575 matches
-
aceea m-a urmărit această Întâlnire cu Adrian Maniu, ambiguă figură de tânăr, cât p-aci ase muită, În imaginația mea delirantă, cu Arthur Rimbaud, haimanaua extravagantă și de geniu, domnul frumos și tânăr, geniul rău al lui Verlaine și deschizător de cercuri noi În poezie, așa cum Îl putem ghici În portretul lui Fantin-Latour.) N-am crezut, firește, nici de astă dată În realitatea acestui Adrian Maniu, nume neverosimil după sonoritățile lui prea alese și agreabile urechilor, ca Împrumutat parcă din
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
mai curat pentru ca muzica întregii orchestre să sune divin, așa trebuie să lucreze acest maestru al cuvântului care este traducătorul unei cărți. Antoaneta Ralian este un om remarcabil și o personalitate formidabilă, adevărată instituție în do meniul traducerilor, mentor și deschizător de dru muri pentru tineri, traducătoarea unică a peste o sută zece titluri din autori de marcă, printre care Iris Murdoch, Saul Bellow, D.H. Lawrence, Henry Miller etc.“ LUMINIȚA VOINA-RĂUȚ, Traducerile din poveste, Editura Vellant, 2010 „Antoaneta Ralian nu este
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
de azi al științei și culturii, pătruns de credința muncii, în veșnic neastâmpăr creator, acesta mi se pare a fi țelul noii ere a ideii pe care a enunțat-o zilele trecute areopagul întregii națiuni prin președintele nostru Nicolae Ceaușescu, deschizător al acestei ere a ideii, situându-se prin exemplul său personal în fruntea creativității umane în România de astăzi. Exemplu care ne însuflețește pe toți, exemplu de efervescență a gândirii și de valorificare a ideilor creatoare.“ (Contemporanul, 19 noiembrie 1971
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
binele și fericirea poporului, interesele fundamentale ale națiunii.“ (Tribuna, 15 decembrie 1977) DEZIDERIU Horvath, poet și traducător „Argintul tinereții cu aceeași mândrie A stat și șade alăturea de Aurul țării; Culoarea în flăcări și cu însemnul de stea Al farului, deschizător de eră nouă: Partidul.“ („Tinerețe“, Luceafărul, 11 decembrie 1982) DIACONESCU Ioana „Filele calendarului acestui ianuarie cuprind două aniversări pe care poporul nostru le omagiază din toată inima, cu încrederea mărturisită de propășire a României: zilele de 7 și de 26
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
În anii 2000, 2002 și 2004 a făcut parte din comitetul științific al „European Conference on Intelligent System &Technologies“, la care Institutul de Informatică Teoretică a fost coorganizator. Destinul i-a secerat prea grăbit existența unui vizionar, îndrumător de cariere, deschizător de drumuri. Prof. univ. dr. ing. Dan Gâlea a trecut în eternitate, după o grea suferință, în ziua de 31 iulie 2008 și a fost înmormântat în Cimitirul „Eternitatea“ din Iași. GORBĂNESCU, DUMITRU (1941-2009) INGINER CONSTRUCTOR și PROFESOR Valoros cercetător
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
de boșii roșii. Cea de-a doua categorie a aliaților de circumstanță, cuprindea organizațiile de tineret de dreapta grupate În „Hehalutz”. Înainte de a le enumera, credem că este necesară explicarea termenului. „Hehalutz” este un cuvânt ebraic și Înseamnă „pionier” sau „deschizător de drumuri”. Ea a fost o organizație pur sionistă care Își propusese migrarea tinerilor evrei În Palestina (Israel) unde urmau a se ocupa cu agricultura În cunoscutele „kibutz”-uri. Organizația a fost Înființată În anul 1921 și a funcționat atâta timp cât
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
