495 matches
-
practică, tot discursul puterii constituie, cum am constatat, condiția de posibilitate pentru menținerea, într-un echilibru fragil, a unui dialog al criticului-inventator cu lumea simbolică, totdeauna mediată și fragmentară, din care acesta "țese", precum Penelopa, propriile texte, numai ca să le descoase a doua zi, de dragul, bineînțeles, al celor mai nobile scopuri. Retorica critică, deci, înainte sau, mai bine zis, în loc de a se propune drept metodă de cercetare a fenomenului discursiv, își asumă, dimpotrivă, numai mandatul de a schița, în linii mari
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
că mi-e dificil să renunț la anumite fragmente. Atunci publică o carte - a spus Mircea mai mult în glumă. Mai târziu a repetat, deloc în glumă. Îi mulțu mesc lui Mircea Vasilescu și tuturor celor care s-au lăsat descusuți cu întrebări pentru această carte, precum și cole gilor mei de la Centrul Român de Politici Euro pene, care mi-au suportat evadările din programul obiș nuit cât timp am scris, editat și pigulit acest volum. Unde eram cu doar 10 ani
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
spre ușă, m-a privit din prag și mi-a spus, convinsă, că eu trebuia să mă duc la ea, întrucât se deplasează greu, sprijinindu-se în toiagul pe care-l ținea în mâna dreaptă. Ai văzut cum te-a descusut? Cum te-a întrebat unde lucrezi, câți bani primești? mi-a spus repede tata, după ce a condus-o până la ușa. Șmecheră baba! Spune că nu aude bine, că uită și așa vă descoase pe toți, pe urmă umple lumea cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
mâna dreaptă. Ai văzut cum te-a descusut? Cum te-a întrebat unde lucrezi, câți bani primești? mi-a spus repede tata, după ce a condus-o până la ușa. Șmecheră baba! Spune că nu aude bine, că uită și așa vă descoase pe toți, pe urmă umple lumea cu neroziile ei. E bătrână, se bucură când ne vede pe noi, nepoții am încercat să-i iau apărarea. N-o cunoști. Nu stai în preajmă, de aceea gândești așa mi-a răspuns furios
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
montărilor ridicole sau anacronice. Dacă biografia sa artistică e aproape intimidantă ăașa cum, nu o dată, au fost ideile sale), omul Jorge Lavelli, mărunțel, cu ochii jucându-i în permanență, aproape bonom în statura sa îndesată, te invită, indirect, să îl descoși. Ah, Viorica, elle était fort belle... Coborâm într-un salon întins, cu bârne de lemn pe plafon, cu o disco tecă și o fototecă aproape zgândăritor de atractive. Cobo râm și niște ani, până în 1975. Ora Spaniolă de Ravel, Scala
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
cap chel văzut de la spate, iar dedesubtul ei scrie că aceasta pare să fie unica imagine păstrată a lui Mensonge. Chiar și numele fotografului e sub semnul întrebării. Întregul volum este un prietenos semn de întrebare, care pare să-l descoasă pe lector încotro vrea s-o ia. Pentru cei ce aspiră la un text critic limpede, cartea e fără îndoială bună și o lectură agreabilă. Prima pagină îl citează pe Michel Foucault ("Ce e un autor?"): Ce importanță are cine
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
știu dacă în acest moment mai putem fi cetățeni ai lumii. Eu sunt cetățean britanic, dar după o vizită recentă în Statele Unite, când, la fel cu alte sute de mii de indivizi născuți în așa numitele "state problemă", am fost descusută și mi s-au luat amprentele, mi s-au făcut poze față profil îmi dau în fine seama că nici cetățenia, nici limba nu te apără. Trebuie să recunosc că, într-adevăr, dezrădăcinarea e miezul poeziei mele, cu toate că termenul implică
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
bis) Cum se-alină dor cu dor (bis) Doruleț de unde vii Vin din munți de prin câmpii De-a mea mândră (bis) Ce mai știi (bis) Știu că-i bine sănătoasă Șade la masă și coasă Nu știu coasă ori descoasă (bis) Dar la lacrimi știu că varsă(bis) Câte lacrimi a vărsat Făce-am o fântână-n sat Fântână cu cinci izvoare (bis) Două dulci și trei amare(bis) Bucur Vai, dragă Codrene, unde va fi al nostru căpitan, va fi
