1,794 matches
-
instructivă. În timp ce în Estul sovietizat presiunea ideologică se menține ori crește la cote insuportabile, iar paranoia câte unui Conducător (Ceaușescu este exemplul cel mai bun) ajunge, ea însăși, ,pe noi culmi", atitudinea curentă a intelectualului american de stânga este să deplângă... lipsa de libertate din propria lui societate, vidul uman determinat de progresul tehnologic și alte asemenea teze ŕ la Marcuse, ușor de recunoscut în câte un discurs ,personal". Marcuse însuși e citit de Matei Călinescu cu o neîncredere crescândă, în
Viață rescrisă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10738_a_12063]
-
cu Academia Română și Institutul de Istorie și Teorie Literară , G. Călinescu". Meritul aparține Georgetei Penelea Filitti, care trudește din 1977 pe paginile oratoriei lui Kogălniceanu. Nu știu să fi semnalat cineva această victorie. De felul nostru sceptici, preferăm să ne deplângem înfrângerile și să ne cultivăm resemnările. Ar mai fi de făcut completări în sectorul istoriei sau al publicisticii, ar mai fi de restituit corespondența (particulară și oficială), pentru a epuiza arhiva Kogălniceanu și pentru a avea astfel imaginea integrală și
Șantierul unei ediții by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10947_a_12272]
-
o persoană aflată în diaspora (cu descurajantul și umilitorul labirint al corupției pe care trebuie să-l străbată cel în cauză), răspunde detractorilor mai vechi sau mai noi ai autoarei sau ai primelor două volume din jurnal. Și, mai ales, deplînge nerecunoștința României față de incomensurabilele servicii aduse de ea țării (,România e, deci, consecventă în purtarea ei față de mine. Și eu sînt în purtarea mea față de ea, dăruindu-i excepționala mea traducere (o spun fără jenă) și poeziile mele"). Însemnările din
Însemnări inutile by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11025_a_12350]
-
Vosganian. Să admitem însă că scriitorii n-ar fi reprezentativi în raport cu adevăratele interese ale cetățeanului obișnuit. Dar, vorba cuiva, de ce lipsesc maneliștii din acest top al topurilor? Că de ei a auzit și cine n-are chef să audă. Nu deplîng lipsa scriitorilor pentru că m-ar zgîndări orgoliul de breaslă. Văd în ea un simptom de pauperizare culturală din ce în ce mai periculoasă. Și întrevăd dinții rînjiți ai mitocăniei ajunse la butoanele de comandă în mass media. Dar de vină pentru această situație sau
Topurile anului 2005 by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10995_a_12320]
-
nas celor pe care i-au ultragiat și torturat și care nu o dată trăiesc în condiții mizere. Ca să nu mai vorbim despre demnitarii și activiștii partidului comunist de care depindeau structurile Securității și care nici ei n-ar putea fi deplînși pentru o situație proastă. Toți aceștia își dau seama că, într-un fel strîmb, "răul absolut" pe care l-au comis rămîne într-adevăr "nepedepsibil". Iar iertarea nu devine astfel, în conștiințele noastre derutate între o idealizare și o realitate
In Infernul cu prelungire (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10157_a_11482]
-
m-am gîndit deloc că nu ar avea trupă pentru acest tip de performanță. Îi cunosc pe actori, pe scenograful Doru Păcurar, i-am văzut destul de des, le cunosc deschiderea, potențialul. Pe unii, nu mulți, îi admir sincer și am deplîns neșansa de a nu se fi întîlnit cu regizorii pe care îi merită. M-a speriat, recunosc, presupusa înțepeneală în receptare a urbei, reacția la cuvîntul puternic al autoarei, la imagini, manifestarea unui provincialism care nu ar face bine nimănui
Iubirea și Fedra by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10182_a_11507]
-
