853 matches
-
deplasează, într-o tentativă de compromis nesatisfăcător, asupra unui prieten relația sa cu o imagine oedipiană fragilizată (prietenul pe care caută să-l înțeleagă și să-l îngrijească). Dar în același timp, ea se identifică și mai mult cu mama deprimată din trecutul său și întărește relația secretă care o leagă de aceasta. Toate anchetele epidemiologice relevă frecvența existenței părinților deprimați în cazurile de adolescenți deprimați. Putem invoca factorul genetic ereditar: o astfel de ipoteză este probabil justificată în unele cazuri
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
caută să-l înțeleagă și să-l îngrijească). Dar în același timp, ea se identifică și mai mult cu mama deprimată din trecutul său și întărește relația secretă care o leagă de aceasta. Toate anchetele epidemiologice relevă frecvența existenței părinților deprimați în cazurile de adolescenți deprimați. Putem invoca factorul genetic ereditar: o astfel de ipoteză este probabil justificată în unele cazuri. Dar ea nu trebuie să conducă la ignorarea ipotezelor psihogenetice, deoarece un travaliu psihoterapeutic poate ajuta în mod considerabil adolescentul
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
nimic, nu sufăr de nimic, nu depind de nimeni”. Auzim uneori aceste formule în mod direct: aspectul lor negativ semnalează refuzul recunoașterii sau constituirii unui obiect sursă de satisfacție. De aici rezultă o anume incapacitate a adolescentului de a se deprima. Laufer propune să „distingem între depresia adolescenților atașați unui obiect interiorizat și depresia fără obiect interiorizat”. „Cei care resimt o anobiectalitate internă sunt pentru mine afectați mai serios” spune acesta. Trecerea de la „depresia fără obiect internalizat” la „anobiectualitatea internă” merită
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Beck, autorii au definit în prealabil „cognițiile negative” și un stil atributiv (Attributional Style) particular. Adolescenții deprimați prezintă particularități ale funcționării cognitive (cogniție negativă, atribuirea evenimentelor negative propriei persoane) ceea ce îi diferențiază de adolescenții în remisie (cei care au fost deprimați) și de adolescenții fără depresie. Întâlnim în această situație constatări făcute deja la adultul deprimat (în raport cu subiectul non-deprimat). În schimb, adolescenții în „remisie” nu par a avea un „stil cognitiv” care să-i diferențieze net de adolescenții martori atunci când simptomatologia
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
diagnosticați cu „tulburare timică”, „schizofrenie” sau „psihoză schizo-afectivă”. Acești autori aduc următoarele argumente în favoarea tulburărilor timice: - antecedente familiale privind manifestarea tulburărilor timice la rude de gradul întâi; - delir și halucinații în funcție de dispoziție; - mare sensibilitate la testul cu dexametazonă la adolescenții deprimați cu manifestări psihotice; - eficiența litiului în mania simplă și delirantă (intervale mai lungi); - eficiența asocierii antidepresivelor-neurolepticelor în depresiile delirante; - eficiența litiului ca tratament preventiv în tulburările de dispoziție delirante sau non-delirante; - evoluție destul de bună cu dispariția caracteristicilor psihotice în perioada
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
evidență predominanța clară a timiei depresive și, mai mult chiar, a diagnosticului de episod depresiv major la adolescenții care au idei suicidare în raport cu adolescenții care au efectuat o tentativă de suicid. Contrar celor ce am putea gândi, există mai mulți deprimați în primul grup (IS) decât în al doilea (TS). Acest studiu arată clar că este bine să nu mai considerăm ideile suicidare fără trecerea la act ca o formă benignă în cadrul exprimării diverselor manifestări suicidare, atât în plan psihopatologic cât
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de identificarea indicatorilor de risc speciali la adolescenții deprimați care ar trebui să ne facă să ne așteptăm la o tentativă de suicid. Kienhorst și colab. (1991) au comparat astfel 48 de adolescenți predispuși la sinucidere cu 66 de adolescenți deprimați fără antecedente suicidare. Pornind de la un interviu semi-structurat, ei au identificat 7 variabile notate cu 0 sau 1: luare în greutate, pierderea energiei, absența tatălui, pesimism, disperare, antecedente de proiect suicidar, risc de reușită a sinuciderii în funcție de gravitate sa. O
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
vorba despre o evadare datorată unei stări de sănătate mai bună, care face ca acest adolescent să devină inaccesibil. Nu poate decât să constate ameliorarea și să aștepte... Patru ani mai târziu, Alain cere o consultație deoarece este din nou deprimat de aproximativ 3-4 luni. El are acum 20 de ani. Satisfăcut în mod evident de revederea cu terapeutul, Alain evocă cu ușurință și fără reticență ansamblul problemelor sale și prezintă o succesiune a acestora: a ratat la diferență de un