deceniului opt, doar competența și onestitatea sa științifică, devotamentul pentru cariera didactică l-au determinat să publice numeroase studii, articole, cărți și manuale, care cu trecerea timpului se regăsesc și astăzi în bibliografia recomandată studenților. În calitate de dascăl a fost un deschizător de drumuri pentru disciplina Psihologia muncii, într-o perioadă în care abia își făcea intrarea ca materie de învățământ în Universitatea ieșeană. A fost consultat pentru cunoștințele sale de specialitate din domeniul psihologiei economice și psihologiei muncii de către psihologi din
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
viu de comuniune, armonie și dragoste. Întreaga viață a prof. Gh. Gheorghiev se caracterizează printro modestie ieșită din comun, demnitate, principialitate și armonie, care pe fondul unei inteligențe sclipitoare i-au permis să ajungă un călăuzitor pentru multe destine și deschizător de noi drumuri în cercetarea științifică în științele matematice. În anul 1940, după cedarea Basarabiei, se strămută cu întreaga familie în România. Este mobilizat pe front, iar în 1943 cade prizonier și rămâne timp de aproape un an și jumătate
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
în practica construcțiilor din țara noastră a rezultatelor cercetării științifice proprii, prof.dr.ing. Nicolae Orlovschi a rămas în istoria învățământului tehnic de construcții ieșean ca o personalitate remarcabilă. PAVELCU, VASILE (1900-1991ă PSIHOLOG Personalitate distinsă a psihologiei românești, întemeietor de școală și deschizător de drumuri disciplinei pe care a slujit-o cu demnitate timp de peste patru decenii, acad.prof.dr.doc. Vasile Pavelcu s-a născut la 4 august 1900 în Nisporeni, localitate pe malul stâng al Prutului. După absolvirea Seminarului din Chișinău, între anii 1920-1924
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
în vedere aici numai pe cele publicate în țară.) În țară, apariția cărților lui Mircea Eliade se desfășoară pe durata a 15 ani, din 1928 până în 1943. În străinătate, pe patru decenii. Ca profesor la Universitatea din Chicago a fost deschizător de drum și creator de școală. Cărțile lui apar la cele mai mari edituri din lume și sunt traduse în toate limbile. Obiectiv, și în timp și în spațiu, activitatea lui din străinătate o depășește pe cea din țară. De
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
misiuni. Dar ocazia i s-a prezentat odată cu plecarea amicului său don Diodato Desenzani, misionar al Pime (Pontificio Istituto Missionario Esteri) din Milano. În august 1914, îl găsim pe don Desenzani la Hyderabad (India). Se considera un pionier în recunoaștere, deschizător de drumuri pentru religioșii Slujitori Săraci ai Divinei Providențe. Știa că prietenul său don Calabria avea de multă vreme în minte crearea unui «Mic Cenaclu» unde să educe și să pregătească vocații misionare, și că proiectul a fost supus părerii
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
ambițios în prefață, temele ar fi „permanențele trăirii omenești: dragostea, patria, locurile natale, războiul, bucuria, moartea”. Sugestii romantice, simboliste, moderniste, folclorice etc. dau un caracter eclectic acestei producții în care autorul cultivă nu o dată locuri comune, dar având orgoliul unui deschizător de drumuri. Totul e văzut la modul animist, alegorizant, antropomorfic, iar versul liber e înlocuit adesea cu versificarea facilă. Poezia fie vrea să păstreze „memoria străbunilor” (Prefață), fie e identificată cu ființa poetică, în stil neomodernist („poezia e sângele meu
TAUTU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290101_a_291430]
-
aparținând geografului Ion Simionescu, autorul îndeamnă tineretul „să se închine cu smerenie în fața semnelor ce se mai găsesc din veacurile trecute”. Capitolul Sufletul românului de pe Târnavă reia problematica din colecția de folclor și o îmbogățește. În V. Onițiu, un educator, deschizător de suflete și ziditor de idealuri, o documentată monografie, sunt cercetate cu meticulozitate, prin raportare la situația și aspirațiile românilor din Transilvania înainte de 1915, direcțiile în care s-a afirmat cărturarul brașovean: educator, orator, istoric literar, îndrumător social, literat, promotor
TECULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290119_a_291448]
-
1915, direcțiile în care s-a afirmat cărturarul brașovean: educator, orator, istoric literar, îndrumător social, literat, promotor al culturii. SCRIERI: Scriitorii ca luptători pentru unirea neamului, Arad, 1921; Pe Târnavă-n jos... Oameni și locuri, Sighișoara, 1934; V. Onițiu, un educator, deschizător de suflete și ziditor de idealuri, introd. I. Bratu, București, 1937; Zile mari, Sibiu, 1937; Octavian Goga, București, 1939; Un stâlp de foc: Ion Lupaș, București, 1943. Culegeri: Pe Murăș și pe Târnave. Flori înrourate (doine și strigături), Sighișoara, 1929
TECULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290119_a_291448]
-
în fața mântuitorului lumii. În această legendă și în imaginile cu Buddha Muchalinda e reprezentată o perfectă reconciliere a principiilor antagonice. Șarpele, simbolizând forța vitală ce motivează nașterea și renașterea, și mântuitorul, cuceritorul acelei oarbe voințe de viață, sfărâmătorul lanțurilor nașterii, deschizătorul drumului către Transcendentul Nepieritor, aflați aici într-o unire armonioasă, deschid ochilor o priveliște situată dincolo de dualitățile gândirii. Buddha a rămas în starea de iluminare timp de șapte săptămâni, fără a mai avea sentimentul vreunor necesități trupești. În cea de-
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
voi? întrebă Profesorul. Eu am plecat în mare grabă și n-am mai apucat să iau. De ieri n-am mâncat decât ciocolată. Am scos din rucsac cele câteva conserve, pâinea și termosul cu apă. I le-am întins, împreună cu deschizătorul de conserve. A băut mai întâi cu poftă niște apă și apoi a studiat atent fiecare conservă, de parcă analiza niște sticle cu vin. A deschis cutia cu piersici și pe cea cu carne de vită. — Ce-ar fi să mâncați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
doctorat Le poète François Mainard, publicată la Paris; ordinul Coroană României pentru meritele sale ca profesor universitar la Iași (1911); brevetul Chevalier de la Légion d’Honneur (1922); ordinul Coroană României (1922). Figură tipică de umanist modern, erudit, spirit metodic clarvăzător, deschizător de drumuri în multe privințe, D. sintetizează foarte productiv elemente de bază ale celor două spații culturale și de mentalitate cărora le aparține deopotrivă: român și francez. SCRIERI: Leș Manuscrits de Mainard conservés à la bibliothèque de Toulouse, Paris, 1908
DROUHET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286878_a_288207]
-
psihicului eminescian, recitind texte ale filosofului neluate în discuție până astăzi, dar binecunoscute lui Eminescu. Universul oniric și fantastic descris în raport cu întemeierea principiilor realist-politice oferă o bază de interpretare întregii opere a scriitorului. Studiul a fost considerat de critica românească deschizător de drum în eminescologia modernă. SCRIERI: Merleau-Pontys Phänomenologie der Sprache, Heidelberg, 1977; „Singura literatură esențială”. Povestirea fantastică, București, 1996; Studii literare, pref. Mircea Martin, București, 2002. Repere bibliografice: C. Rogozanu, Despre Eminescu, așa cum trebuie, RL, 2002, 33; Mircea Iorgulescu, Moment
GREGORI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287350_a_288679]
-
decenii Încoace, au apărut și În spațiul francez vedete ale teoriei modernității care se revendică de la gîndirea anglo-saxonă. Două nume notorii ale lumii științifice franceze, Vincent Descombes și Jacques Bouveresse, primul de la EHESS, ultimul profesor la Collège de France, sînt deschizători de drum În privința pătrunderii gîndirii anglo-saxone pe piața franceză; Antoine Compagnon, profesor la Soorbona dar și la Harvard, ține un discurs care are ca temă de elecție postmodernismul din postura celui mai În vogă critic și teoretician literar francez al
