17,663 matches
-
în cuvinte). Versurile poetei noastre par a trăi ceea ce în Renaștere era cunoscut sub numele de „tragedia neîmplinirii”: „Undeva ― departe-aproape se auzea/ tânguirea sfâșietoare, dureroasă,/ a ceva neîmplinit, nedefinit./ ― Ce era???!!!/ Pentru tine: Nimic!/ Pentru mine:― Strigătul și Răspunsul/ se despărțeau pentru totdeauna,/fără să se se fi întâlnit!” (Un-deva). Poezia Viorelei Codreanu Tiron constituie o abordare aptă să redescopere în om - fără să-i evite limitele și durerea ― o dimensiune de măreție, de a cărei lipsă în primul rând suferim
IL SILENZIO DELLE SPINE de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380608_a_381937]
-
al meu,/ Ne vom găsi pe țărmuri umezite/De plânsul ce l-am plâns mereu/ În multe ale mele vieți trecute.// Ne vom găsi în zări, sau mai departe/ Pe-acest pământ, sau cine știe unde,/Și nimeni nu putea-va-ne desparte,/ Vom dispărea în lume, ne-om ascunde//. ( În altă viață) Este o aspirație continuă spre acea iubire absolută, ce nu poate fi atinsă decât în imaginația poetei și, desigur, nu în viața aceasta. Prof.documentarist Gheorghe Clapa Referință Bibliografică: Gheorghe
GHEORGHE CLAPA (AUTORUL ESEULUI)– “LIRICA FEMININĂ ROMÂNEASCĂ S-A ÎMBOGĂȚIT CU O VOCE DISTINCTĂ: DORINA STOICA” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380571_a_381900]
-
ca orfani/ Gulerul îl țin în cinstea delicateții/ Fiindcă sunt rezidentul morților”. Explicație necesară la trancederea de-a dreptul furtunoasă, etapizată dar hotărâtă de la cap la capăt, o anume construcție zveltă. „Aceste suflete trezite/ Continuu urăsc/ De ce noi trăim/ Fiind despărțite de turmă/ Își freacă dinții/ Arată lucruri/ Ca sufletul cu păcate/ Continuă să sufere/ Sub dictatul unui duh/ Pârjolitor, mai mor/ Structura stârnește ființa/ Într-o a doua realitate/ Uitând/ Câțiva oameni vii/ Cu umbra morții/ Acum am prieteni acolo
DANIEL MARIAN DESPRE ILIR ÇABRATI de BAKI YMERI în ediţia nr. 2257 din 06 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380676_a_382005]
-
RIMELE PĂMÂNTULUI Ieri m-am transformat în mierla Pe malul lacului am așteptat în genunchi valurile Pământului unde se trăiește și cu o lingură de soare Suindu-se pe trepte ca să ajung pomul ceresc În interiorul meu și al tau se despart durerile În sângele roșiatic al unui amurg pe piatră Tu învii iarbă cu puterile tale divine Că un sfânt al gliei trăiești până-n veșnicie Mă așez pe rădăcinile vieții cu rimă pământului Necălcându-le cu picioarele frunzele și florile SHTJELLË
BAKI YMERI de BAKI YMERI în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380681_a_382010]
-
în palmă îți înfloresc toate gîndurile, uitarea învie din cenușă, nicio ascunsă ușă nu mai există. S-au regăsit mai curați decît cerul primăverii. Fiecare dintre ei e ecoul celuilalt, regăsindu-se mai tineri decât moartea ce i-a chemat despărțindu-i. Prin sărutul lor adânc inspirat au sorbit nectarul zeilor, asemeni sărutului pământului cu Cerul, devenit el însuși cer, mirific ca orizontul în lumina asfințitului. Cândva au aparținut viitorului, astăzi, însă, sunt închiși în ziua de ieri. Lumea îi scapă
UN VAL PLESNEŞTE-N NOAPTE de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380700_a_382029]
-
NECESITATE, de Valeriu Dulgheru, publicat în Ediția nr. 1867 din 10 februarie 2016. „Și lacrimile mă apasă, Te rog, măicuță, ia-mă-acasă, Mi-e inima însângerată, Fiindcă mi-au pus sârmă ghimpată. Adesea lumea mă întreabă - Tu ești orfana basarabă Cea despărțită pe nedrept De la al mamei sale piept?” (Lucia Stegărescu. liceană) Este strigătul plin de durere al unei adolescente, al unei frumoase la suflet și la chip liceene, desemnată în 2014 cea mai bună dintre elevii din liceele cu profil umanist
VALERIU DULGHERU [Corola-blog/BlogPost/380645_a_381974]
-
și se clătinau ca niște halate albe din care ieșea fum în dreptul inimii. Scrisoare Eu sunt cuprinsă de iubire ca de moarte. Tu nu mai ești aici, ci doar în dorul meu, Iar inima îmi curge prin tot ce ne desparte Și îți respir absența, spre tine-arzând mereu. Azi am lăsat durerea să mă doară Cât poate ea de-adânc și de intens. Prin ea am coborât în mine ca pe-o scară Să te sărut... în dorul meu imens. Întâlnire