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
ceea ce nu înseamnă, în mod evident, că acestea nu sunt potrivite acestei vârste. Organizate în sesiuni de opt până la douăsprezece ședințe, ele presupun ca terapeutul să propună adolescentului și eventual părinților sarcini vizând modificarea percepției cognitive și afective a subiectului deprimat în legătură cu relațiile sale cu ceilalți și cu exigențele realității. Totuși, putem sublinia faptul că se dovedește adesea necesar să ne adresăm „eului” adolescentului, să dezvoltăm alianța terapeutică și să clarificăm foarte bine cu acesta obiectivele și mijloacele de tratament. Vom
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
într-o zi într-o cafenea când el era singur și părea trist. Timp de două ore ea l-a ascultat, l-a încurajat. Ea descrie un băiat cu care are o relație aproape maternă și terapeutică: acesta este adesea deprimat deoarece trăiește singur cu tatăl său, părinții săi fiind divorțați, și are relații mediocre cu propria sa mamă. Ajungem astfel la următorul episod: după o ședință în care Élisabeth a fost aproape în totalitate tăcută, plângând în același timp, în
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
responsabilității sale, dar și mediocra înțelegere care caracteriza cuplul parental. Apare în mod clar faptul că la ședințele în care Élisabeth rămâne tăcută, plângând, chiar și atunci când psihoterapeutul caută o soluție, ea se identifică într-o oarecare măsură cu mama deprimată din copilăria sa. Psihoterapeutul identificându-se cu Élisabeth, căuta febril sensul pe care-l puteau avea puternicile crize de plâns, trăind sentimente de lipsă de înțelegere și de neputință. În prezent, apariția unei relații amoroase readuce în discuție echilibrul investițiilor
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
sentiment (2); simți (2); singurătate (2); supărare (2); te doare (2); a tînji (2); urît (2); 2; Adina; afecta; afirmare; a afla; afunda; aici; astăzi; așteptare; de boală; cap; cauza; căldură; a se chinui; chinuit; consolare; consuma; crește; Da; depărtare; deprimat; a deveni mai puternic; dezamăgi; dezastru; doliu; dorință; de dorul casei; dramatiza; durere sufletească; dureri; emoții; epuizare; erou; existență; experiență; față; femei; ferit; a fi bolnav; filosofie; fraier; furia; gînduri; greutăți; iad; indiferent; inspirație; insuportabil; iubești; din iubire; iubit; încercare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
negative funcționale (categoriile „tristețe/deprimare” și „frică”); 14 itemi reprezintă emoții negative disfuncționale (categoriile „tristețe/deprimare” și „frică”). Tristețe/Deprimare Frică Funcționale Disfuncționale Funcționale Disfuncționale trist item 2 nefolositor item 5 preocupat item 10 anxios item 8 mâhnit item 15 deprimat item 12 îngrijorat item 6 îngrozit item 16 amărât item 7 deznădăjduit item 26 neliniștit item 24 panicat item 20 melancolic item 3 fără speranță item 4 încordat item 14 înspăimântat item 11 necăjit item 13 depresiv item 9 alarmat
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
anumitor vitamine sau minerale poate contribui la stările depresive. Ieșiți din casă. Implicați-vă într-o activitate socială. Stați în fața oglinzii și zâmbiți imaginii proprii timp de un minut, de două ori pe zi. Trebuie să știți că anumite medicamente deprimă. Sfătuiți-vă cu medicul dumneavoastră. CE NU TREBUIE SĂ FACEȚI Nu vă reprimați sentimentele. Găsiți pe cineva în care aveți încredere și deschideți-vă inima în fața lui. Dați frâu liber emoțiilor și plângeți dacă vă vine să o faceți. Eliberarea
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
el mă asemăn cel mai mult” (III, 253). De fapt, în spatele celorlalți, asupra cărora își revarsă nervii, Cioran știe prea bine că se află el însuși: „Toate exploziile mele de mânie, știu de unde vin: sunt furios pe mine însumi, mă deprimă faptul că nu pot lucra, iar rezultatul este că-mi cășunează pe ceilalți și-mi vărs asupra lor mânia al cărei unic obiect ar trebui să fiu eu însumi” (I, 255). În joc, e, de altfel, condiția propriei existențe. De
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
un veritabil barometru: înregistrează, cu acuitate, toate schimbările meteorologice. „Cea mai mică schimbare de temperatură, spune el, îmi repune în cauză toate proiectele, ca să nu spun toate convingerile”. Și continuă: „Această formă de dependență, cea mai umilitoare dintre toate, mă deprimă neîncetat, spulberându-mi totodată puținele iluzii privind șansa mea de a fi liber, privind libertatea în general. La ce bun să te umfli în pene când ești la cheremul câtorva grade de Umiditate ori Uscăciune? ți-ai dori o robie