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
mai cunoscut istoric literar francez implicat În chestiunea postmodernă - nu de alta, dar predă la Harvard - este Antoine Compagnon. Nu mă refer acum la postmodernismul lui - acesta se resimte puternic de pe urma Condiției lui Lyotard - ci la el ca la un deschizător de drumuri. Cu toate că tezele de doctorat axate pe literatura franceză contemporană Îl citează frecvent, atunci cînd ajung la chestiunea postmodernismului literar, pe Aron Kibedi Varga, un istoric literar perspicace, care din 1986 preia ideea literară postmodernă făcută celebră de John
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
În 1948, se stabilește la Paris. Obține licența în litere la Sorbona, în 1950. Volumele de versuri publicate în limba germană îi vor aduce treptat recunoașterea, C. fiind considerat unul dintre cei mai importați poeți ai acestei literaturi și un deschizător de drumuri în lirica europeană. În esență, creația sa încifrată și densă izvorăște dintr-o profundă neliniște, din zbuciumul unei experiențe dramatice, pendulând „între tirania amintirii și nevoia de uitare” (Al. A. Philippide). Din 1959, este lector de limba și
CELAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286157_a_287486]
-
lucrarea Immortalité et décomposition dans l’art du Moyen Âge, carte tipărită mai târziu, în exil, la Madrid. C. introduce în studiile românești de medievistică „teoria mentalităților”, fiind din acest punct de vedere, împreună cu Virgil Cândea și Al. Duțu, un deschizător de drumuri. Pe urmele lui Georges Duby și Jacques Le Goff, el pune textul literar medieval în relație cu iconografia și proiecțiile artistice ale simbolurilor consacrate din epocă, obligându-l pe cercetător să devină cu adevărat „psihanalistul trecutului”. Cercetătorul a
CHIHAIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286195_a_287524]
-
descoperiri (preponderent din domeniul cuantic) au demonstrat configurația multinivelară a realității, palierul spiritual fiind la fel de real ca și celelalte nivele chiar dacă nu e măsurabil conform standardelor clasice. în consecință, nu trebuie să ne surprindă că toți acești savanți nonconformiști, dar deschizători de drumuri și întemeietori de sens, au o mare deschidere spirituală, căutând punți de dialog între știință și spiritualitate. în acest areal al analizei, interesant de consemnat este studiul realizat de cercetătorul american A. Newberg asupra experienței spirituale (mistice), apelând
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
După Foaia oficială din 1832 (Uricarul, vol. XII, p.32) sameș la Ținutul Tutova era Scarlat Plitos, la Vaslui - Costache Bălșucă, iar la Fălciusluger Costache. De orașul Vaslui și Eforia locală este legat numele lui Ștefan Angheluță (1799-1876), ctitorul și deschizătorul la 1857 a școlii catehetice de la Chițoc, proprietarul moșiei de aici, dar și a mișcării progresiste din zonă. „În jurul acestui Ștefan Angheluță s-a grupat tot spiritul nou de democrație, de emancipare: G. Petala, C. Sion, M. Kogălniceanu, și fiind
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
mister al diplomației românești. Dar subiectul acesta merită un studiu aparte. Andreea Năstase 1989 - Principiul dominoului. Prăbușirea regimurilor comuniste europene, ediție de Dumitru Preda și Mihai Retegan, Editura Fundației Culturale Române, București, 2000, 510 p. în secolul al XIX-lea, deschizătorii de drum ai unor științe de astăzi - cum ar fi antropologia - scriau studii comparative, referitoare la populații din ținuturi îndepărtate, fără a-și fi părăsit biroul confortabil. Modul acesta de lucru se înscrie într-o îndelungată tradiție speculativă care plasează
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]