573 matches
-
speranță pentru întregirea națională l-a reprezentat momentul fundării statului Țării Românești prin Negru Vodă. Totuși, speranța de reunificare a întregului primordial în cadrul statalității unice a Țării Românești a fost iremediabil spulberată odată cu întemeierea Principatului Moldovei de către Dragoș, care a descălecat "din Maramureș din Ungaria" însoțit de "o colonie de Români". Pentru Aaron, această a doua fundație a unei statalități paralele a constituit lovitura de grație pentru aspirația de unitate politică a poporului român: Atunci prilejul de ori ce unire trecu
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
creștinismului se sedimentează peste originea romană pentru a conferi românilor o dublă sursă de nobilitate. Nu doar etnogeneza poporului român este intim legată de creștinism. Chiar și "statogeneza" principatului Țării Românești are la bază un motiv religios. Radu Negru a descălecat din Transilvania, întemeind statalitatea Țării Românești în 1290, datorită persecuțiilor religioase la care erau supuși românii ardeleni de "religiune" răsăriteană de către ungurii catolici: "Dintre toți însă Episcopul catolic al Transilvaniei a supărat mai mult pe Români, vrînd a'i face
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
muntene, obscura figură a lui Radu Negru, este reșapat într-un simbol al unității naționale. E drept, la fel ca și în cazul domnilor moldavi, avem de-a face doar cu o unitate intențională, lăsată la stadiul de proiect nefinalizat. Descălecând din Țara Făgărașului pentru a întemeia statalitatea Țării Românești, Radu Negru a stabilit "capitala provisoriă a Romaniei" la Câmpulung pe baza unor rațiuni de logistică politică: "Radu-Negru cătà să se așéze la început, călare, cum am mai zis, de unde să
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Io Constantin Cantemir voievod al Tării Moldovei, Adică domniia mea bine vrându...pentru svânta mănăstire Galaata den Deal ce iaste lângă târgul Iașii, neavându...pre nime oameni lângă dânsa de slujbă și de poslușanie și pururi viindu și mergându de descalecă agi, oameni împărătești, și alți oaspeți...pururi și domniia mea și toți boiarii meregându...și făcându-se multă cheltuială și neavându oameni de slujbă, m-am milostivit...cu dzece oameni poslușnici.” Că după această dată nu se mai spune decât
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
ca să se așeze aci pe valea Bâlii în sus, la sud de Olt, la nord de crestele masivului Făgăraș. Dintre ei, trebuie să se fi ridicat acel legendar Hatman Budac care s-a alăturat la fel de legendarului Radu Negru Vodă ca să descalece și să realizeze tot la fel de legendara întemeiere a Țării Romînești. După cum tot din ei se trage probabil viteazul hauduc al sfârșitului de secol XIX și începutului de secol XX ca să bântuie exact prin aceleași locuri din care a plecat cândva
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
din zonă. Se producea o schimbare pe care cine o simțea nu putea să n-o aprobe din adâncurile ființei sale. Iar Bițu era unul dintre aceștia. Străbătând orașul, Bițu se întreba: oare cum arăta, cândva, această așezare, când a "descălecat" Dragoș-Vodă "cu-a lui ceată" din Maramureș? Unii istorici susțin că Dragoș ar fi stat, câtva timp, la Câmpulung. Și, abia după câțiva ani, s-ar fi mutat și instalat la Baia, târgul din capul șesului, care s-a numit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
popas de suflet. De reculegere. De meditație. De dialog intim și de vibrație adâncă. De unde veneai alt om. Mai fortificat. Mai blând. Mai curat. Ca unul ce era din zonă, de lângă Baia lui Dragoș-Vodă, dintr-un sat în care-au descălecat la începuturile întemeierii Moldovei, meșteșugari și negustori sași, de la Rodna și Bistrița de-aceea această așezare se și numea Sasca Bițu știa aproape despre tot ce-i oferea această străveche urbe, în plină afirmare. Și cum mergea să preia noua
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
colegă, mai slabă de Înger, Își implora Însoțitorul să oprească calul pentru coborâre, dar cum acesta nu Înțelegea ce i se spunea, dădea surâzând din cap, mergând mai departe. După o jumătate de ceas, ni s-a făcut semn să descălecăm, spre ușurarea noastră, dar și a cailor. Din acest loc Începea ultima etapă din ascensiune, 250 de trepte Înguste, pe care se Înghesuiau câteva sute de persoane, de toate vârstele și etniile, pentru a ajunge la buza craterului, de unde se
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
