25,490 matches
-
Matias (Menahem) Klarwein s-a născut la Hamburg și avea doi ani când părinții săi, evrei, au emigrat la timp din Germania nazistă. Au ajuns În Eretz Israel și s-au stabilit la Naharia. Băiatul, care era foarte talentat la desen, a studiat mai târziu la Academia Bezalel din Ierusalim și a ajuns apoi la Paris, unde a studiat artele plastice cu Fernand Leger... Dar tânărul Matias avea aventura În sânge. A călătorit În Spania, În Italia, În Grecia ca să cunoască
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
semiografiei muzicale de la momentul notației neumatice și al tabulaturilor, până la notația modernă, proporțională. Se vede însă că istoria scrierii sonore nu are un traseu obligatoriu rectiliniu. O demonstrează partitura semnată de Moritz von Schwind - La Musique de l^Avenir -, un desen suprarealist dedicat lui Joseph Joachim, ce reproduce linia melodică a unei improvizații schumanniene, semnele făcând aluzie la ordinul "Pisicile Negre" (,L^ordre des chats noires"), fondat de Robert și Clara Schumann. Ca să vezi: pisici (și încă negre), gravuri, în fond
Muzee, catedrale by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10296_a_11621]
-
dimensiunile lor. Rînd pe rînd sînt inventariate, fără efuziune și fără interpretări voluntariste, cronologia brâncușiană în contextul cultural românesc, european și mondial, cronologia expozițiilor colective și personale, operele prezente în colecțiile românești, sculptura de interior, sculptura funerară și ambientală, machetele,desenele și schițele, lucrările care au figurat în colecții sau în expoziții românești, piesele decorative și artizanale, alături de documente fotografice, facsimile, acte oficiale sau administrative, de numele colecționarilor, de locuințele lui Brâncuși din România și chiar de lucrările altor artiști care
Brezianu și Brâncuși by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10298_a_11623]
-
reeducării" de la Pitești), la formulele demonismului ultim ale universului concentraționar (Aiud, Jilava, Sighet și toate celelalte) ori la exterminările opozanților (cazul Gheorghe Ursu, rămas până în clipa de față o pată rușinoasă pe obrazul justiției românești), toate acestea riscă să estompeze desenul mare. Am simțit pe propria mea piele reacțiile pline de ură când am scris un articol despre responsabilitatea morală a indivizilor aflați decenii în șir în slujba ideologiei criminal-comuniste. Exemplul lui Ion Ianoși era doar unul din numeroasele aflate la
Zeama de varză ca poliție politică by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10304_a_11629]
-
piele, portrete concentrate, țepene, deși stofa lor e vorba. De toate găsești, în mica prăvalie de antichități din familie, "cînd o ușă/ deschide-se ca o copertă." Cartea, ilustrată de autor, mai puțin un crochiu al Miei Foarță și două desene ale lui Daniel Turcea, se închide dezvelind, într-o acuarelă, intrarea unui tunel, vag străjuită de o siluetă de doamnă. Tunelul timpului neclar, în care nu știi cînd te duci și cînd te-ntorci, cum nu știi de ce lume, a
"Scrie visul de poet..." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10319_a_11644]
-
o problemă de generație -, atît față de discursul monoton și pleonastic al expresiilor alternative și al nenumăratelor insurgențe domesticite, cît și față de retorica doctrinelor înalte, de acel gen de artă care caută spiritualitatea în silogisme și sfințenia în titluri. Atît prin desenul de un laconism extrem, dus uneori pînă la limita notației abstracte, indiferent dacă el are un referent nemijlocit sau doar unul cultural, cît și prin pictura în care materia se volatilizezază și imaginea trăiește exclusiv într-o lume de vis
Chipuri, măști, efigii, reverii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10317_a_11642]
-
toți încearcă să facă altceva decît le impune calificarea, Daniela Făiniș construiește ceea ce știe ea mai bine, adică pur și simplu forme ceramice. Că relația lor cu spațiul și, în multe cazuri, dimensiunile, proporțiile și figurativismul trimit către sculptură, că desenele care animă suprafața sau comentează volumul trimit către grafică ori că obiectele parietale, cu o volumetrie minimală, pot invoca ideea de pictură, de tablou, nu are absolut nici o importanță. Daniela Făiniș nu face nici grafică, nici sculptură și nici pictură
Chipuri, măști, efigii, reverii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10317_a_11642]
-
decît ale decorativelor. Prin formele suficiente sieși, prin refuzul oricărei transcendențe impuse a imaginii, prin perfecta colaborare cu materialul și printr-o impecabilă stăpînire a tehnicilor - de la modelajul cald la detaliul auster, de la pulsul sangvin la frigiditatea industrială și de la desenul geometric sau cu accente ironice la arderea fără greșeală - " expoziția este un comentariu decorativ - un joc de suprafețe spectaculoase și de existențe umile - al lumii însăși. Deși artista folosește cu voluptate imaginea figurativă, atît în tridimensional, cît și în desen