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
bis) Cum se-alină dor cu dor (bis) Doruleț de unde vii Vin din munți de prin câmpii De-a mea mândră (bis) Ce mai știi (bis) Știu că-i bine sănătoasă Șade la masă și coasă Nu știu coasă ori descoasă (bis) Dar la lacrimi știu că varsă(bis) Câte lacrimi a vărsat Făce-am o fântână-n sat Fântână cu cinci izvoare (bis) Două dulci și trei amare(bis) Bucur Vai, dragă Codrene, unde va fi al nostru căpitan, va fi
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
început a iudeo-creștinismului, știau ce vorbeau și mai ales ce au scris, rămînînd ca dovadă de netăgăduit veacurilor ce va să vină, o confirmă unele pasaje din scrisorelele turbaților zeloți care se găsesc în Noul Legămînt. Să purced a le descoase din însăilă- tura lor drăcească pe care au făcut-o acum 2000 de ani, și pentru că arătau mai rău decît Dracu, după anul 380 cînd iudeo-satanismul a fost impus ca religie oficială în imperiul roman, lepre grecești și romane i-
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
practică, tot discursul puterii constituie, cum am constatat, condiția de posibilitate pentru menținerea, într-un echilibru fragil, a unui dialog al criticului-inventator cu lumea simbolică, totdeauna mediată și fragmentară, din care acesta "țese", precum Penelopa, propriile texte, numai ca să le descoase a doua zi, de dragul, bineînțeles, al celor mai nobile scopuri. Retorica critică, deci, înainte sau, mai bine zis, în loc de a se propune drept metodă de cercetare a fenomenului discursiv, își asumă, dimpotrivă, numai mandatul de a schița, în linii mari
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
remarcase și că vechea podoabă a lui Rică prinsă cândva de ea între pulpe dispăruse, sau cel puțin nu mai apărea la mâna purtătorului ei, ca mai înainte. Muncită de asemenea nedumeriri nimerise Marieta iarăși la Chira, ca s-o descoase în legătură cu sensul limbajului silențios purtat aluvionar de traficul ăsta derutant al obiectelor. Hărțuită să încropească o explicație la nefireasca afinitate cu metalele a lui Rică, Chira zăbovi îndelung, scotocind prin memoria ei ca un trunchi de copac mâncat de furnici
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
mai aud geamătul de desișul atâtor tonuri în care se răsfiră și nu-i mai pricep noima generală de prea simplă ce e". Grijuliu, pasă-mi-te, sătulul care nu crede flămândului îi ia acestuia din urmă interviu, și-l descoase până ce foamea lui, adusă în cuvânt, devine un reper distinct în mijlocul nedeterminării cu care până mai adineauri se confunda, o insulă cartabilă sustrasă derivei de armături conceptuale retentive, un banc închegat și prevăzut cu far avertizor prin simpla numire. Nemărturisită
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
deosebite. O ființă inteligentă, agreabilă, avea o conversație care te susținea psihic prin optimismul ce-l degaja. Credea În puterea creativității și dovedise că nu degeaba. Venirea sa neașteptată a cam stricat „momentul”, individul n-a mai putut să-l descoase pe profesor, iar „raportul” său nu mi se pare cel al unui om satisfăcut de munca sa. Dimpotrivă, banalități, lucruri știute de toți, ba chiar omiterea multor altora pe care nu avea cum să le afle sau bănuiască. „Dintre cei
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
ajuns ca partea centrală să fie din material mai solid. 29 iunie Johan e subit în bani. Îi cumpără lui Petter un remorcher cu baterii. (Eu, unul, nu m-am bucurat la fel de tare.) Cădem de acord ca Margareta să-l descoasă pe Johan între patru ochi. Reiese că J. i-a închiriat motoreta bătrânului Blenheim-Ahlskog cu 5 cor. pe zi. Mă consider obligat să intervin și să arăt că e o tranzacție nelalocul ei. În plus e periculos pentru bătrânul B.