din 2007 când pe ordinea de zi a fost și problema cu deconspirarea informatorilor securității și securiștilor ș.a.m.d. domnia-sa a ținut din nou un discurs lung sforăitor și ciudat cel puțin după opinia mea În care Îi deplângea doar pe informatorii Securității dovediți din cadrul Uniunii, cap de listă fiind Ștefan Augustin Doinaș fostul maestru și model al domnului Dinescu pe care domnul Dinescu l-a divulgat ca informator al Securității. Am rămas stupefiat și a trebuit să intervin
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
în care trebuie să trăiască. Blazarea, îndoială și dezabuzarea sunt cancerul ființei noastre naționale... Aspirațiile universaliste sunt justificate doar atunci când ești o forță, dar un universalism ce rezultă dintr-o lipsa de axa interioară este mai mult decât o rușine. Deplâng în România lipsa de orgoliu, de marcă istorică și de valoare mesianica. și deplâng o națiune care nu vrea să devină o mare națiune, care nu iubește forță și elanurile de viață, ci trăiește în umbră odihnitoare a unor iluzii
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
Aspirațiile universaliste sunt justificate doar atunci când ești o forță, dar un universalism ce rezultă dintr-o lipsa de axa interioară este mai mult decât o rușine. Deplâng în România lipsa de orgoliu, de marcă istorică și de valoare mesianica. și deplâng o națiune care nu vrea să devină o mare națiune, care nu iubește forță și elanurile de viață, ci trăiește în umbră odihnitoare a unor iluzii vulgare, îndoindu-se de toate pentru a nu riscă nimic. Am avut momente când
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
fi scris, cu cine m-aș fi întîlnit în Bucureștiul sfîrșitului de deceniu?" (vol. II, p. 67). Volumele de interviuri ale Iolandei Malamen sînt un foarte fin termometru al momentului literar actual. Ele demonstrează un paradox: acela că deși toată lumea deplînge soarta literaturii și căinează soarta scriitorilor, există sute de scriitori care au ceva de spus, al căror nume contează atunci cînd vine vorba despre scris. De altfel, autoarea a anunțat că pregătește deja alte două volume de dialoguri. Fapt cît
Scriitori în tranziție by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10837_a_12162]
-
Cristina Alexandrescu Mihail Neamțu, liderul Partidului Noua Republică, se declară indignat de faptul că reprezentanții de seamă ai partidului susținut de președintele Traian Băsescu promovează "maneliști de ultimă speță". Într-o postare pe Facebook, Mihail Neamțu, pe lângă faptul că deplânge nivelul "mult prea jos" al strategiei aplicate de PMP, în scopul reformării Dreptei, care duce spre derizoriu "lupta lui Teodor Baconschi cu armele cuvântului scris și sutele de ore de studiu și meditație ale eruditului Adrian Papahagi", are un comentariu
Mihail Neamțu, indignat de PMP, întreabă: Nu-i nivelul mult prea jos by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/30787_a_32112]
-
aprig al lui Traian Băsescu în timpul referendumului pentru demiterea acestuia din funcția de președinte din 2012, Mihail Neamțu își încheie mesajul cu suspinul nostalgic al lui Cicero, din urmă cu mai bine de 2000 de ani în urmă, prin care deplângea starea de corupție, lipsa moralității și a verticalității contemporanilor săi: " O tempora, o mores..."/ "Ce vremuri, ce moravuri!". Reacția liderului Partidului Noua Republică survine ca urmare a faptului că un nou membru al PMP, Costeluș de la Oradea, a pus în
Mihail Neamțu, indignat de PMP, întreabă: Nu-i nivelul mult prea jos by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/30787_a_32112]
-
