9,167 matches
-
imediat în gîndurile sale. Din cînd în cînd ridică paharul și gustă delicat din conținut. Privirea o are mată și pare cu totul absent din realitatea în care se afla. Muzica îi mergea la suflet și accentua starea lui de depresie. Era atît de stăpînit de frămîntările lui încît nu realiza contextul existențial momentan. Din sală, un bărbat rotofei, roșu bine de la consumul excesiv de alcool, îl pîndește cu perseverență și de cîte ori are impresia că privirile lor se întîlnesc, salută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
liniște de pustiu, atâta liniște încât nici propria respirație nu te mai tulbură. Te temi? La dracu cu lașitatea asta duplicitară! Dumnezeul cailor poartă hamurile cu el, tu împarți iluzii în oglindă și când îți razi barba cu dosul briceagului. Depresia trăgea cortina, când Petru, la 15 ani, a pășit în arenă. Inutilă lupta de unul singur, inconsistentă lașitatea în doi, fără rost victoriile în care doar un soldat rămâne viu să se bucure pe câmpul de bătălie, cascadă de lapte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
nici măcar o cauză picantă, de bonton modern: un amantlâc la patru ace, o impotență precoce, o... Am aflat că ne-au obosit sentimentele. Asta, ar zice tata, e o boală boierească, ștăifoasă rău. Este ca și cum ai reclama că ai făcut depresie din cauza unui răsărit superb de soare. Înțelegi? Cu sentimentele nu poți merge la chirurg, la ginecolog, la oculist, la vraci... Să zicem că le îndupleci și le prezinți la psihologul terapeut. Dar insul, un ochelarist plictisit, bănuiesc, se va uita
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
pe Cecilia. Ca să-l readucă la realitate cât mai repede, că nu suporta să-l facă să sufere, ea i-a spus: — Am citit într-o revistă că terapia prin râs te ajută să lupți împotriva stărilor de melancolie și depresie, mărește capacitatea de muncă și combate crizele de anxietate. Tot prin râs scapi de durerile de cap, de oboseala și-ți armonizezi relațiile cu ceilalți. Dacă nu prea ai motive de râs trebuie să ți le produci prin jocuri, glume
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
nu știu ce. Nu-mi este bine deloc. Ciudat lucru! Zac, văd, de o boală fără nume și la care nu mă pricep nici cât negrul de sub unghie; este ceva nedeslușit, dar dureros. Parcă m-am tâmpit, Dumnezeu știe de ce... Oare am depresie? Nu știu. Totuși, stând și gândindu-mă, îmi dau seama că deseori mi se întâmplă să merg pe stradă și să văd, peste tot în jurul meu, mulți oameni zâmbind. Sunt mulți copii luminoși, care se vede că nu poartă deloc
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
sunt ferite de crizele existențiale, care fac ca totul să devină problematic. Se poate întâmpla încă în tinerețe. Sau în plină criză a vârstei mijlocii, în fața unei boli mortale care poate veni pe neașteptate, în fața unui insucces profesional, a unei depresii cauzate în momentul pensionării sau chiar la o vârstă mult mai înaintată. Ce se întâmplă când o persoană obține tot ceea ce putea să obțină și nu îi mai rămân alte scopuri de urmat? Ce simțeam ca student am văzut descris
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
adică asupra contextului spiritual al existenței noastre de oameni înainte să suferim un șoc existențial, una din acele lovituri ale destinului, care cu trecerea timpului nu iartă pe nimeni. O pierdere de sens care poate ușor să ne conducă la depresie, la agresivitate sau la dependență. Am în fața ochilor pierderea sensului a numeroase persoane care, din anumite motive, au asistat la prăbușirea principiilor lor religioase sau politice, a viziunii lor despre lume, a Weltanschauung-ului. Mă gândesc la cine a muncit
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
Viziuni, voci, inspirații sunt situații bine cunoscute psihiatrului care se confruntă cu pacienți schizofrenici, maniaci sau exaltați, iar astăzi nu mai sunt interpretate ca experiențe religioase. Ceea ce un timp era interpretat ca "noaptea obscură a sufletului" astăzi este diagnosticat ca depresie, "ariditatea" spirituală se definește sindromul burnout. Stări de frică, sentimente de vină și probleme de conectare la nivelul percepției vizuale pot fi tratate ca nevroze. Fenomene asemănătoare erau și sunt prezente și în mediul meu: pot fi considerate doar boli
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
51% dintre plasamente de lungă durată la familiile foster studiu panel derulat între 1986-1990 interviul Glidden, 2000 factorii care prezic adaptarea pe termen lung a mamelor care au adoptat copii cu dizabilități. Factori care prezic adaptarea: nivelul funcțional al copilului, depresia mamei în momentul plasării copilului, statusul marital, vârsta mamei, nivelul de educație a mamei, venitul familiei, etnia mamei, vârsta copilului Variabile care definesc adaptarea: depresia ulterioară a mamei, bunăstarea subiectivă a copilului, dizarmonia familială, lipsa satisfacției personale, sentimentul de a