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
de stat, tiranul Siracuzei se sfătuiește cu Pollis cum să-l acuze public pe Platon și să-l lase în mâna judecătorilor care au să cerceteze cu atenție procesul lui Socrate (p. 193). Trimisă de Dionis cel Bătrân să-l descoasă pe Platon cu privire la intențiile sale politice, Arheanassa îl găsește la masa de lucru citind un fragment reprodus exact din Apologia lui Socrate, 30 : e vorba de avertismentul la adresa celor care și-ar imagina că uciderea unui gânditor ar însemna eliminarea
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
cele mai bune. Făina de grâu obținută la ele este tare "faină", este "făina lux". Mi-amintesc că, nu era toamnă să nu merg cu tata, cu sacii, la măcinat. Era o plăcere pentru mine. Mă plimbam prin toată moara, descoseam morarii cu întrebări și nu o dată ajungeam acasă albă, din cap până-n picioare. Mama spunea în glumă, că, mă face morăriță, dar mă și lăuda pentru că-l ajutam pe tata la saci. Știam bine cum se prind la ulucurile prin
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
50 km. / oră), dacă eram obligat să depășesc vreo căruță pe drumul relativ îngust. Numai că acolo, chiar în fața intrării în curtea casei memoriale, când să cobor de pe bicicletă, tragedie: mi s-au agățat pantalonii de șea și s-au descusut între picioare. Destul de mult... Speriat, analizam dezastrul. Chiar cu mare grijă, și când mergeam se vedea ruptura! Să mai și urc pe bicicletă, nici vorbă. Primul gând: imposibil să mai ajung la Miclăușeni. Supravegheat cu atenție de un câine, am
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
urâte intoxicații cu cafeină... Dar să nu uit papucii, adjuvantul cel mai pretențios al instalării stării de confort și siguranță! Altfel cum?! (râde) A.B.Un gând pentru cititorii noștri la început de an... -Mărturisind plăcerea de a mă lăsa descusut de toate întrebările formulate aici, cu schepsis, de distinsul poet și publicist Angela Baciu, pe care o asigur de toată prețuirea și recunoștință mea, doresc acestui minunat confrate să nu obosească niciodată să creadă în puterea harului său poetic (ca
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
marini, am adus unul acasă, am scos și ușa din balamale că nu încăpea în bucătărie". Povestea cu atâta patos și seriozitate, în jur toți râdeau, și mie îmi venea, dar... Eram tare curioasă să stau în preajma povestitorului, să îl descos, să îl întreb de una, de alta, cum și de ce a scris literatură pentru copii. Avea răbdare cu mine. Ne-am așezat confortabil și până a început lansarea am tot vorbit. Dar ce frumușică ești tu, măi fată, de unde ești
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
fi cuvenit, pur și simplu pentru a vă confirma primirea și a vă mulțumi. Dar, În goana asta contra cronometru (căci volumul V trebuie să iasă anul acesta), am avut mereu scrupulul că aș rata, astfel, ocazia să vă mai „descos” cu câteva lucruri pentru care mai așteptam rezultatul unor demersuri - nul În cele din urmă, așa Încât, acum pot săvârși păcatul de a vă trimite o nouă epistolă de interes științific, În locul uneia, atât de meritate, de simplă gratitudine. Mai Întâi
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
nu-și ascunde, zâmbind, curiozitatea de a cunoaște niște confrați români. Portughezul Paulo Teixeira, omul care ne povestise mai devreme despre podul Vasco da Gama - un ins de statură mică, ochelarist, cu chelie și barbișon, foarte vesel și el -, ne descoase în legătură cu soiurile de cafea pe care le preferăm, declarându-se un adversar ireconciliabil al manierei à la turque. E vechi prieten cu Andrei Bodiu, cu care s-a întâlnit prima dată în România, la un festival al poeților din țările
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
la reuniunea de ieri, de la Casa „Jean Monnet“. Nu știu dacă au vreo legătură cu literatura, dar par foarte hotărâți să nu rateze nici unul dintre evenimentele finale ale Literatur Express-ului. Par interesați de identitatea mea și încearcă să mă descoasă. Cu toate zâmbetele lor prietenești (indivizii sunt destul de spilcuiți), simt din partea lor, în această comunicare, o abordare profesională implicită și încerc să mă îndepărtez, pretextând o întâlnire urgentă cu niște prieteni germani. Cei doi par dezamăgiți că discuția noastră se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
părăsi lăcașul infernal indică începutul etapei de izolare a fetei smulsă din profan printr-un fenomen în acord cu ființa sa. Conștientizarea schimbării din viața sa provoacă plânsul fetei de măritat, care devine omolog revărsării apelor: „Nu știu, coase ori descoase/ Lăcrămioare pe față varsă” (Purcari - Suvorov). Ca și plânsul materiei aflată la început, lacrimile ei marchează efortul prin care se ivește creația. Ființa îi este absorbită în procesul de repunere de la capăt a lumii și acordul dintre destinul universului cu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
statutul superior: „ -Taci (numele fetei), nu mai plânje,/ Că nu te iau să-mi fii roabă,/ Te iau doamnă curților,/ Stăpâna argaților!” (OlăneștiSuvorov). Valoarea magică a plânsului este revelată de gestul nobil al colectării lacrimilor: „Dar nu știu, coase ori descoase,/ Dar la lacrimi știu că varsă/ Și le varsă’ntr’un stacan,/ Le stropește sub divan” (Lazo - Orhei). Aruncarea lacrimilor pe pământul de sub patul mitic al fecioarei este de natură să contamineze o dată în plus universul cu fecunditate. Gestul stropirii
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]