pronouns, be they proclitic or enclitic, cannot be separated from the verb (or auxiliary) at any time", deși există atestări ale dislocării inclusiv în cronicile moldovenești:așa s-au adaos și Moldova, carea mai apoi de alte țări s-au descălecat, de s-aude sârgulățit și fără zăbavă au îndireptatu (ULM.~ 1725: A-1f.2v) 47Se poate invoca proiectarea de grupuri funcționale (FP) (à la Cinque 1999, de exemplu) pentru a evita problema specificatorilor multipli; această soluție tehnică nu face însă decât
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
clădirea Diviziei, mers pe terenul mare din spatele noii cazărmi, pe care am inspectat-o ieri. Trupele aranjate pe două linii, prima linie cu 11 batalioane a 1.000 de oameni, a doua linie 4 regimente de cavalerie și 6 baterii. Descălecat în front. Începe un vânt de gheață. Defilare, abia se termină aceasta și începe o furtună cu ploaie puternică și ninsoare. Ținut critica în hala de exerciții, care a durat o jumătate de oră. Plecat călare, pe o ploaie puternică
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
nu pot depăși viteza de 40 km pe oră. Articolul 103 Viteza permisă vehiculelor cu tracțiune animală este trapul. Articolul 104 Viteza permisă pentru biciclete este de 15 km pe oră. Articolul 105 Cicliștii sînt obligați în locurile aglomerate să descalece. Articolul 106 Viteza se micșorează obligatoriu la incruciseri sau bifurcări de drumuri, treceri de nivel, pe poduri și viaducte, la curbe, vîrfuri de deal, la trecerea pe lînga grupuri de cicliști, de pietoni, cirezi sau turme, precum și atunci cînd drumul
DECIZIE nr. 295.940 din 16 august 1949 privind obligaţia tuturor cetăţenilor de a respecta dispoziţiunile decretului pentru circulaţia pe drumurile publice, normele stabilite prin deciziunile Ministerului Afacerilor Interne şi ordonanţele Directiunii Generale a Militiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129429_a_130758]
-
Arcașu, așezată pe cea m ai înalt ă culme a Cotnarilor, se lăsa la vale, până la fântâna Robilor, lungă, dreptunghiulară, vărgată, punctată și împestrițată cu toate nuanțele de verde, ca un covor basarabean.” Eroul comentator din carte, adjutant de judecător, descalecă la crâșma lui moș Anghel, unde va cunoaște clienții, printre care și pe primar și unde va auzi mul te destă inuiri: „Conul Manole nu s-a lipsit de nimic. Masă întinsă tot anul. Chefuri la toartă. Femei! Le aducea
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
lipsit din repertor iu. Așa cum 168 nu se putea să nu lege numele podgoriei de cel al Măritului Ștefan: Cules de vii la Cotnar Azi purcede tot Cotnarul La cules de vii, ca-n veac. Ștefan Vodă, harmasarul Și-l descalecă-n conac. Strugurii din rai se-nfruptă Sub al soarelui vârtej, Ștefan cu jungher de luptă îi desprinde de pe vreji. Blând poftind-o, o îndeamnă Al ei soț și Voievod: -Rogu vă, slăvită doamnă, Să dați gust acestui rod. Ea
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
lu mânări. În casa cea mică pâlpâia focul în vatră. În pragul acest ei din urmă încăperi, gospodina își aștepta domnul și oas peții, p otrivindu-și cu grabă părul cărunt sub o broboadă neagră d e mătasă . - Avramie! Strigă șătrarul descălecând și lăsând calul să se ducă singur la ale sale; iată, ți am adus oaspeți de soi. Vino și te închină în fața măriei sale beizade Alecu. Și să ș tii că lângă el se află un popă vestit de la țara Franțuzului
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
am copilărit, Suceveni, localitate ce face parte din mirifica salbă de sate românești de pe valea Siretului, în Nordul Bucovinei, cred că fiecare al patrulea sau al cincilea cetățean poartă numele de familie Sucevan (Suceveanu). Se știe că stămoșii noștri au descălecat pe aceste locuri pe la 1400 și ceva, strămutându-se probabil de undeva de prin zona Sucevei. Atunci când, în adolescență, îmi trimiteam la redacția ziarelor din Cernăuți și Chișinău primele versuri, mi-am "corectat" cu de la sine putere numele din Sucevan
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
capitală, nu reușeau să articuleze suficient de rapid jerba poetică care țâșnea din el. În lumea culturii însă modele și gusturile se schimbă neîncetat, coexistând școli și figuri antagonice, astfel încât și la finele anilor '60, când proaspătul "proprietar de poduri" descăleca în București, la fel ca și astăzi, poetul avea suporteri înfocați și detractori neobosiți, în egală măsură. Micul Rimbaud valah a scos în acest timp, netulburat, un morman de cărți, a absolvit târâș (împins de la spate de "nașul" său literar
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
