764 matches
-
ora de înot submarin. Ne interzise să ne ducem după cină acasă la Fulvia Flaminea, întrucât considera că era o familiaritate prea mare cu servitorimea, și-am fost nevoiți să dedicăm lecturii analitice din Shakespeare timpul în care înainte ne desfătam vânând șobolani. Obișnuiți să furăm fructe din maglierii de prin curți și să omorâm câinii cu pietre, pe ulițele încinse din Guacamayal, pentru noi era cu neputință de scornit o tortură mai crudă decât viața aceea de prinți. Totuși, ne-
Gabriel Garcia Márquez - Vara fericită a doamnei Forbes by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15735_a_17060]
-
printre păstrăvi la umbră de alun// în fiecare dimineață mă adun/ pentru o nouă zi pe pridvor./ Ea închega caș, punea tiparele la fum:// eu număr sărutările romboidale/ ale tiparului, alunec pe structura/ spiralată a ochiului sculptat în lemn// mă desfăt în desfacerea de funcțional -/ tiparele mele au rămas drept sculpturi/ ca o gramatică a verbului, tăcerea// se conjugă cu lacrima. Soarele/ se răsfrânge în lemn ca un cocoș/ care sfâșie tenebrele nopții.// Tiparele ei de caș așteptau pe poliță// cuminți
Actualitatea by Margareta Dorian () [Corola-journal/Journalistic/8154_a_9479]
-
Pe Pământul tristei veri;/ Voi, sătui de ruguri sfinte/ Și de-atâtea învieri;// De-ați căzut în valea noastră,/ Frați cu noi întru durere,/ Să ne-ntindem la o umbră/ Prin ierboasa încăpere" Balada îngerilor căzuți). Există dezgust: ( "Onan se desfată,/ Seringile îngroapă sămânța în femei/ Și Eva clonează în chiuvetă... Va fi numai seară... de când am ales/ Libertatea de-a fi,/ Numai materie"). Există tristețe și dezolare bacoviene: "Mai ales iarna,/ Din fereastră-n fereastră/ Lovește o pasăre mov,/ Țipând
Ferestre de iarbă by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/13683_a_15008]
-
de desuetudine? Simplu! Citindu-i și recitindu-i pe mării scriitori (Shakespeare, Dostoievski, Rilke, Blaga etc.). Nu să-i citim ca să-i rescriem și astfel să-i coborâm la nivelul înțelegerii noastre abile, dar nici să-i citim ca să ne desfete pretinsa lor inutilitate. Recuperăm așadar desuetudinea și noblețea doar dacă recuperăm posibilitatea de citire adevărată a marilor scriitori. Aceasta înseamnă că ies din suficientă mea fie de autor relaxat, fie de autor crispat. Înseamnă să nu mai fiu omul timpului
Literatura împotriva zilei by Dan Stanca () [Corola-journal/Journalistic/17547_a_18872]
-
națiuni și porturi, de obiceiuri și graiuri, cum numai Orientul poate da la iveală. Căci Orientul aici începe, o reprezentare care se desprinde din foarte felurite impresii. ("M-am întins pe pămînt pentru a gusta tihna orientala și m-a desfătat din plin simțămîntul de singurătate de care am dus multă vreme lipsa. Soarele te dogorea fierbinte, soarele sudului ale căror raze mi-au lipsit și pe care le-am dorit atîta.") A vizitat, aici, evident, Podul lui Traian sau relicvele
Călătoria lui Kunisch by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16451_a_17776]
-
de modă veche mai cred în sentimente, dar majoritatea sunt frigide, deoarece refuză ideea că sexul este coloana vertebrală a masculinității." (Doina Ioneț); "Silvia ieși în uliță cu albia doldora cu rufe subsuoară, cu scăunelul pentru lăut deasupra și își desfătă câteva clipe sufletul cu splendorile zilei ce purta veșmânt de azur, împodobit cu frunze de smarald și petale de mătase, ale căror culori, fie alb, roz, violet sau galben, străluceau ca niște briliante sub vălul sclipitor al mărețului astru." (Stela
