1,786 matches
-
1. Monogamie și poligamie 81 3.3.3.2. Criteriul rezidențial 83 3.3.3.3. Reguli de căsătorie: endogamia și exogamia 85 3.4.Evoluția structurilor și a funcțiilor familiei. O comparație sintetică tradițional-modern 87 Capitolul 4 Parentalitate și descendență. Sistemul terminologic parental (al relațiilor de rudenie) 4.1. Precizări terminologice 89 4.2. Descendența uniliniară 90 4.3. Descendența cognatică 92 4.4. Sistemul terminologic parental. Caracterizare generală și tipologii 93 Capitolul 5 Social și psihosocial în alegerea partenerului
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
3. Reguli de căsătorie: endogamia și exogamia 85 3.4.Evoluția structurilor și a funcțiilor familiei. O comparație sintetică tradițional-modern 87 Capitolul 4 Parentalitate și descendență. Sistemul terminologic parental (al relațiilor de rudenie) 4.1. Precizări terminologice 89 4.2. Descendența uniliniară 90 4.3. Descendența cognatică 92 4.4. Sistemul terminologic parental. Caracterizare generală și tipologii 93 Capitolul 5 Social și psihosocial în alegerea partenerului conjugal. Piața maritală 5.1. De la opțiunea altora la opțiunea proprie. Dragostea romantică 99 5
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și exogamia 85 3.4.Evoluția structurilor și a funcțiilor familiei. O comparație sintetică tradițional-modern 87 Capitolul 4 Parentalitate și descendență. Sistemul terminologic parental (al relațiilor de rudenie) 4.1. Precizări terminologice 89 4.2. Descendența uniliniară 90 4.3. Descendența cognatică 92 4.4. Sistemul terminologic parental. Caracterizare generală și tipologii 93 Capitolul 5 Social și psihosocial în alegerea partenerului conjugal. Piața maritală 5.1. De la opțiunea altora la opțiunea proprie. Dragostea romantică 99 5.2. Determinațiile sociodemografice ale alegerii
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
în mai mare măsură de date cultural-comparative. Interesante sunt pe această linie achizițiile ei privind grupurile familiale și relațiile de rudenie. Constatarea unei foarte mari diversități de tipuri de familie (monogamă, poligamă, matrilocală, patrilocală, neolocală etc.), a modurilor diferite de descendență, creștere a copiilor a contribuit într-o măsură considerabilă la consolidarea concepției relativismului cultural, la depășirea sau, oricum, micșorarea aroganței europo(americo)centrismului. Aceste efecte de descentrare culturală și etnică, de o serioasă revizuire a tezei superiorității unei culturi sau
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
numai din punctul de vedere al distribuirii sarcinilor și al așteptărilor de rol, ci și din punct de vedere economico-bugetar. De asemenea, unii autori acordă în manualele sau tratatele de sociologie a familiei o pondere foarte mare relațiilor de rudenie, descendenței și comparațiilor interculturale. Alții insistă asupra fenomenelor psihosociologice din cadrul familiei, cum ar fi concepția despre educație, reproducerea patternurilor valorico-atitudinale și comportamentale, percepțiile reciproce soț-soție, mamă-copii, tată-copii etc. O temă prezentă frecvent în textele de specialitate este dezbaterea despre valorile familiale
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
relațiile economice, sociale și politice sunt controlate de bărbați. Adesea, poliginia este admisă, iar bărbații domină nu numai viața socială publică, ci și pe cea de familie. Astfel de societăți și familii se numesc patriarhale și sunt strâns legate de descendența pe linia tatălui și de rezidența patrilocală. Familia matriarhală, în care relațiile de familie sunt dominate de femei, este astăzi mai puțin prezentă în forma ei clasică (din perioada așa-numitului matriarhat). Ea este tipică pentru societățile matriliniare și matrilocale
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
tatălui - câștigător de venituri - asupra soției și copiilor, și cea nucleară modernă, cu o mai mare apropiere între rolurile din cadrul grupului familial (Mihăilescu, 1993). Tabelul 1. Familia în societățile tradiționale și în societățile moderne Capitolul 4tc " Capitolul 4" Parentalitate și descendență. Sistemul terminologic parental (al relațiilor de rudenie)tc "Parentalitate și descendenȚĂ. Sistemul terminologic parental (al relațiilor de rudenie)" 4.1. Precizări terminologicetc "4.1. Precizări terminologice" Parentalitatea desemnează grupul de rude, mamă, tată, frați, surori, unchi, mătuși, verișori, bunici, nepoți
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
modernă, cu o mai mare apropiere între rolurile din cadrul grupului familial (Mihăilescu, 1993). Tabelul 1. Familia în societățile tradiționale și în societățile moderne Capitolul 4tc " Capitolul 4" Parentalitate și descendență. Sistemul terminologic parental (al relațiilor de rudenie)tc "Parentalitate și descendenȚĂ. Sistemul terminologic parental (al relațiilor de rudenie)" 4.1. Precizări terminologicetc "4.1. Precizări terminologice" Parentalitatea desemnează grupul de rude, mamă, tată, frați, surori, unchi, mătuși, verișori, bunici, nepoți, din care face parte individul. Este vorba despre rude de sânge
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