Chipuri, măști, efigii, reverii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10317_a_11642]
-
desenul geometric sau cu accente ironice la arderea fără greșeală - " expoziția este un comentariu decorativ - un joc de suprafețe spectaculoase și de existențe umile - al lumii însăși. Deși artista folosește cu voluptate imaginea figurativă, atît în tridimensional, cît și în desen, deși se joacă insistent cu ideea de portret, de fapt cu aceea de autoportret, și multe dintre lucrările sale ar putea fi asociate, ca intenție și ca finalitate, sculpturii, la o privire mai atentă nu se poate descoperi nimic care
Chipuri, măști, efigii, reverii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10317_a_11642]
-
portretist, dar și un mare peisagist. Îmi aduc aminte că s-a străduit să ne insufle și nouă această pasiune, dar în afară de Duci Pârvu și Nelu Cretu care erau buni la toate, numai Petrică Predoiu avea cu adevarat talent la desen. Toți credeam că va face carieră în pictură. Din păcate, lipsa posibilităților financiare l-au obligat să intre în armată. Tot în legătură cu desenul, pentru hărți militare. Ultima dată când l-am întâlnit pe stradă, era colonel. Mi-a spus cu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Pârvu și Nelu Cretu care erau buni la toate, numai Petrică Predoiu avea cu adevarat talent la desen. Toți credeam că va face carieră în pictură. Din păcate, lipsa posibilităților financiare l-au obligat să intre în armată. Tot în legătură cu desenul, pentru hărți militare. Ultima dată când l-am întâlnit pe stradă, era colonel. Mi-a spus cu un oftat când l-am întrebat cum a putut să nu facă pictură. Liceul Alexandru Lahovary Vâlcea(continuare din numărul trecut) Nu vremile
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
să-i vizitez o expoziție de pictură la București când mi-a spus: Modelul meu a fost Emil Ștefănescu, păcat că nu am avut talentul lui. Îmi aduc aminte de cum Emil ne-a povestit odată, (erau o plăcere orele de desen când după ce ne dădea o temă de desenat ne povestea lucruri interesante, mai ales pentru noi, tineri însetați de noutăți) cum, când era student la Belle-Arte, a participat și el cu o pictură la o expoziție la vernisajul căreia a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
somnul și-abate ciocanul de puf." Așa rămîne Paradisul suspinelor, o plutire pe bucăți, proză gîtuită des de un plîns fără voce, tras înăuntru, dinaintea somnului iertat de vise. Volumul lui Sașa Pană, scos la Socec, în '48, cu zece desene de Marcela Cordescu (Paradisul suspinelor avea cinci gravuri ale lui Marcel Iancu) este documentul cu care se poate demonstra contribuția lui Caragiale la avangardă. Nu e, nici Tîlbîc, Tureatcă & Co., o proză care să spargă tiparele, doar un colaj (sic
Avangarda înapoi! by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10637_a_11962]
-
portretist, dar și un mare peisagist. Îmi aduc aminte că s-a străduit să ne insufle și nouă această pasiune, dar în afară de Duci Pârvu și Nelu Cretu care erau buni la toate, numai Petrică Predoiu avea cu adevarat talent la desen. Toți credeam că va face carieră în pictură. Din păcate, lipsa posibilităților financiare l-au obligat să intre în armată. Tot în legătură cu desenul, pentru hărți militare. Ultima dată când l-am întâlnit pe stradă, era colonel. Mi-a spus cu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Pârvu și Nelu Cretu care erau buni la toate, numai Petrică Predoiu avea cu adevarat talent la desen. Toți credeam că va face carieră în pictură. Din păcate, lipsa posibilităților financiare l-au obligat să intre în armată. Tot în legătură cu desenul, pentru hărți militare. Ultima dată când l-am întâlnit pe stradă, era colonel. Mi-a spus cu un oftat când l-am întrebat cum a putut să nu facă pictură. Liceul Alexandru Lahovary Vâlcea(continuare din numărul trecut) Nu vremile
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
să-i vizitez o expoziție de pictură la București când mi-a spus: Modelul meu a fost Emil Ștefănescu, păcat că nu am avut talentul lui. Îmi aduc aminte de cum Emil ne-a povestit odată, (erau o plăcere orele de desen când după ce ne dădea o temă de desenat ne povestea lucruri interesante, mai ales pentru noi, tineri însetați de noutăți) cum, când era student la Belle-Arte, a participat și el cu o pictură la o expoziție la vernisajul căreia a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
pro-funzimea personalității, l-a reprezentat Vasile Kazar. Deși inițial el participase activ la construcția și la consolidarea noului sistem, atît prin arta cît și prin acțiunea sa directă, în timp el suferă modificări de comportament și schimbări de optică radicale. Desenul său denotativ, sociologizant și vag etnografic, își descoperă lent propriile sale capacități, schim-bîndu-și interesul și tensiunile în funcție de orientarea in-teresului și a gîndirii artistului către spațiul religios și metafizic. Creator al școlii noastre de grafică, el și-a mîntuit la maturitate
