242-243. Pentru problematica interdicțiilor matrimoniale În mediul țărănesc, dintr-o perspectivă istorică, vezi Toader Nicoară XE "Nicoară" , Transilvania la Începuturile timpurilor moderne (1680-1800). Societate rurală și mentalități colective, Presa Universitară Clujeană
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]