este o simplă structură statică, ci înseamnă relațiile dinamice din rețeaua de rude. Ea este o instituție ce reglementează conținutul respectivelor raporturi și influențează, în măsură variabilă pe scara timpului istoric și de la cultură la cultură, viața socială de ansamblu. Descendența reprezintă filiația de reproducere a indivizilor de-a lungul generațiilor și în interiorul familiei, precum și regulile stabilite sociocultural de recunoaștere și acreditare în funcție de persoanele considerate semnificative din grupul de rude (mamă - matriliniară, tată - patriliniară). Parentalitatea și descendența definite sociocultural nu se
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
viața socială de ansamblu. Descendența reprezintă filiația de reproducere a indivizilor de-a lungul generațiilor și în interiorul familiei, precum și regulile stabilite sociocultural de recunoaștere și acreditare în funcție de persoanele considerate semnificative din grupul de rude (mamă - matriliniară, tată - patriliniară). Parentalitatea și descendența definite sociocultural nu se confundă cu dimensiunea biologică. După cum am văzut (capitolul 3), prin mariaj se poate atribui un tată copiilor, despre care se recunoaște (cultural) că nu este tatăl biologic. De altfel, în afară de diferența tată biologic-tată social, specifică societăților
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
sute de culturi din toată lumea i-a condus pe antropologi la concluzia că există două principii cognitive universale care influențează organizarea vieții domestice în orice loc. Primul este principiul afilierii (affinity), sau al relațiilor prin mariaj. Al doilea este principiul descendenței (descent). Toate persoanele ale căror relații una față de alta pot fi descrise în termeni de combinații ale afilierii sau descendenței ori ai combinației amândurora sunt rudenii (kin) una cu alta. Domeniul de idei constituit din crezurile (beliefs) și așteptările pe
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
organizarea vieții domestice în orice loc. Primul este principiul afilierii (affinity), sau al relațiilor prin mariaj. Al doilea este principiul descendenței (descent). Toate persoanele ale căror relații una față de alta pot fi descrise în termeni de combinații ale afilierii sau descendenței ori ai combinației amândurora sunt rudenii (kin) una cu alta. Domeniul de idei constituit din crezurile (beliefs) și așteptările pe care rudeniile le au una față de alta se numește kinship. Kinship este ideologia supremă a vieții domestice”. Nu am tradus
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
mai mult decât „înrudire” sau „relații de rudenie”, corespondentele cele mai apropiate în românește. Plusul în literatura de specialitate anglo-americană - și nu neapărat și în limbajul cotidian - vine pe linia cuprinderii în conținutul său, pe lângă rudeniile propriu-zise, și a componentei descendenței și a celei ideologice. Să precizăm totuși că și în demersurile antropologilor americani, atunci când se vorbește expres despre relațiile pe verticală dintre rude, termenul folosit este descendență (descent). Antropologii sociali britanici utilizează descent pentru relațiile care se extind pe mai
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
vine pe linia cuprinderii în conținutul său, pe lângă rudeniile propriu-zise, și a componentei descendenței și a celei ideologice. Să precizăm totuși că și în demersurile antropologilor americani, atunci când se vorbește expres despre relațiile pe verticală dintre rude, termenul folosit este descendență (descent). Antropologii sociali britanici utilizează descent pentru relațiile care se extind pe mai mult de două generații, iar filiation pentru relațiile de descendență din sânul familiei nucleare. La francezi se utilizează termenul de „descendență” și filiation ca echivalente (Segalen, 1987
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
în demersurile antropologilor americani, atunci când se vorbește expres despre relațiile pe verticală dintre rude, termenul folosit este descendență (descent). Antropologii sociali britanici utilizează descent pentru relațiile care se extind pe mai mult de două generații, iar filiation pentru relațiile de descendență din sânul familiei nucleare. La francezi se utilizează termenul de „descendență” și filiation ca echivalente (Segalen, 1987). Pentru o discuție mai extinsă privind conceptul „relații de rudenie”, cititorul poate consulta lucrarea lui C. Harris (1998) dedicată acestei problematici, tradusă în
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
verticală dintre rude, termenul folosit este descendență (descent). Antropologii sociali britanici utilizează descent pentru relațiile care se extind pe mai mult de două generații, iar filiation pentru relațiile de descendență din sânul familiei nucleare. La francezi se utilizează termenul de „descendență” și filiation ca echivalente (Segalen, 1987). Pentru o discuție mai extinsă privind conceptul „relații de rudenie”, cititorul poate consulta lucrarea lui C. Harris (1998) dedicată acestei problematici, tradusă în românește și având o pertinentă introducere, datorată profesoarei bucureștene M. Voinea
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