O sintagmă abuzivă: realismul socialist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10002_a_11327]
-
bîlci, ca atunci cînd vrei să mai atragi atenția asupra ta. Pentru cîteva minute mi se pare o balerină care și-a îmbrăcat tutu-ul de altădată. Dedesubt, o întreagă țesătură de obiecte, oprite unul în celălalt, înghesuite într-un desen ce pare imposibil. Cabluri, o cadă veche, o mașină de scris, un monitor, scaune, oglinzi, zeci și zeci de obiecte strînse sub fusta balerinei. O coborîre în adîncul ființei, al memoriei. De unde stau, mi se pare că această platformă rotundă
Șoaptele măștilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10023_a_11348]
-
se rujează, vorbește, vorbește. O Winnie care își asumă tot ce se vede și tot ce nu se vede. Tot ce se spune și ceea ce nu se spune. Fiecare gest, fiecare privire, ochii, nasul, gura, pălăria, fiecare element al acestui desen spune aceeași poveste și, în același timp, șoptește o alta. Secundă sau nu. Ca măștile lui Sturmer din foaier. Ca măștile pe care le purtăm cu toții. Tensiunea spectacolului vine și din această asumare a lui Winnie. Din arta cu care
Șoaptele măștilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10023_a_11348]
-
mele. Un emoționant elogiu adus de Beckett memoriei. Individului. Identității. Un exercițiu cu și despre identități, unitar, armonios, din foaier, în sală, în mine, semnat Magda Stief, Sven Grunert, Helmuth Sturmer, Robert Spitz. Măștile șoptesc de pretutindeni. Poveștile murmurate compun desene și vieți, și destine. Pe pămînt, sub pămînt și în cer.
Șoaptele măștilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10023_a_11348]
-
lui ’U’ (Unterhaltung - divertisment) și ’E’ (Ernst - serios) nu sunt folosite în vederea unui efect comic, ci cât se poate de serios, reprezentând realitatea muzicală multi-fațetată. Iată de ce am decis să pun împreună câteva fragmente din muzica mea din filmele de desene animate: un cor de copii plin de bucurie, o serenadă nostalgică atonală, o lucrare de Corelli garantat sută la sută (Made in USSR) și, în final, tangoul favorit al bunicii mele cântat de către străbunica mea la clavecin. Am siguranța că
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
ca în cazul ,romanului grafic" ŕ la recherche du temps perdu, el fiind unul și același, Stéphane Heuet). Fenomenul acesta triumfător este vizibil și în transpoziția de la un gen la altul, spre exemplu, succesul lui Michel Ocelot cu filmul de desene animate Kirikou și vrăjitoarea a fost urmat de realizarea albumului pe aceeași temă, care cucerește cu ușurință prin calitatea estetică a ilustrației și copii și adulți (personal mă recunosc fan al minusculului personaj creat de Ocelot). Putem pomeni în același
Alice, Peter Pan și Albă-ca-Zăpada by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10029_a_11354]
-
Kirikou și vrăjitoarea a fost urmat de realizarea albumului pe aceeași temă, care cucerește cu ușurință prin calitatea estetică a ilustrației și copii și adulți (personal mă recunosc fan al minusculului personaj creat de Ocelot). Putem pomeni în același sens desenele animate ale Studioului Disney care au toate și varianta carte, pe lîngă puzderia de obiecte, jucării și jocuri pe care le-au inspirat, de unde poate și justificarea conceptului de ,cultură pentru copii", de care am mai pomenit. ,Culmea" albumului, dacă
Alice, Peter Pan și Albă-ca-Zăpada by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10029_a_11354]
-
mi se părea că știu cam tot ce poate fi interesant despre Disney, căruia nu-i iertasem unele dulcegării din Pinocchio și unele intervenții în Cenușăreasa lui Perrault. ,Revelația" a fost pentru mine faptul că Disney și-a creat celebrele desene animate, inspirîndu-se mult din ilustrația de carte europeană a sfîrșitului de secol al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. De altfel, subtitlul expoziției vorbea de ,sursele de inspirație ale artei studiourilor Disney". Am aflat așadar că prin 1935
Alice, Peter Pan și Albă-ca-Zăpada by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10029_a_11354]
-
putut vedea unele în expoziție. E vorba de marii ilustratori europeni: Arthur Rackham, John Tenniel, Betrix Potter, Gustave Doré, Honoré Daumier, Grandville, Benjamin Rabier, Wilhelm Busch, Ludwig Richter și alții. Tot în acea vreme, artistul american a achiziționat și multe desene originale ale germanului Heinrich Kley, reprezentant al mișcării Secesiunii din München. Toate aceste achiziții au fost puse la dispoziția desenatorilor din Studiouri care au profitat din plin de ele. Expoziția pune adeseori față în față sursa de inspirație și desenul
Alice, Peter Pan și Albă-ca-Zăpada by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10029_a_11354]