la Vaslui, vorbește despre poziția „tare”, dominantă, ocupată de oastea românească, pe dealurile Chițoci, 203 Plaiul și Gheorghițoaia, pe unde se putea merge călare, deoarece, jos, pe vale, nu se putea desfășura un atac al cavaleriei, care a trebuit să descalece. Neputându-se debarasa de mitul podului înalt, în realitate un podeț peste o apă leneșă în care numai cu multă bunăvoință și tragere de inimă te poți îneca, Al. Gonța vorbește de prima fază a bătăliei, când atacul vijelios al
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
arunca cât colo la pământ, cu tot calabalâcul meu sentimental de visătoare filozofie... Toate îndemnurile și silințele mele de a hotărî să-și urmeze calea fură zadarnice; iar când văzui, în cele din urmă, că echilibrul meu e aproape primejduit, descălecai și, târând-o de dârlogi, cercai a o îndemna să pășească peste stavila nevăzută ce din senin parcă se ridicase în fața ei; dar nici în ruptul capului nu se dădu urnită din loc cu un pas măcar înainte: ba, dimpotrivă
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
iaca îi iese și lui ursul înainte, mornăind înfricoșat. Calul atunci dă năvală asupra ursului, și fiul craiului, ridicând buzduganul să dea, numai iaca ce aude glas de om zicând: Dragul tatei, nu da, că eu sunt. Atunci fiul craiului descalecă, și tată-său, cuprinzându-l în brațe, îl sărută și-i zice: Fătul meu, bun tovarăș ți-ai ales; de te-a învățat cineva, bine ți-a priit, iară de-ai făcut-o din capul tău, bun cap ai avut
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
păpuriș. Gheață s-a spart sub greutatea căilor și păgânii s-au înfundat în mlaștină, foarte mulți găsindu-și moartea acolo. Așa deasa era negura, încât s-au măcelărit între ei în neștire. În acel moment, Ștefan cel Mare a descălecat de pe cal și, protejat de gardă personală a năvălit în toiul bătăliei, tăind cu paloșul în turcime. Cea mai cruntă bătălie s-a încins la Podul-Înalt, de peste râul Bârlad. Leșuri de cai, luptători creștini și păgâni mușcaseră mocirla. Se înroșiseră
Carusel, nr. 15, Anul 2014 by Pintiliasa Alexandru () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91783_a_107374]
-
plecarea și moartea fiului și a doua nuntă a nurorii. Tânărul îi cere: Hai cu mine, hai în grabă, Und' ți-e casa de-mi arată. Că-s străin și însetat, Ostenit și nemâncat!". Bătrânul iese din curte, iar tânărul descalecă și-l urcă în locul lui în șa. Ajung acasă, unde se joacă hora, veselă și zgomotoasă; se beau ulcele de vin. Apoi lumea se pune la masă, iar bătrânul le arată mesenilor vasul cu sare unde să pună darul. Când
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Se străduiește să adopte un discurs calm, conciliant, chiar dacă îi scapă, aproape cu fiecare ocazie în care i se dă microfonul, amenințări la adresa presei sau jigniri îndreptate înspre adversari. Ziarele i-au zis, acum câțiva ani, când acest om a descălecat în Banat, „Iancu de Timișoara“. Iată un oximoron perfect! Nici să ai cea mai bogată imaginație din lume și nu cred că ți-l poți înfățișa mental pe Marian Iancu în postura de nobil suit pe un cal sur. PALINDROMAN
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
pleca. Iar Novac îi răspundea: Măi Gruiene, măi voinice Tu-n Țaringrad nu te duce Că cine-a ascultat de mine Dumnezeu i-a dat mult bine. Și pe cal încăleca Tot în fuga calului Pân'la capul dealului. Acolo descalecă Vin, cu vadra, că strigă! Măcar vreo două, trei zile Să stea vadra lânga mine. Crâsmărița-i mititică Dar puțin cam frumușică Cu țâțele boureie Cu buzele subțirele, Cu tulpanul vișiniu Nu ne-o mai spuneți, c-o știu! Strâmtă-n
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
pleca. Iar Novac îi răspundea: Măi Gruiene, măi voinice Tu-n Țaringrad nu te duce Că cine-a ascultat de mine Dumnezeu i-a dat mult bine. Și pe cal încăleca Tot în fuga calului Pân'la capul dealului. Acolo descalecă Vin, cu vadra, că strigă! Măcar vreo două, trei zile Să stea vadra lânga mine. Crâsmărița-i mititică Dar puțin cam frumușică Cu țâțele boureie Cu buzele subțirele, Cu tulpanul vișiniu Nu ne-o mai spuneți, c-o știu! Strâmtă-n
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
ideile principale ale curentului, dar, în același timp, și o serie dintre contradicțiile fundamentale și de nereparat ale acestuia: Mircea Snegur vorbea despre tradiția multiseculară a statalității moldovenești, despre caracterul latin al poporului moldovenesc, dar diferit de români. „Dragoș a descălecat țara cu moldovenii” pe care i-a adus din Transilvania, iar „râul Moldova a dat un nume veșnic și țării și poporului: de la Moldova era moldoveanul” (așadar, Dragoș a adus pe moldoveni, care purtau acest nume de când erau încă în
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]