fuziunile științei cu literatura. Anii furați este o mărturie despre condiția intelectualului est-european: „nu îmi găseam locul în România, dar eram nefericit și în Occident. Nu vedeam nicio ieșire”. În același pesimism se înscrie și Ruina unei utopii, unde Cărtărescu deplânge moartea cărții, fiind convins „că utopia lecturii va rămâne undeva pe o colină îndepărtată, ca un mare labirint ruinat”. Tema ruinelor, efervescentă în romantism, absoarbe la Cărtărescu, în toate genurile prezente în volum, o poetică a apocalipticului. Rând pe rând
Insule pentru un imperiu by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4143_a_5468]
-
al Observatorului cultural, Bianca Burța-Cernat comentează într-un prim episod cele trei volume de Opere al Hortensiei Papadat- Bengescu îngrijite de Gabriela Omăt la Fundația Națională pentru Știință și Artă. Un prilej numai bun consideră, probabil, autoarea articolului, pentru a deplânge situația ingrată cu care se confruntă de ceva timp profesioniștii edițiilor critice: tot mai puțini și tot mai singuri (căci din urmă nu par să vină generații de filologi competenți și dăruiți care să le continue eforturile), aceștia fac o
Elegie fără obiect by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3854_a_5179]
-
Sunt judecăți cuprinzătoare, de sinteză a evoluției lirismului românesc, dar și portrete ale unor autori. Arghezi, în ediția din 1969, figurează cu "Un grande poeta d'oggi", eseu din 1946; "L'ultimo salmo di Arghezi", 1962; "Il poeta tradito", 1966, deplângând reaua traducere a lui Quasimodo de la Mondadori. 13 profiluri de poeți, o antologie, un volum elegant,dens, util unor cititori străini. Să reținem originalitatea asociațiilor în prezentarea liniilor esențiale ale poeților, de ar fi doar să remarcăm numai apropierea lui
Mircea Popescu, exilatul din Via Chiabrera by Adrian Popescu () [Corola-journal/Memoirs/9819_a_11144]
-
sensul existenței lui Don Juan, că el nu minte niciodată, oferind clipa și amintirea nealterate, iar ele pot umple o existență lipsită de sensuri. Imaginarul negativ a fost confecționat de bărbați, conchide bovarica naratoare. Masca e necesară și celui ce deplânge sfârșitul barbariei, înghițită de progresul sucombat de neo-barbarii civilizației. Grav e că orice progres duce la o regresie spirituală, de aici și eșecul contemporaneităț ii. Civilizația a învățat omul „nu neapărat să se cunoască mai bine, ci să se degradeze
Savoarea observației ratate by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3879_a_5204]
-
singur: uneori încurajează smerenia, alteori laudă îndrăzneala, respinge păcatul trupesc și totodată ia apărarea femeilor de moravuri ușoare, ne vorbește de uși care se deschid dacă bați în ele și apoi avertizează asupra ușilor care rămîn închise, oricît ai bate, deplînge dezbinarea dintre oameni și apoi tot el mărturisește că a venit să aducă dezbinarea. Iată de ce prelucrarea politică a vorbelor sale e ilicită. Tocmai de aceea Andrei Pleșu nu rabdă lectura lor ideologică (după tiparul feminismului și al corectitudinii politice
Receptivitatea pericopelor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4095_a_5420]
-
și elegiile sau rimele de la începutul cărțuliilor cu predici. Tipărit „departe în Londra abrutizată, pentru o coroană ce sun-a gol”, cum spune Berryman, textul poeziilor era viciat de erori, motiv în plus ca autoarea, în maniera sa smerit-ironică, să deplângă, de data asta din postură maternă, condiția făpturii „strâmb” zămislite și să le reproșeze complotiștilor apariția sa în lume: „Răpitu-te-au și-n public văd te-au dus/ Fideli amici, dar nu-nțelepți îndeajuns/ Pân-la tipar, în zdrențe te-au târât
Începuturile poeziei culte pe pământ nord-american: Anne Bradstreet (1612-1672) by Geta Dumitriu () [Corola-journal/Journalistic/4174_a_5499]
-