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Plătesc scump faptul că am renunțat la cafea” (I, 108). Sau: „M-am gândit cât sunt de mizerabil, eu, care în loc să mă apuc de treabă, nu fac decât să mă oblojesc, țin un regim pe bază de tranchilizante care mă deprimă, iau medicamente care-mi taie și puținul avânt pe care-l mai am” (III, 193). Ciudat cum vindecarea de boli duce la mortificare, la anularea sinelui. E ca și cum bolile ar fi sinele cel mai profund; fără ele, Cioran n-ar
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
să nu dorească pulverizarea propriei țări când sinele îi stă constant pe marginea abisului?! Doar că, pe marginea abisului fiind, sinele e reîntemeiat, așa cum țara devine, fie și mascat, un reper existențial. Căci disperarea creează sens. Iată: „Disperarea nu mă deprimă, ci mă exaltă. Disperarea e altceva decât deprimarea, disperarea e flacără, o flacără care străbate sângele” (III, 13). În fine, dacă boala aceasta, a țării din sine, nu e numită în mod explicit, Cioran își neagă constant identitatea etnică. Ar
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
de titlu) Unu plus unu fac trei? Nu-i cumva, așa, în joacă, un mic delir bazacon? Păi nu prea e... O fi verde calul cu pricina, dar starea de spirit pe care piesa o evocă am experimentat-o cu toții deprimat de întunecată. Sub aparențele celei mai cenușii banalități se împînzește, ca o metastază, nefirescul. În traiul de zi cu zi, cîteodată sub înfățișări ciudate, absurdul se înfiripă. Și cum ar putea fi altfel într-o existență împăienjenită de uniformitate, în
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
chiar de astăzi. Atunci când vă confruntați cu probleme comportamentale, primul pas este să descrieți problema într-o manieră prietenoasă. Important când faceți acest lucru este să protejați sau să creșteți încrederea de sine. Nu îi lăsați pe oameni să se deprime pentru că percep acest lucru ca pe o critică. Al doilea pas este să le cereți ajutorul în rezolvarea dilemei pe care o discutați. Dacă nu sunt de acord să vă ajute și nu sunt un spirit maleabil, atunci v-ați
151 De Idei Eficiente Pentru Motivarea Angajațilo by Jerry Wilson [Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
patului și o rănește puțin la coapsă dar el, crezând că a ucis-o, își descarcă pistolul în piept. Sunt duși amândoi la spital la Iași și, deși el îi cere iertare, ea nu-l vizitează în spital. Dimitrie Anghel deprimat din cauza soției și de amenințarea curții cu juri pentru tentativă de omor, refuză tratamentul, trecând în lumea umbrelor la câteva zile. După moartea celor doi soți, Natalia Negru se retrage la Tecucel iar spre sfârșitul vieții la Tecuci, unde a
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
mă înconjoară, urma o poftă frenetică de scris, care se stingea însă după primele zile de lucru. Către sfârșitul cărții, munca devenea strivitoare. Nu mai simțeam nicio bucurie în fața manuscrisului, și clipa când trebuia să mă așez la masă mă deprima. Dar, în același timp, farmecul nu mai putea fi rupt; eram robul propriei mele închipuiri și, cu toată rezistența ființei mele - care se împotrivea acestei extenuări fără glorie - mă supuneam, în cele din urmă. Rămâneam atunci, cât puteam mai mult
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
mă înconjoară, urma o poftă frenetică de scris, care se stingea însă după primele zile de lucru. Către sfârșitul cărții, munca devenea strivitoare. Nu mai simțeam nicio bucurie în fața manuscrisului, și clipa când trebuia să mă așez la masă mă deprima. Dar, în același timp, farmecul nu mai putea fi rupt; eram robul propriei mele închipuiri și, cu toată rezistența ființei mele - care se împotrivea acestei extenuări fără glorie - mă supuneam, în cele din urmă. SUBIECTUL al IIlea (30 de puncte
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
o temă de meditație plină de resurse. Cronica, XXV, 21 (25 mai 1990) p. 1 CIVISM SAU VOINȚĂ DE PUTERE? Spectacolul ce ni-l oferă de la un timp gestionarii ordinii sociale, acum legitimați, vai, de un electorat în plină confuzie, deprimă îndeosebi prin aceea că nu lasă nici un dubiu asupra voinței lor de a stăpâni. Voință stranie, căci se plasează în succesiunea unei dictaturi abominabile, care a avut darul să nască o enormă sete de libertate. Cine se îndoiește, să ia
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
numai când s-a simțit cuprins de "cafard"-ul și melancolia nopților de insomnie. Cred, spune el, că se poate recunoaște la un scriitor dacă gândurile care-l stăpânesc s-au nascut ziua sau noaptea... Omul nu trebuie să fie deprimat cu măsura, ci melancolic până la exces, extrem de deprimat. Atunci abia se instalează o reacție biologică benefică. Între groază și extaz, practic o melancolie activă."86 De aici și starea de plictiseală care "a fost și continuă să fie rană deschisă
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]