3,354 matches
-
pământului românesc, Basarabia. Volumul de față prezintă ”mărturii despre suferințele sfinților din Basarabia" îndurate odată cu deportările în Siberia, adevăruri zguduitoare, pe care regimul comunist și-a dat toată străduința să le șteargă din istorie. Cartea conține un dvd cu filmele: Deportările în Siberia; Deținuții politici din Basarabia; Foametea din Basarabia (1946-1947). DVD-ul a fost realizat cu sprijinul acordat de Fundația „Sfinții închisorilor” și Fundația „Părintele Arsenie Boca” Așadar, „Să nu ne răzbunați!“ este îndemnul creștin care ne amintește de ultimele
„SĂ NU NE RĂZBUNAŢI! – MĂRTURII DESPRE SUFERINŢELE ROMÂNILOR DIN BASARABIA”, CULESE, ADUNATE ŞI ADNOTATE DE MONAHUL MOISE, EDITURA REÎNTREGIREA, ALBA IULIA, 2012, 355 PAGINI? de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/360261_a_361590]
-
Dr. Irineu Pop - Arhiepiscopul Alba Iuliei, la Editura „Reîntregirea” din Alba Iulia, în anul 2012. Volumul conține transcriptul unor înregistrări video făcute unor supraviețuitori ai gulagului sovietic, în care povestesc despre viața românilor basarabeni înainte și după venirea trupelor sovietice, deportare, suferințe, neajunsurile traiului în condițiile impuse de regimul de ocupație etc. De remarcat este faptul că toți intervievații își încep depănarea amintirilor cu frumusețile copilăriei, cu universul idilic al satului basarabean interbelic, din care nu ezităm să spicuim: „Cea mai
„SĂ NU NE RĂZBUNAŢI! – MĂRTURII DESPRE SUFERINŢELE ROMÂNILOR DIN BASARABIA”, CULESE, ADUNATE ŞI ADNOTATE DE MONAHUL MOISE, EDITURA REÎNTREGIREA, ALBA IULIA, 2012, 355 PAGINI? de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/360261_a_361590]
-
evrei, două orfane izbindu-ne de stânca dură a vieții, dar ajutate de Pronia Cerească. Tonia și cu mine - aveam șase ani - ne-am cunoscut într-unul din Trenurile Morții care, într-un sfârșit de Cireșar, in’41, ducea spre deportare sute de-ai noștri, indezirabili autorităților locale și armatei germane. Unul din trenurile acelea, pornite din Iași, deși parcursese numai 23 km, aruncase din vagoane, după opt ore, la Podul Iloaiei, două treimi din călători - morți ori muribunzi, sfâșiați de
CAP.3 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360493_a_361822]
-
în vasalii Germaniei, sub așa zisa protecție republicană, și odată cu “Vânătoarea republicană” de președinți, de baroni locali și de alți guvernatori, va începe a doua mare migrație europeană, (care de fapt nu mai este o migrație liberă a popoarelor, ci deportări de mase aflate la Bariera atomilor mulțimii), după care va începe măcelul popoarelor din UE. Este limpede că se încearcă, prin regionalizarea forțată a popoarelor din UE, intrarea într-un cerc vicios, întemeind dreptul de viață și de moarte pe
FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X. SCRISOAREA NR.66. de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/360441_a_361770]
-
RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Povestiri > ION C. GOCIU - SÂMBĂTA PAȘTELUI ÎN TRANSNISTRIA Autor: Ion C. Gociu Publicat în: Ediția nr. 2294 din 12 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului „Despre pogromul de la Iași (1941) și deportarea țiganilor în Transnistria (1942) se cunosc lucruri puține, fiindcă nu s-a prea scris. Pe baza unor documente apărute după anul 1989 dl. Ion C. Gociu a scris un roman care vine să întregească un capitol de istorie a acestor
SÂMBĂTA PAŞTELUI ÎN TRANSNISTRIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359965_a_361294]
-
și personajul Eminescu întrupat de un actor după filmul lui Loteanu; dar și poeții din țară: Doina Uricaru, Mircea Florin Șandru, Dan Verona, Liliana Ursu contribuie la reușita sărbătorii. O femeie de la țară își povestește cu dramatism copilăria petrecută în deportare. Apoi se prind cu toții într-o uriașă horă în care toți se simt egali participanți la o împărtășire fără seamăn. În alte spații se desfășoară simpozioane savante în care istoricii demonstrează, în sfârșit fără spaime și inhibiții, cu dovezi științifice
