588 matches
-
însoțit cu un bătrân care nu era "orb cu adevărat" și au cerșit prin toată lumea. O vreme a trăit printre tătari, până i s-a făcut dor de Moldova, s-a întors la familia lui și, negăsind pe nimeni, părea descumpănit. Auzind de Hanu Ancuței, unde mai poposise cândva, și găsise "cuvânt bun și milă", orbul a venit aici, în drumul său, spre moaștele Sfintei Parascheva, din Iași. Istorisirea orbului amintește de vremea Ducăi-Vodă, lacom și aspru cu supușii, care își
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
de ploi și de vânt". Ea este energică și voluntară, își iubește copiii, o convinge pe maica Aegidia s-o primească pe Persida la mănăstire contra unei sume modice, iar pe cojocar să-i plătească scutirea lui Trică de armată. Descumpănită, la început, când află că Persida a fugit cu Națl, are suficiente resurse interioare să-și revină și mai târziu să-și privească viața cu seninătate și optimism. Persida e un personaj în evoluție. Mai întâi "tăcută, așezată, ascultătoare, aproape
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
să culeagă ceva lauri, nu trebuie să ne temem să o înflorim. Și chiar funcționează admirabil. Ne aduce în fața ochilor, în mijlocul unei câmpii bătute de vânturi (câmpie neagră de-atâta verdeață, sub un cer furtunatic), o turmă de boi albi, descumpăniți, fără coarne; căci coarnele se rostogolesc la pământ, se ciocnesc, se încleștează, creând o viziune de apocalipsă. Crap "Mut ca un crap" (Muet comme une carpe): cu nimic mai vorbăreț față de imensa majoritate a speciilor de pești, crapul a moștenit
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
a mezelurilor și conservelor de la Sweetbreads. Lumea este oripilată de vești, dezvoltînd nevroze canibalice. Presa, poliția și opinia publică privesc, cu siderare și, totodată, cu mînie mocnită, către detectivul surmenat. Nici o analiză, nici o urmă nu par să confirme oribila mărturisire. Descumpănit, Flint recitește declarația lui Wilt. Găsește incongruențe strigătoare la cer și incompatibilități pe care nici măcar un polițist începător nu le-ar fi trecut cu vederea. Mai mult, hîrtia a fost semnată, în bătaie de joc, "Little Tommy Tucker" ("orfanul cerșetor
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
scos un "bună ziua" în spaniolă. Tăcere. Mi-a răspuns unul dintre ei, destul de caraghios, cred. În salonul unui apartament tipic parizian, în fața a doi indieni, cel care s-a simțit prost, fîstîcit, în plus, a fost omul așa-zis cultivat. Descumpănit, fără vlagă, m-am așezat pe scaunul cel mai apropiat, așteptînd într-o tăcere comună, fără nume...Încetul cu încetul, salonul s-a umplut de oameni și de zgomote. Chiar înconjurați de lume, antrenați de ceilalți, indienii păreau, în mod
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
o cu totul altă persoană, o altă femeie: liberă, dinamică, a reușit în afaceri, iar grădinarul e șoferul ei. Viața unui cuplu o pornește pe un drum; ar fi putut s-o apuce pe altul. Spectatorul surprins, căzut pe gînduri, descumpănit, se trezește în fața naturii întîmplătoare a evenimentelor, a lumilor; în fața libertății și a responsabilității sale. Cartea e o încercare de a gîndi acest "sau, poate" care structurează Intimate Exchanges, piesa lui Alain Ayckbourn 12 din care Alain Resnais a făcut
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
comerț, finanțe, comunicații, cultură, artă etc., într-o dezordine redutabilă și într-un ritm ce se accelerează pe măsura progresului tehnologic. Dar acest continent numeric e o "junglă" plină de riscuri, în fața cărora chiar elitele cele mai avangardiste se simt descumpănite, măcar pentru faptul că toate vechile reguli internaționale, convenții, coduri etc. devin caduce, se dizolvă continuu într-o ectoplasmă planetară, un non-loc magic în care deja cei mai puternici își instalează imperiul. A treia revoluție este cea genetică, promovată pe
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
Participă la putsch-ul împotriva lui Elțîn, apoi creează Partidul național-bolșevic, propovăduind întoarcerea la Stalin și Beria și refacerea gulagurilor. Se manifestă ca un fascist autentic, îi denunță pe oligarhii care își împart Rusia și devine idolul unei generații de tineri descumpăniți. Apropiat al marelui șahist Gari Kasparov, devine membru al partidului său, Cealaltă Rusie. Se bucură de sprijinul Elenei Bonner, soția lui Zaharov, și al Annei Politkovskaia, iar Putin, chiar dacă nu-l vede ca pe o amenințare serioasă, îl consideră stînjenitor
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