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
mamelor care au adoptat copii cu dizabilități. Factori care prezic adaptarea: nivelul funcțional al copilului, depresia mamei în momentul plasării copilului, statusul marital, vârsta mamei, nivelul de educație a mamei, venitul familiei, etnia mamei, vârsta copilului Variabile care definesc adaptarea: depresia ulterioară a mamei, bunăstarea subiectivă a copilului, dizarmonia familială, lipsa satisfacției personale, sentimentul de a fi copleșit de probleme, acordul familial, satisfacția familiei 123 de familii adoptive chestionare standardizate: Inventarul de depresie Beck, Chestionarul de resurse și stres, Chestionar de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
etnia mamei, vârsta copilului Variabile care definesc adaptarea: depresia ulterioară a mamei, bunăstarea subiectivă a copilului, dizarmonia familială, lipsa satisfacției personale, sentimentul de a fi copleșit de probleme, acordul familial, satisfacția familiei 123 de familii adoptive chestionare standardizate: Inventarul de depresie Beck, Chestionarul de resurse și stres, Chestionar de măsurare a factorilor tari ai familiei, Testul Locke-Wallac de măsurare a adaptării maritale, O scală de măsurare a bunăstării subiective a copilului. interviul luat unuia dintre părinți Egbert și Lamont, 2004 Identificarea
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de o parte poate resimți un sentiment nedeterminant de securitate și permanență in cadrul familiei adoptive, iar pe de altă parte sentimentul pierderii îi determină copilului schimbări atitudinale, reflectate în stări de mânie, de agresivitate, comportamente de opoziție, refuzul comunicării, depresie 255. Odată cu înaintarea spre vârsta adolescenței, sentimentul pierderii este resimțit și mai profund. Adițional resimt acum și pierderea legăturilor genealogice și implicațiile sale asupra propriei identități. Alături de variabilele personale, două seturi de variabile de fond se consideră că au o
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de copii adoptați cu vârstă cuprinsă între 8 și 12 ani și unul dintre părinții fiecărui copil. Rezultatele au arătat că, acei copii care prezintă un nivel înalt de afectare privind pierderea părinților raportează de asemenea un nivel înalt de depresie și o apreciere de sine scăzută. Comportamentul de coping de evitare a fost asociat cu un nivel mai înalt de anxietate și comportamente externalizate în timp ce, strategiile de coping centrate pe rezolvarea problemei a fost asociat cu competențe sociale crescute 259
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
adesea resimțită ca un neajuns, ca o lipsă a ceva necesar, dar și ca o disponibilitate redusă de a dărui afectivitate. Persoana cu carențe afective este vulnerabilă, poate să-și piardă echilibrul emoțional, să trăiască stări de tensiune nervoasă, chiar depresii sau nevroze. Afectivitatea are un puternic rol suportiv, îmbracă valențe formative. Copiii care nu sunt înconjurați de căldură sufletească, nu sunt iubiți trec prin momente de criză (tristețe, plâns, resemnare, pasivitate), refuză alimentele, par că regresează sub aspectul cunoștințelor, au
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
nostru, Luis de Alquézar, și la sinistrul lui ucigaș italian plătit, spadasinul acela tăcut și primejdios care s-a numit Gualterio Malatesta, atât de obișnuit să omoare pe la spate Încât dacă din Întâmplare o făcea din față, cădea În adânci depresii crezând că-și pierduse Îndemânarea. A fost și anul În care eu m-am Îndrăgostit lulea și pe vecie de Angélica de Alquézar, perversă și ticăloasă cum nu poate fi decât Răul Întrupat Într-o fetiță bălaie de unsprezece sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
dar foarte talentatei poete. Textele ei sunt mai lungi, au o coerență epică, sunt încurajatoare. Acuzația de plagiat literar adusă lui Celan de Claire Goll, soția lui Ivan Goll, deși neîntemeiată, a fost una din cauzele cele mai grave ale depresiilor de care va suferi poetul. După o lectură la Bonn, confruntat cu o caricatură antisemită, Paul se simte din nou profund rănit. Ingeborg îl îmbărbătează scriindu-i că deși nu știe cum ar putea fi eliminat răul din această lume
Vremea inimii by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/8060_a_9385]
-
consoartă deși îi pare prinsă în "cămașa de forță" a cadrului matrimonial ("Die Liebe, zwangsjackenschön") nu-și pierde frumusețea... Metafora poartă în ea și reminiscențele traumei provocate de internarea temporară a poetului în clinci de psihiatrie. Confruntată cu crizele de depresie ale lui Paul Celan, Gisele Lestrange se adresează fostei iubite "dragei Ingeborg" cerîndu-i ajutorul, implorînd-o să-i dea lui "Paul un semn de viață, să facă în așa fel încît să se întîmple cît mai repede ceva pozitiv, să nu