CĂLĂTORIE ÎN INIMA UNEI SĂRBĂTORI de LUCIA OLARU NENATI în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/359959_a_361288]
-
cu marile puteri în perioada 1944―1989 Studiu de caz: România în cadrul organizației Tratatului de la Varșovia 5. Represiunea politică 5.1. Legislație și instituții represive: securitate, miliție, trupe de securitate, justiția 5.2. Sistemul concentraționar (1945―1964): închisori, lagăre, colonii de muncă, deportări 5.3. Forme de supraveghere și represiune (1965―1989): generalizarea supravegherii, procese de drept comun motivate politic, psihiatrie punitivă, instituționalizarea forțată a minorilor 6. Forme de opoziție și contestare 6.1. Rezistența armată 6.2. Dizidența Studiu de caz: impactul Actului final de la
ORDIN nr. 7.734 din 16 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292751]
-
prim-ministrului Antonescu, România a intrat în Al Doilea Război Mondial de partea Germaniei, pentru a-și elibera teritoriile ocupate de Uniunea Sovietică în iunie 1940 ca urmare a Pactului Molotov-Ribbentrop încheiat în 1939. Această decizie a fost urmată de deportări ale evreilor în Transnistria (regiune din afara granițelor României, dar aflată sub administrația Guvernului României în perioada 1941-1944) și de trei pogromuri, implicând violențe în masă împotriva comunităților evreiești. Cel mai important a avut loc la Iași (oraș din regiunea
HOTĂRÂREA din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295243]
-
în 1941, aceasta a fost luată de la domiciliul său din Cernăuți (oraș din Bucovina de Nord - regiune cu o comunitate evreiască semnificativă și care a aparținut României în anii 1918-1940 și 1941-1944) și plasată într-un ghetou în așteptarea deportării în lagărele de concentrare din Transnistria. Acolo a avut acces limitat la hrană, a îndurat condiții precare de igienă, a suferit degerături la picioare și a fost obligată să poarte pe haine steaua galbenă a lui David. După un an
HOTĂRÂREA din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295243]
-
Transnistria. Acolo a avut acces limitat la hrană, a îndurat condiții precare de igienă, a suferit degerături la picioare și a fost obligată să poarte pe haine steaua galbenă a lui David. După un an în ghetou, a scăpat de deportare ascunzându-se în casa rudelor timp de trei ani, trăind cu frică, fără să iasă din casă și fără acces la educație. ... 8. În 1945, după semnarea acordului de armistițiu prin care s-a recunoscut înfrângerea României în Cel de
HOTĂRÂREA din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295243]
-
doi acuzați, care se găseau la dosarul întocmit de comisia de pe lângă tribunalul poporului (supra, pct. 8). Înscrisurile includeau corespondența trimisă de R.D. subordonatului său, G.P. (care se afla la Iași), în care se discutau aranjamentele practice în vederea deportării evreilor din acest oraș, corespondența Secției a II-a din Marele Stat Major către G.P. care supraveghea deportarea evreilor pe teren în diverse zone din Basarabia, Bucovina (inclusiv orașul Cernăuți) și Moldova și altă corespondență în care G.P. le trimitea
HOTĂRÂREA din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295243]
-
Înscrisurile includeau corespondența trimisă de R.D. subordonatului său, G.P. (care se afla la Iași), în care se discutau aranjamentele practice în vederea deportării evreilor din acest oraș, corespondența Secției a II-a din Marele Stat Major către G.P. care supraveghea deportarea evreilor pe teren în diverse zone din Basarabia, Bucovina (inclusiv orașul Cernăuți) și Moldova și altă corespondență în care G.P. le trimitea superiorilor săi informațiile culese pe teren (de exemplu, informații despre încălcări ale securității în ghetoul din Podu Iloaiei
HOTĂRÂREA din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295243]
-