scos un "bună ziua" în spaniolă. Tăcere. Mi-a răspuns unul dintre ei, destul de caraghios, cred. În salonul unui apartament tipic parizian, în fața a doi indieni, cel care s-a simțit prost, fîstîcit, în plus, a fost omul așa-zis cultivat. Descumpănit, fără vlagă, m-am așezat pe scaunul cele mai apropiat, așteptînd într-o tăcere comună, fără nume... Încetul cu încetul, salonul s-a umplut de oameni și de zgomote. Chiar înconjurați de lume, antrenați de ceilalți, indienii păreau, în mod
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
pietonilor, au socotit că este bine a face un serviciu cetățenilor or. Huși (...) în ziua de 28 august punând umăr la umăr voinicește au mutat cele două blocuri și au făcut curățenia desăvârșită a trotuarului”. Probabil primarul Andrian a rămas descumpănit citind textul până în acest punct însă credem că urmarea l-a adus pe culmea indignării deoarece ofițerul responsabil cu premilitarii a dus infatuarea până la limita bunului simț: „...Dvs. ca Primar al orașului ați avut în subordine anumite servicii sau funcționari
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Fratele i-a răspuns: «Nu tu care ai părăsit Ordinul tău și rătăcești prin lume, și din acest motiv poporul te ia în râs.... Mergi pe drumul tău, frate muscă!». Auzind aceste lucruri, Elia a amuțit și s-a retras descumpănit. Cel care i-a răspuns fratelui Elia cu această fermitate a fost fratele Bonaventura din Forlì, așa cum am auzit chiar din gura lui (p. 235-237). Refuză reconcilierea 31. Cea de-a treisprezecea vină a fratelui Elia a fost aceea că
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
spună sub formă de parabolă: «Da, da. Cheamă-l pe fratele Iacob din Pavia, pe fratele Avanzio, pe cutare și cutare. Ia zece părți! Acesta este cântecul gâștei». Cei care fuseseră invitați de Adonia (cf. 1Rg 1,41) au rămas descumpăniți auzind aceste cuvinte și s-au rușinat, iar tulburarea guardianului nu a fost mai mică; prin urmare, i-a spus ministrului: «Părinte, eu îi invitam pe aceștia să vă țină companie pentru a vă onora, din moment ce mi se par cei
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
la picioare. Păstorul le folosește pe amîndouă, după împrejurări. Nu avem motive să ne îndoim că victima nu s-a ajutat de lance în momentul critic, lăsîndu-se prea lesne dezarmat în fața pericolului. De altfel, nu-l surprindem o clipă intimidat, descumpănit și nici nu-l auzim jelindu-se. Altă serie de texte se organizează după următorul șablon: Fluericica mea, De-a dreapta mea, Lancea la picioare. Cînd vîntul băcea, Fluera-mi zicea. Modificarea este formală, iar sensul rămîne neschimbat: se dorește ca fluierul
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
noi, hazlie și foarte instructivă, pentru că te făcea nu știu cum, mai om, cu o demnitate specială a aceluia care putea rezista mai bine acestor surprize oferite în urma războiului. Pe atunci nu știam să număr decât până la douăzeci. Și am rămas puțin descumpănit când mi-am pus în gând să număr fasolele din borșul făcut de mama. Dar apoi am explodat de fericire când i-am dat de capăt cu numărătoarea, pentru că în borș nu erau decât douăsprezece fasole. Vă dați seama, după
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
stăpânea tremurul mâinilor și-și lăsa lacrimile să-i scalde obrazul când îl privea pe fiul său. — Nu luăm nimic decât slugile și odoarele, strigă Papa către cei care-l puteau auzi. Îl văzu în clipa aceea pe taică-său, descumpănit, cu două icoane în brațe, și strigă: — Și icoanele, și talgerele de argint... Atât. Grăbiți-vă! Țigăncile așezară pruncii pe o laviță înaltă și porniră să i îmbrace. Jupâneasa Stanca ieși, începând să poruncească cele spuse de bărbatul său. Papa
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
nevastă-sa Anița era la Mogoșoaia cu Dinuț. — Păi atunci să vină popa, să plecăm la drum cum se cuvine. Domnitorul mazilit se îmbrăcase luxos ca și cum ar fi trebuit să intre în divan. Pășind în sala mare a iatacului rămase descumpănit - nu mai erau decât cei trei prinți și doi ieniceri înarmați la ușă. Ștefan le spuse oștenilor ceva în turcește și unul din ei lăsă în sală un monah bătrân și împuținat la trup. Ștefan tresări, îl recunoscu pe ieromonahul
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Eroina noastră se arătă mult prea tandră față de soțul prietenei sale, și se povestește că alesul putu să vadă cu proprii ochi amploarea nefericirii sale. Amanții surprinși fugiră. Soțul înșelat se puse pe urmele lor, dar inutil. Fu revăzut posomorât, descumpănit, căutându-și Euridicea și cerând-o ecourilor din jur. În sfârșit, află din ziare că soția sa făcea deliciile Odessei, unde se dusese să facă băi... rusești. Nefericitul, nemaiputând rezista, sincer îndrăgostit de infidela sa, ceru să-i reintre în