Cărți proaste by Mihaela Nicoleta Grigore () [Corola-journal/Journalistic/8933_a_10258]
-
cărții dintr-o specie azi dispărută, carte pe care o aprecia ca pe un obiect frumos (doar el mai păstra deprinderea de a-și ține cititorii articolelor la curent cu formatul cărții, cu litera ori cu alte detalii tipografice), se desfăta (e tot cuvântul lui) mânuind cine știe ce raritate în materie și cine știe cum descoperită, de exemplu, o versiune a Istoriilor lui Herodot din 1645, când nu ofta după Dicționarul latin-francez al lui Quicherat. Avea cu cărțile raporturi de afecțiune și, când le
„Un vestigiu prețios din vremea criticii normale“ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3479_a_4804]
-
comuniste, îi preschimbă într-o colonie menită propășirii rapacei mărci germane. Peste tot, tonul lui Grass e de profet al pierzaniei, anunțînd prăpăstios dezastrul în care vor nimeri cele două state. E aici un timbru macabru, de cobe care se desfată cu prezicerea nenorocirilor, și care, atunci cînd previziunile îi sînt adeverite, gustă satisfacția piezei-rele căreia istoria imediată îi confirmă temerile: „În pofida unor condiții aparent favorabile, în interiorul populației RDG aștepările inițiale legate de minunea DM (marca germană) sunt pe cale să se
Însemnări de piază-rea by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4420_a_5745]
-
sau cafeaua sunt așteptați să se inițieze în tainele țărilor cu tradiție în acest domeniu precum Marea Britanie, Japonia, India, Brazilia, Turcia, Argentina și Coreea de Sud. Pe lângă aceste activități specifice, care țin de prepararea și servirea cafelei, publicul este invitat să se desfete cu concerte de jazz, spectacole de teatru, muzica tradițională/modernă (muzică indiană sau demonstrații de taiko - tobe japoneze), demonstrații și lecții de dans (tango argentinian, capoeira-dansul tradițional al Braziliei și altele), workshopuri gastronomice și degustări din bucătăriile: coreeană, turcească, indiană
Festivalul Ceaiului și al Cafelei, 2012. Vezi programul () [Corola-journal/Journalistic/81010_a_82335]
-
repară prin ureche și atât. Din lașitate, am să înșir câteva cuvinte cu iz de explicație. Fratele cel mic, Șahzaman, stăpânul veacului și al timpului, vede fața ascunsă a palatului său, reversul strălucirii, lumea întoarsă pe dos. Soția lui se desfată în miez de noapte cu un sclav negru. Albul se unește cu negrul. Susul îmbrățișează josul. În lumina zilei stau echilibrul și fastul curții regale, ierarhia de nimic tulburată. În profunzimea nopții stă dezordinea sau altă ordine, intolerabilă, pe care
Războiul din ochi și pacea din ureche by Șerban Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/12143_a_13468]
-
indiferență pentru ceea ce fac. Dansatorii noștri, cu foarte mici excepții, nu se mai dăruiesc deplin, total și necondiționat mișcării. Și sala simte, chiar dacă confuz, acest lucru. Dar marea bucurie de a o urmări pe Alina Cojocaru și de a mă desfăta cu tot ceea ce ne poate oferi dansul ei, pentru care a primit anul trecut Premiul Nijinsky, la Monaco Dance Forum, fiind cotată drept cea mai bună balerină a anului 2004, a întrecut cu mult celelalte rezerve, astfel că, în final
O artistă încântătoare by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/10992_a_12317]
-