supra, pct. 14), a redeschis procesele și i-a achitat pe R.D. și G.P. În baza acelorași înscrisuri și declarații ale martorilor precum cele examinate anterior de instanțe, CSJ a constatat, în decizia din 30 martie 1998, că - în privința deportării evreilor - R.D. doar a respectat ordinele primite de la ofițerii de rang superior de la Cartierul General al Armatei României, expediind aceste ordine pe teren. Instanța a considerat că ordinele respective s-au bazat pe liste (de nume) alcătuite de
HOTĂRÂREA din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295243]
-
la cererea succesorilor lui G.P., aceeași instanță a constatat, la 10 mai 1999, că Secția a II-a a Marelui Stat Major - în care G.P. își exercitase activitatea - nu a fost implicată nici în masacrul de la Iași, nici în deportarea și plasarea evreilor în ghetouri (o declarație a unui martor menționând că respectivele activități au fost organizate și realizate doar de trupele germane). În consecință, în ambele cazuri, observând absența oricăror probe care să arate implicarea directă, CSJ a hotărât
HOTĂRÂREA din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295243]
-
și alții ca ei) le-au comis. (...) Comisia conchide, împreună cu marea majoritate a cercetătorilor de bună-credință ai acestui domeniu, că autoritățile române poartă principala responsabilitate atât pentru planificarea, cât și pentru punerea în practică a Holocaustului. Aceasta include deportarea și exterminarea sistematică a majorității evreilor din Basarabia și Bucovina, precum și a unor evrei din alte zone ale României, în Transnistria; uciderea în masă a evreilor români și a celor locali în Transnistria; execuțiile masive ale evreilor din timpul
HOTĂRÂREA din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295243]
-
Ordinele au fost emise la București, nu la Berlin. Atunci când Guvernul Antonescu a decis să stopeze exterminarea evreilor, aceasta a încetat. Schimbarea în politica față de evrei a început în octombrie 1942, înainte de eșecul de la Stalingrad, iar deportările s-au încheiat definitiv în martie-aprilie 1943. Au urmat discuțiile despre repatrierea evreilor deportați. Rezultatul acestei schimbări a fost supraviețuirea a cel puțin 292.000 de evrei români. Dintre toți aliații Germaniei naziste, România poartă responsabilitatea pentru cea mai mare
HOTĂRÂREA din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295243]
-
urgență prin Legea nr. 107/2006 (cu anumite modificări, precum schimbarea definiției Holocaustului în „persecuția sistematică sprijinită de stat și anihilarea evreilor europeni de către Germania nazistă, precum și de aliații și colaboratorii săi din perioada 1933-1945“ și introducerea referirii la deportarea și anihilarea populației rome în perioada Celui de-Al Doilea Război Mondial). Ulterior, Legea nr. 217/2015 a schimbat definiția în „prin holocaust pe teritoriul României se înțelege persecuția sistematică și anihilarea evreilor și a rromilor, sprijinită de autoritățile și instituțiile
HOTĂRÂREA din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295243]
-
acestea sunt crime care intră în competența Tribunalului și pentru care există răspundere individuală: (...) b) Crime de război: și anume, încălcări ale legilor sau ale cutumelor de război. Aceste încălcări cuprind, dar nu se limitează la, omor, rele tratamente sau deportare pentru muncă forțată sau pentru orice alt scop a populației civile din sau în teritoriul ocupat (...); ... c) Crime împotriva umanității: și anume, omorul, exterminarea, supunerea la sclavie, deportarea și alte acte inumane săvârșite împotriva populației civile, înainte sau în cursul
HOTĂRÂREA din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295243]
-
Aceste încălcări cuprind, dar nu se limitează la, omor, rele tratamente sau deportare pentru muncă forțată sau pentru orice alt scop a populației civile din sau în teritoriul ocupat (...); ... c) Crime împotriva umanității: și anume, omorul, exterminarea, supunerea la sclavie, deportarea și alte acte inumane săvârșite împotriva populației civile, înainte sau în cursul războiului, sau persecutarea din motive politice, rasiale sau religioase în executarea sau în legătură cu infracțiunile aflate în competența Tribunalului, indiferent dacă sunt cu încălcarea legislației interne a