limbă și de ortografie, autorul s-a interesat de diacritice (mai știe cineva ce sunt aceste semne auxiliare în scrierea cuvintelor?), pe cale de dispariție în s.m.s.-uri și în e-mailuri, și le-a luat apărarea în Revolta accentelor, a deplâns apoi soarta ingrată a subjonctivului francez, și el tot mai des ignorat, în, alt titlu superb, Cavalerii subjonctivului. (O întrebare încuietoare ar fi astăzi următoarea: numiți unul dinntre cavalerii cu pricina!). Pentru luna mai a anului care a început, Orsenna
Elogiul gramaticii () [Corola-journal/Journalistic/3977_a_5302]
-
plină de dragoste autentică pentru țara natală, respectiv spunând: „Văd Țara ca un imens trup,/ Din care trupuri vii se rup.../ Trezește-te popor român,/ Spre-a fi pe trupul tău stăpân!”(Văd Țara...) și o altă poezie prin care deplânge durerea neamului este „Să nu mă plângeți! N-ar fi dreaptă/ Tristețea la safârșitul meu.../ Când știu ce mâine vă așteaptă,/ Motive sunt să vă plâng eu!” (Către urmași). Adrian Erbiceanu (Canada, poet, publicist, editor) ne prezintă o poezie lirică
DE ULTIMAORA CARMEN - GALINA MARTEA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373584_a_374913]
-
a afla ce a însemnat el. Și ar mai trebui spus celor eventual șocați de patima pusă de autor și de regizor în descrierea și reprezentarea unor situații incomode că seismologii stabilesc gradul unui cutremur pe scara Mercalli fără să deplângă victimele, dar și fără, ca prin asta, să aprobe seismul. Din cauza happeningului pus la cale de slujbașii complexului alimentar din Mangalia (vezi presa centrală), n-am putut vedea Ursul de A.P. Cehov, spectacol premiat. N-am nici un motiv să pun
Încă un hop by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Imaginative/13552_a_14877]
-
se-ntoarcă nu după mult timp din Țara Făgăduinței mileniului III în pașnica-i urbe de adopțiune. În el "fierbea o furie", de om muncitor, dar veșnic colaborator, care din cinci servicii abia de scoate un salariu, tînjind la meritocrație, deplîngînd moartea utopiei și simțindu-se "alungat" dintr-un loc în care se simte, pînă în viscerele-i scriitoricești, acasă; pleca însă îndoit, regretînd deja, cu anticipație, biblioteca, elefantul de pluș roz și poemul lui Emil Brumaru lipit de sertarul din
LECTURI LA ZI by Iulia Popovici () [Corola-journal/Imaginative/13655_a_14980]
-
chin, În trup închisă, incă-ți mai cânt Credință...unind cer și pământ! Mă ridică și mă coboară, Amintiri ce nu vrei să te doară; Întrebări ce vieții tu le-ai pus, Prin moarte, în gând și-au primit răspuns... Au deplâns "moartea ta", copacii... Rugându-mă a-i spune IUBIRII Că-și vor în tine regăsire, Să reînvii albul cu-a lor floare! Dar cerul n-a putut să plângă, Întunericul azi ți-l alungă, Îți dă să guști din Graal
GABRIELA DOCUȚĂ [Corola-blog/BlogPost/385083_a_386412]
-
său chin,În trup închisă, incă-ți mai cântCredință...unind cer și pământ! Mă ridică și mă coboară,Amintiri ce nu vrei să te doară;Întrebări ce vieții tu le-ai pus,Prin moarte, în gând și-au primit răspuns...Au deplâns "moartea ta", copacii...Rugându-mă a-i spune IUBIRIICĂ-și vor în tine regăsire,Să reînvii albul cu-a lor floare! Dar cerul n-a putut să plângă,Întunericul azi ți-l alungă,Îți dă să guști din Graal luminăși-ți
GABRIELA DOCUȚĂ [Corola-blog/BlogPost/385083_a_386412]
-
se află încă în centrul preocupărilor domnește un aer de vădită resemnare. Cel puțin acesta e răspunsul pe care îl dă scriitorul Florian Kessler (în vîrstă de 32 de ani) în numărul din 23 ianurie la hebdomadarului „Die Zeit”, unde deplînge letargia aproape cronică ce a pus stăpînire pe mediile universitare de profil literar. Tinerii împărtășesc opinia că într-o societate a palavrei al cărei fundal e înțesat de șuvoiul de imagini ce curg pe internet, locul activității literare s-a
Pepiniera scrisului în declin () [Corola-journal/Journalistic/2843_a_4168]