bucureștene M. Voinea. Așa cum se poate remarca ușor, în tratarea problemei relațiilor pe verticală și orizontală din cadrul grupului familial și dintre generații am adoptat termenul de „parentalitate”, echivalent în mare măsură cu cel de kinship și „relații de rudenie”, iar „descendență” îl utilizăm atât în înțelesul de descendență în familia restrânsă (nucleară), cât și descendență între generații. 4.2. Descendența uniliniarătc "4.2. Descendența uniliniară" În societatea modernă, „neamul” - clanul din care se trag indivizii - nu are o importanță așa de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ușor, în tratarea problemei relațiilor pe verticală și orizontală din cadrul grupului familial și dintre generații am adoptat termenul de „parentalitate”, echivalent în mare măsură cu cel de kinship și „relații de rudenie”, iar „descendență” îl utilizăm atât în înțelesul de descendență în familia restrânsă (nucleară), cât și descendență între generații. 4.2. Descendența uniliniarătc "4.2. Descendența uniliniară" În societatea modernă, „neamul” - clanul din care se trag indivizii - nu are o importanță așa de mare ca în trecut. Există o memorie
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și orizontală din cadrul grupului familial și dintre generații am adoptat termenul de „parentalitate”, echivalent în mare măsură cu cel de kinship și „relații de rudenie”, iar „descendență” îl utilizăm atât în înțelesul de descendență în familia restrânsă (nucleară), cât și descendență între generații. 4.2. Descendența uniliniarătc "4.2. Descendența uniliniară" În societatea modernă, „neamul” - clanul din care se trag indivizii - nu are o importanță așa de mare ca în trecut. Există o memorie genealogică și în condițiile de astăzi - când
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și dintre generații am adoptat termenul de „parentalitate”, echivalent în mare măsură cu cel de kinship și „relații de rudenie”, iar „descendență” îl utilizăm atât în înțelesul de descendență în familia restrânsă (nucleară), cât și descendență între generații. 4.2. Descendența uniliniarătc "4.2. Descendența uniliniară" În societatea modernă, „neamul” - clanul din care se trag indivizii - nu are o importanță așa de mare ca în trecut. Există o memorie genealogică și în condițiile de astăzi - când oamenii se identifică mai mult
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
adoptat termenul de „parentalitate”, echivalent în mare măsură cu cel de kinship și „relații de rudenie”, iar „descendență” îl utilizăm atât în înțelesul de descendență în familia restrânsă (nucleară), cât și descendență între generații. 4.2. Descendența uniliniarătc "4.2. Descendența uniliniară" În societatea modernă, „neamul” - clanul din care se trag indivizii - nu are o importanță așa de mare ca în trecut. Există o memorie genealogică și în condițiile de astăzi - când oamenii se identifică mai mult cu apartenența la partide
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
cluburi etc. -, dar ea nu depășește în general mai mult de trei generații. Reconstituirea arborelui genealogic pe o perioadă mai întinsă de timp este o preocupare rară la cetățenii de rând. În societățile exotice („primitive”) însă, raportarea la grupul de descendență (descent group) colorează întreaga viață individuală și colectivă. Drepturile, îndatoririle și privilegiile sunt acordate indivizilor în funcție de grupul de descendență. Descendența, cu formele ei particulare de neam, clan, fratrie, moetie, are, de asemenea, pe lângă funcția economică și de prestigiu social, și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
mai întinsă de timp este o preocupare rară la cetățenii de rând. În societățile exotice („primitive”) însă, raportarea la grupul de descendență (descent group) colorează întreaga viață individuală și colectivă. Drepturile, îndatoririle și privilegiile sunt acordate indivizilor în funcție de grupul de descendență. Descendența, cu formele ei particulare de neam, clan, fratrie, moetie, are, de asemenea, pe lângă funcția economică și de prestigiu social, și funcții religioase, socializante, de mariaj selectiv și politico-militare (vezi Ember, Ember, 2002; Mihu, 2002). Antropologii au identificat două mari
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
întinsă de timp este o preocupare rară la cetățenii de rând. În societățile exotice („primitive”) însă, raportarea la grupul de descendență (descent group) colorează întreaga viață individuală și colectivă. Drepturile, îndatoririle și privilegiile sunt acordate indivizilor în funcție de grupul de descendență. Descendența, cu formele ei particulare de neam, clan, fratrie, moetie, are, de asemenea, pe lângă funcția economică și de prestigiu social, și funcții religioase, socializante, de mariaj selectiv și politico-militare (vezi Ember, Ember, 2002; Mihu, 2002). Antropologii au identificat două mari clase
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
particulare de neam, clan, fratrie, moetie, are, de asemenea, pe lângă funcția economică și de prestigiu social, și funcții religioase, socializante, de mariaj selectiv și politico-militare (vezi Ember, Ember, 2002; Mihu, 2002). Antropologii au identificat două mari clase de reguli de descendență, și anume: cea cognatică, în care recunoașterea urmașilor se face atât pe linie bărbătească, dar și femeiască, și cea uniliniară, în care legăturile parentale, drepturile, îndatoririle și privilegiile sunt date fie de bărbat, fie de femeie. Matriliniaritatea. Când descendența este
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]