POEME DE OANA BOC de BAKI YMERI în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380668_a_381997]
-
spus-o, Simțeam că o faceai! Hai mamă vin-o acuma, Ca să mai stai un pic, Numai pleca mămico, Hai să mai povestim! Mi-atât de dor mămico, Mereu te chem și strig, Hai vino iar acasă, Să nu ne despărțim! Neluța Stăicuț 31.10.2015 Ora 8,30 am. Referință Bibliografică: Mi-e dor de tine mamă... Neluța Stăicuț : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1906, Anul VI, 20 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Neluța Stăicuț : Toate Drepturile
MI-E DOR DE TINE MAMĂ... de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380727_a_382056]
-
apropiat fără mult râvnitele resurse de petrol, gaze naturale, cărbuni, dar în special fără prețioasă apă dulce pe care o regăsim în cantități tot mai mici pe glob. Așadar, nu este vorba despre “dacă”, ci mai degrabă despre “când”. Ne despart poate douăzeci de ani, poate chiar câțiva ani de un colaps total al civilizației așa cum ni se prezintă situația acum. Pe deoparte, marile puteri ale lumii se ostenesc să formeze stocuri importante de petrol și gaze naturale pentru vremurile ce
ÎNAPOI ÎN VIITOR… ÎNAPOI ÎN EPOCA DE PIATRĂ de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380806_a_382135]
-
s-au nu, că pe vremea prelegerilor antimaterialiste și anticomuniste ale lui Gh. Calciu, Teoctist era mitropolit la Iași, devenind patriarh în 1986, când părintele Calciu era deja gonit din țara sa<footnote „Parcă o prăpastie fără fund mi-a despărțit viața în 1985, mai adâncă și mai lată decât prăpastia închisorilor. Poate pentru că, fie și în închisoare, viața mea se petrecea în pământul țării; poate pentru că trăiesc mereu în perspectiva următoarei vizite pe care o voi face în țară, trecând
Îndrumătorul meu spiritual, canonizat - Gheorghe Calciu Dumitreasa. In: Editura Destine Literare by TUDOR NEDELCEA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_257]
-
intenția lor fusese să-i sară în ajutor lui Angelo, care, de altfel, după Molero, o spune un martor ocular, de orice, dar numai de ajutor n-ar fi avut nevoie, sau să-i sprijine pe camoni, ori să-i despartă, Angelo a început pur și simplu să-i expedieze și pe cei din Cap sau Pajură, Gil Frezatu a făcut două ture prin aer și a aterizat pe căruciorul cu varză al lui Hipólito, Tonecas Arenă s-a trezit pe
Dinis Machado - Ce spune Molero - by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/10262_a_11587]
-
ciocnind, în iarna trecută, în inima Bucureștilor, stacane de vin, în fum de grătare, cu zumzet și alai de muzici naționale. Se trecuse, până acolo, desigur, tot un pod... Dar nu acel pod care, fie și din amintire, unește sau desparte adeseori nu numai două maluri de apă, ci închide în istoria sa povești mult mai dureroase, cu drame pe care ochiul cu greu le percepe în curgerea repede și nepăsătoare a celeilalte năprasnice ape, a Timpului. Și, mai ales, nu
De pe pod by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10259_a_11584]
-
când nici nu mai gândești, țărmuri de trăiri și tâlcuri sfâșietoare. Unora dintre acestea, spre liniștirea noastră, ne-am resemnat și le spunem ironii ale istoriei. Fie și integrate... Dar nu acel pod care, fie și din amintire, unește sau desparte adeseori nu numai două maluri de apă, ci închide în istoria sa povești mult mai dureroase, cu drame pe care ochiul cu greu le percepe în curgerea repede și nepăsătoare a celeilalte năprasnice ape, a Timpului. Și, mai ales, nu
De pe pod by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10259_a_11584]
-
caz, oricîte nuanțe sau argumente ar fi aduse în discuție, sesizarea gîndurilor puse în carte este retezată de lipsa unei punți de legătură. E ca atunci cînd autorul vrea să întindă mîna spre un cititor de a cărui minte este despărțit printr-un spațiu vid prin care nici o mînă nu poate pătrunde: nici o moleculă de materie intuitivă nu-i poate apropia pe cei doi. Rezultatul seamănă cu spectacolul unei întreprinderi zadarnice: rîndurile cărții dau naștere în mintea cititorului unor reacții pe