HOTĂRÂREA din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295243]
-
fapt și de drept. Principiul VI: Infracțiunile enumerate în continuare se pedepsesc ca fiind crime de drept internațional: (...) b) Crime de război: încălcările legilor sau ale cutumelor de război care includ, dar nu se limitează la, omor, rele tratamente sau deportare pentru muncă forțată sau pentru orice alt scop a populației civile din sau în teritoriul ocupat, omor sau rele tratamente aplicate prizonierilor de război, persoanelor aflate pe mare, uciderea ostaticilor, jefuirea proprietății publice sau private, distrugerea orașelor sau satelor ori
HOTĂRÂREA din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295243]
-
sau în teritoriul ocupat, omor sau rele tratamente aplicate prizonierilor de război, persoanelor aflate pe mare, uciderea ostaticilor, jefuirea proprietății publice sau private, distrugerea orașelor sau satelor ori devastarea nejustificată de necesități militare. ... c) Crime împotriva umanității: omorul, exterminarea, sclavia, deportarea și alte acte inumane comise împotriva populației civile sau persecutarea din motive politice, rasiale sau religioase, în cazul în care astfel de acte sau persecuții sunt comise în executarea sau în legătură cu infracțiunile contra păcii sau crimele de război
HOTĂRÂREA din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295243]
-
cum a fost prevăzută în Principiul VI este crimă în dreptul internațional. ... 54. Convențiile de la Geneva din 1949 privind protecția victimelor conflictelor armate au definit juridic gravele încălcări ale dreptului umanitar internațional, precum omuciderea intenționată, tortura sau tratamentele inumane, deportarea sau transferarea ilegală, și a stabilit că aceste încălcări grave sunt considerate crime de război și că statele exercită o jurisdicție universală asupra criminalilor de război. Dispozițiile relevante pot fi găsite în Marguš împotriva Croației [(MC), nr. 4.455/10, pct. 36-41
HOTĂRÂREA din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295243]
-
umanității se înțelege una dintre faptele menționate mai jos, când aceasta este comisă în cadrul unui atac generalizat sau sistematic lansat împotriva unei populații civile și în cunoștință de acest atac: a) omorul; ... b) exterminarea; ... c) supunerea la sclavie; ... d) deportarea sau transferarea forțată de populație; ... e) întemnițarea sau altă formă de privare gravă de libertate fizică, cu violarea dispozițiilor fundamentale ale dreptului internațional; ... f) tortura; ... (...) h) persecutarea oricărui grup sau a oricărei colectivități identificabile din motive de ordin politic, rasial
HOTĂRÂREA din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295243]
-
în ultima hotărâre de condamnare din 1957, instanțele nu au găsit probe pentru participarea lui R.D. în pogromul de la Iași (supra, pct. 14), în timp ce G.P. a fost condamnat prin Hotărârea din 1953 doar pentru pregătirea și supravegherea deportării evreilor (supra, pct. 11). Deoarece primul reclamant a fost victimă a pogromului de la Iași și cel de-al doilea reclamant nu a fost deportat (supra, pct. 6 și 7), nu puteau pretinde că au calitatea de victimă în fața
HOTĂRÂREA din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295243]
-
punerea în aplicare a deportărilor de evrei din Basarabia și Bucovina (supra, pct. 11), iar cea de-a doua reclamantă a fost luată de la domiciliul său din orașul Cernăuți (din regiunea Bucovina) și plasată într-un ghetou în vederea deportării (supra, pct. 7). Cu privire la R.D., Curtea observă că la 24 ianuarie 1957 a fost condamnat pentru contribuția la înființarea de ghetouri și de lagăre și pentru că ordonase plasarea în lagăre de concentrare a unui mare număr de
HOTĂRÂREA din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295243]