Vremea inimii by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/8060_a_9385]
-
de sare, salmastru sau salin, așa cum la Bacovia cele mai frecvente lexeme sunt amurg și violet. Lexicul versurilor lui N. Stoie este uimitor de felurit, mai ales în privința zăcământului extrem de rar explorat și exploatat. Unele texte poetice sunt țesute din depresie și culori ploioase și plumburii, ca de pildă Ploi de sare ce amintesc de simbolistica funestă din Lacustră și Plumb luate la un loc. Cele mai reușite sunt cele în care imaginarul decolează în fanatasticul poesc sau cantemiresc, cu arătări
Cartea figurilor de sare by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/7848_a_9173]
-
Depresia poate fi provocată de acțiunea unei singure gene mutante, conform unui nou studiu realizat de cercetători de la Kings College din Londra, transmite publicația britanică Daily Mail. Cercetătorii britanici susțin că identificarea acestei gene va duce la apariția unor noi tratamente
Depresiile ar putea fi provocate de o genă mutantă () [Corola-journal/Journalistic/70002_a_71327]
-
va duce la apariția unor noi tratamente, mai bune, pentru această afecțiune extrem de răspândită în lumea modernă. Oamenii de știință britanici, în colaborare cu cercetători americani au identificat o secțiune de ADN despre care susțin că este responsabilă de apariția depresiilor, transmite Agerpres. Această regiune, cunoscută drept cromozomul 3p25-26, conține până la 40 de gene, dintre care cel puțin una ar fi implicată în apariția depresiilor. În perioada următoare, cercetătorii speră să identifice cu exactitate gena sau genele ale căror mutații provoacă
Depresiile ar putea fi provocate de o genă mutantă () [Corola-journal/Journalistic/70002_a_71327]
-
cercetători americani au identificat o secțiune de ADN despre care susțin că este responsabilă de apariția depresiilor, transmite Agerpres. Această regiune, cunoscută drept cromozomul 3p25-26, conține până la 40 de gene, dintre care cel puțin una ar fi implicată în apariția depresiilor. În perioada următoare, cercetătorii speră să identifice cu exactitate gena sau genele ale căror mutații provoacă această afecțiune. Deși depresia este declanșată de multe ori de evenimente traumatice, cercetătorii susțin că anumiți oameni sunt mai susceptibili de a prezenta simptomele
Depresiile ar putea fi provocate de o genă mutantă () [Corola-journal/Journalistic/70002_a_71327]
-
regiune, cunoscută drept cromozomul 3p25-26, conține până la 40 de gene, dintre care cel puțin una ar fi implicată în apariția depresiilor. În perioada următoare, cercetătorii speră să identifice cu exactitate gena sau genele ale căror mutații provoacă această afecțiune. Deși depresia este declanșată de multe ori de evenimente traumatice, cercetătorii susțin că anumiți oameni sunt mai susceptibili de a prezenta simptomele acestei afecțiuni, comparativ cu alții. Acest studiu este bazat pe analiza ADN-ului la peste 800 de familii britanice, familii
Depresiile ar putea fi provocate de o genă mutantă () [Corola-journal/Journalistic/70002_a_71327]
-
susțin că anumiți oameni sunt mai susceptibili de a prezenta simptomele acestei afecțiuni, comparativ cu alții. Acest studiu este bazat pe analiza ADN-ului la peste 800 de familii britanice, familii din care fac parte unul sau doi frați cu depresii. În aceași perioadă de timp echipa americană de la Washington University Medical School din St Louis, a examinat 91 de familii din Australia și 25 de familii din Finlanda. Rezultatele, publicate în ultimul număr al revistei American Journal of Psychiatry, indică
Depresiile ar putea fi provocate de o genă mutantă () [Corola-journal/Journalistic/70002_a_71327]
-
timp echipa americană de la Washington University Medical School din St Louis, a examinat 91 de familii din Australia și 25 de familii din Finlanda. Rezultatele, publicate în ultimul număr al revistei American Journal of Psychiatry, indică faptul că frații cu depresii au aceași mutație generică într-o anumită secțiune de ADN. Această descoperire sugerează faptul că depresia este o afecțiune ce se transmite genetic.
Depresiile ar putea fi provocate de o genă mutantă () [Corola-journal/Journalistic/70002_a_71327]
-
din Australia și 25 de familii din Finlanda. Rezultatele, publicate în ultimul număr al revistei American Journal of Psychiatry, indică faptul că frații cu depresii au aceași mutație generică într-o anumită secțiune de ADN. Această descoperire sugerează faptul că depresia este o afecțiune ce se transmite genetic.
Depresiile ar putea fi provocate de o genă mutantă () [Corola-journal/Journalistic/70002_a_71327]