rele, avurăm traduse până acum, dar aceste nu ne dau idee decât de deprinderile, năravurile, viața și istoria altor popoare. Ne trebuie un roman național; o scriere originală care să ne puie sub ochi societatea noastră așa cum este, și care desfătându-se totdeodată să ne formeze inimile și să ne abată prin exemple de la viciurile cu care adeseori ne vedem căzuți. Lacuna aceasta ne-o împlinește D. Bolintineanu, poetul care adeseori ne-a desfătat prin versurile sale cele frumoase (...). Cartea se
150 de ani de la apariția lui Manoil by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/11237_a_12562]
-
ochi societatea noastră așa cum este, și care desfătându-se totdeodată să ne formeze inimile și să ne abată prin exemple de la viciurile cu care adeseori ne vedem căzuți. Lacuna aceasta ne-o împlinește D. Bolintineanu, poetul care adeseori ne-a desfătat prin versurile sale cele frumoase (...). Cartea se va tipări într-un frumos format, pe hârtie velină, în Tipografia româno-franceză". Din păcate, proiectul lui George Sion nu a putut fi pus în practică. Abia în 1855, așadar, acum 150 de ani
150 de ani de la apariția lui Manoil by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/11237_a_12562]
-
nu și așa voi sfîrși./ deocamdată rup cu dinții din umăr plictisit de larma de-afară" ( mestec o singură dată). Imboldul asasin, "fenomen originar" al destinului biologic asumat, e încununat de pofta de-a "mînca" întreaga lume, de-a se desfăta cu amărăciunea-i ontologică: "După ce ucid nu mănînc cîteva zile sau mănînc/ cu ochii. o mare scîrbă îmi încrețește pielea/ și atunci m-aș jupui de viu. caut un pumn de pămînt/ mîinile merg în jos nu ating zgura sînt
Șansa "biografismului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14037_a_15362]
-
corb Se opri în fața Templului-Carte. Îl luă în mâini și îl înălță spre lumină Prin văzduh zburau roiuri de litere cifre, silabe, sintagme, versuri, versete, pasaje. Întreaga urbe se legăna ca o verticală umbră de chiparos pe colina Asissi, se desfăta precum o meduză într-o noapte chopiniană, lehuză Foile se desprindeau de cotor. Militarii, soldații culegeau risipitele pagini Apoi, în reverie, rosteau poeme de Ana Blandiana de Mihai Ursachi, de Ioanid Romanescu, fragmente din „Tatăl meu, Rusia”, de Cezar Ivănescu
SIMFONIA A 14-A SAU LISTA LUI VLADIMIR PUTIN by Lucian Vasiliu () [Corola-journal/Imaginative/2406_a_3731]
-
ce-mi scrieți mă interesează și instruiește asupra sufletului uman și a rătăcirilor lui. Sînt sănătos, activ și trăiesc în minunata îngrădire a ultimelor convorbiri cu viața și înțelesurile ei. Nu mi-a rămas nimic de făcut, decît să mă desfăt cu haremul meu de idei. Iertați-mă deci, încă o dată, că vă scriu cu mare economie. Fetița Dvoastră a împlinit la 16 ian. 18 ani, fata mea din Anglia, a doua zi, 44 ani. Cum să nu-mi fie dragă
Cum l-am cunoscut pe Constantin Noica by Elena Brădișteanu () [Corola-journal/Journalistic/5958_a_7283]
-
Este asemenea bucuriei duhovnicești, trăită de mire și mireasă. (În această stare oamenii) sunt ca niște îngeri fără trup; trupul lor fiind atât de ușor (atât de înduhovnicit), ei socotesc că nici n-au trup. Uneori, (astfel de oameni) se desfată și sunt ca și îmbătați de băutura minunată, de băutura cea de nedescris a tainelor Duhului ...”<footnote Sf. Macarie Egipteanul, Alte șapte omilii, Cuvânt despre iubire, 6, traducere Pr. Prof. Dr. Constantin Cornițescu, introducere, indici și note de Prof. Dr.
Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
cineva, în lumea aceasta, la măsura desăvârșirii? A gustat și a experiat (fericirea) acelui veac? Eu încă n-am văzut pe nimeni să fie creștin desăvârșit și liber (de păcat). Chiar dacă cineva se odihnește în har, pătrunde tainele și (se desfătează) de multa dulceață a harului, păcatul rămâne încă în el. Unii, din cauză că au fost dăruiți cu belșug de har și de lumină, socotesc că sunt liberi și desăvârșiți, însă din lipsă de experiență greșesc. Pentru că (zic eu, deși) au puterea
Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
Tomul Aghioritic, cap. 48, în Filocalia..., vol. VII, p. 452. footnote>, să nu fi nesocotit porunca și sfatul lui Dumnezeu. Adam putea să se folosească de simțire, că nu în zadar era îmbrăcat în trup, dar nu trebuia să se desfăteze cu cele sensibile, ci, privind prin simțire frumusețea făpturilor, trebuia să se înalțe spre cauza lor și să se desfăteze de El cu uimire. El avea două căi pentru a se minuna de Făcător și nu trebuia să se lipească
Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
Adam putea să se folosească de simțire, că nu în zadar era îmbrăcat în trup, dar nu trebuia să se desfăteze cu cele sensibile, ci, privind prin simțire frumusețea făpturilor, trebuia să se înalțe spre cauza lor și să se desfăteze de El cu uimire. El avea două căi pentru a se minuna de Făcător și nu trebuia să se lipească de cele sensibile și să se minuneze de ele și nu de Făcător, părăsind frumusețea inteligibilă<footnote Teodor al Edessei
Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
de Nyssa cu privire la învățătura despre consecințele căderii primilor oameni în păcat este următoarea: Toate le înțelegem din Scriptură, în cele spuse despre Facerea lumii, anume că omul a fost plăsmuit după chipul lui Dumnezeu și trăia în rai și se desfăta de pomii sădiți acolo. Iar fructul acestor pomi erau viața și cunoștința și cele asemenea acestora. Iar dacă toate acestea erau în noi, cum nu va suspina ca un nenorocit cel ce-și va compara ticăloșia de acum cu fericirea
Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
rețin. Am tras cearșafurile alături, am devenit imediat amici la toartă; eram fericit, altceva parcă nici nu-mi doream decât să mă las vrăjit de perfecțiunea primei, de calda afecțiune a celeilalte: în sfârșit, eram sultanul răsfățat de soartă, mă desfătam - platonic deocamdată, îmi ziceam - cu două cadâne numai ale mele, din plin ajutat în cucerirea lor de turcaleții de la Ankara! Platonică avea să rămână relația noastră și mai târziu, fiindcă, între altele, soarele dogorea prea tare, deșertându-ne de dorinți
Un surâs în plină var by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/13874_a_15199]
-
nouălea turn Cată cruciși către noul Saturn, Căruia nașterea-n noapte i-o-mbină Multă-a rotirilor muzică lină. Ciulini Las flori, garoafe, dalii și crini și nălbi, codanei Cu sîni rodiți odată la timpuri optsprezece; Poeților horticoli, să-și desfăteze anii, Le las grădini exacte și sere și ghivece. Eu merg pieziș pe cîmpuri la tufa de ciuline Să-mpart cu ea mîndria de-a nu fi cercetată: Păzită între suliți ca marile regine, Voi fi țeposul mire din visu-i
Poezii by Vladimir Streinu () [Corola-journal/Imaginative/6354_a_7679]
-
palme. se făcea mai frig. își dorea să adoarmă. mușterii întărâtați scrijeleau cu briceagul metri cubi de snoave. Naufragiul 1. încă de dimineață mă așezasem lângă ferestruică. îndepărtasem praful de pe sticlă și în lumina aceea ca de lampă șopârlele se desfătau pe zidul cald. urmăream cum o femeie își aranja gulerul subțire. îi vedeam foarte clar degetele: zece sloiuri începute de scarlatină. și-a tăiat unghiile le-a adunat pe făraș le-a lăsat la intrare. o auzeam cum se îndepărtează
Poezii by Marin Malaicu () [Corola-journal/Imaginative/7907_a_9232]
-
a tăiat unghiile le-a adunat pe făraș le-a lăsat la intrare. o auzeam cum se îndepărtează. vedeam cum i se albesc nările de parcă ele s-ar fi aflat în pragul leșinului. adu aminte: pe ziduri calde ne-am desfătat și noi ca târâtoarele în noroi cu bivolii și porcii în praf precum găinile și caii. habar n-aveam de naufragiu. experimentam cele 7 suferințe obligatorii mutam munții de cărți întindeam coarda până pârâia spinarea echilibristică simplă pe o sârmă
Poezii by Marin Malaicu () [Corola-journal/Imaginative/7907_a_9232]