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
cincizeci de ciomege și că vor fi decimați după aceea. Acest ordin inoportun e smuls peste tot de către soldați. Colonelul vine în fugă; adună trupa, companie după companie; întreabă care sunt reclamanții: "Noi toți" se răspunde într-un glas. Șeful descumpănit se retrage. Cazul devenea grav. Prințul, avertizat, se urcă pe cal. "De ce să vă răzvrătiți, băieții mei, le spune el; ce anume cereți? Nimic pentru noi, totul pentru Alteța Ta. Ce vreți să spuneți cu asta? Alteța Ta a semnat
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
tânără strălucitor de frumoasă. -Tatăl tău mi-a fost iubit pe vremuri, dăruindu-i o fetiță. Dar el ca mulțumire ne-a părăsit. Tu ești fratele surorii tale Marta, care trăiește aici la palat, e vie. Rudolf era uimit și descumpănit. -Atunci cine a murit în locul Martei și cavalerului Eduard? -Ce-ai văzut tu erau niște holograme transmise de mine. -Am îngropat holograme? -Nu. Hologramele au fost transformate în păpuși de ceară. -Prințe ai plătit suficient pentru greșelile tatălui tău. Du-te
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
Se făcuse seară, unchiul Zaharia nu mai venea. Începusem să intru chiar În panică, gândindu-mă că s-a Întâmplat ceva cu el. Să-i scotocesc prin cămară nu-mi permiteam, așa că mam hotărât să-l aștept. Cum stăteam așa, descumpănită, am auzit un tril și am văzut o păsărică ce se așezase pe pervazul ferestrei de la bucătărie, ațintindu- mă cu capul lăsat pe o parte, de parcă aștepta de la mine ceva. În clipa aceea m-a străfulgerat parcă o lumină și
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
De acolo ești? - Nu. Țară mare, frumoasă. Departe! răspunse omul. Auta știa că în unele povești se vorbea uneori de o țară mare de la capătul dinspre apus al pământului, dar nu credea că e altceva decât născocire. Acum, rămase însă descumpănit. Se gândi că chiar dacă ciudatul om mințea, înfățișarea lui nu semăna cu a nici unuia dintre popoarele lumii. Află că îl cheamă Mahukutah. Altădată l-ar fi descusut mai mult, dar acum aștepta Mpunzi să plece spre țărm cu toți ceilalți
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
zeu străin! Mi-ai spus, dar eu nu pot rosti vorbele voastre cerești. Ar trebui să ciripesc ca o pasăre. - Spune-mi cum vrei tu! zise el. Mai ales că nici nu sunt zeu... Mehituasehet se uită la el puțin descumpănită, apoi vorbi cu voce schimbată: - Acum nu mă mai păcălești, știu că nu visez. Crezi că nu-mi dau seama că un cârmaci ceresc nu poate fi decât zeu?! Numai nu știu ai cui zei sunteți voi doi... Poate v-
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
tragă celuilalt mâinile de sub trup. Și când se așteptau mai puțin, Mai-Baka se întoarse fulgerător în genunchi și își împlîntă cuțitul în pântecele unuia din ei. Vânătorul de robi căzu cu sângele gâlgâind din mațe. O clipă ceilalți trei rămaseră descumpăniți, dar atât îi fu deajuns lui Mai-Baka să se repeadă la Auta și să-i taie frânghia de la mâini. Auta sări în picioare, însă tot atunci cei trei, părăsindu-și prietenul aproape mort, se năpustiră asupra lui Mai-Baka, fiecare cu
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
ne-am recules, pe obraji vărsând lacrimi de durere și amar. După acest ritual am pornit din nou spre casă. Din mers zic către mama: - Peste circa un ceas vom porni în vizită la sora Ileana în Obârșeni. Surprinsă și descumpănită, mama întreabă: - Dar voi cunoașteți drumul prin pădure?, apoi continuând: - Prin acele locuri s-au rătăcit oameni ai satului și buni cunoscători ai traseului. Tata, supărat că vizita a fost prea scurtă, se uită la mama și zice: - Am să
Locurile natale by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83211_a_84536]
-
a marcat, la nivelul instituției monarhice, un regres care, prelungit, risca să creeze o criză constituțională și să conducă ipso facto la desființarea monarhiei. Ce s-a întîmplat? Moartea prințului-consort Albert, mentorul Victoriei, a lăsat-o pe regină atît de descumpănită și de dezorientatㆆ†††, încît, pe lîngă arborarea unei ținute de doliu negru prelungit in extremis (normală pînă la un punct), și-a impus o recluziune totală, retrăgîndu-se la Windsor, Balmoral și Osborne, unde își petrecea cea mai mare parte a
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]