Maternitatea haiducească by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10276_a_11601]
-
țărmuri ale sale, precum Schiller, Heine, Petöfi, Jozseéf Attila, Eminescu, Hristo Botev... până la actualul George Filip*. Și aceștia, și alții și mulți alții fac un Înfiorat popas Între Munții Pădurea Neagră și Pontul Euxin, celebrând Dunărea care, departe de a despărți popoare, ea le unește, le dă mâna, zidind Între ele o punte pe care vremurile, războaiele sau catastrofele nau izbutit s-o surpe. Iar sub timbrul celor ce i-au țesut elogiul răzbat cântecele neamurilor riverane: Dunărea ne este mamă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
pe al său. La fel și nea Gheorghe, tatăl Elenei. L-am zărit stând În pragul ușii. În stația de autobuz, după ce s-au Împrăștiat oamenii, la numai câțiva pași de casa ei, Elena m-a Îmbrățișat, apoi ne-am despărțit. Era un fel de a-mi mulțumi. Aș fi vrut să o sărut măcar pe obraz sau pe frunte, Însă m-am mulțumit cu o strângere de mână și am plecat. - Ne vedem mâine! Să vii, că o să taie porcul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
a petrecut a treia aniversare a zilei de naștere in prizonieratul palestinian. Astfel, cei apropiați lui, cat și ceilalți evrei, se roagă pentru sănătatea lui , pentru el iberarea sa. Viața e asemenea peronului unei gări unde, În fiecare clipă, ne despărțim de unii și alții... de noi... Cine nu știe de ce se scoală dimineața, nu trebuie să se culce seara; somnul lui va fi fără vise. Efemeridele ne Învață, mai mult decât toate școlile, care e prețul vieții. Visele clădite pe
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
-l asigur de tot suportul meu de a trece peste această perioadă tristă. Secretara mea a Înțeles că eu eram puțin În afară de subiect și m-a rugat s-o urmez, de data aceasta În biroul meu, unde am reușit să despărțim cele două cuvinte, care sunau la fel la urechea mea nu prea antrenată cu limba engleză și să pricep căci de fapt, Brian dezvoltase o obișnuință la Fiorinal și ca orice drug addict se introducea la drogul dorit printr-o
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
obraz. Dar soarele o usucă repede, iar peste ultimele rămășițe ale zidului văd două flori apropiate, două flori care se ating. Mă uit atent și văd cum fiecare are rădăcinile Într-una dintre părțile zidului. Iată că mamutul care a despărțit Europa În două este astăzi cucerit de două flori. Natura găsește Întotdeauna o cale... Noaptea strălucește tăcut. Pare să se contopească cu luminile Valenciei. Orașul abia a luat viață, deși este deja trecut cu mult de miezul nopții. Privesc În
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
lui Ștefan Micle. În anul 1988, moartea nemiloasă ni-l răpește pe marele profesor Augustin Z. N. Pop, chiar la 1 aprilie, ca o glumă proastă, mutânduse astfel de pe Ana Ipătescu nr.9, la Cimitirul Bellu, unde numai aleea Îl desparte de mormântul lui Mihai Eminescu, idolul său de-o viață. La Începutul acestui an, pe 12 ianuarie, sub un ger năprasnic de 28șC, Împreună cu prietenul meu canadian, inginerul, poetul și scriitorul Alexandru Cetățeanu, cu un braț de flori, luat din
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
Sorin Lavric Farmecul și blestemul filozofiei provin din liziera ce desparte cuvintele noastre de realitatea lumii în care trăim. Farmecul vine din dispoziția lăuntrică cu care îți poți petrece toată viața despicînd nuanțe și trasînd distincții verbale, cu o migală de ceasornicar și cu o răbdare de anahoret. Blestemul vine din
Cearta universaliilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10294_a_11619]
-
unghiuri, o fotografie de epocă, developata din perspectiva experienței pe care autorii au avut-o în presa studențeasca. Din punctul de vedere al metodologiei identificată în acest volum, aceasta reunește oameni care, într-un fel sau altul, reușesc să se despartă de trecutul lor râzând. Regăsim, în volum, din punct de vedere metodologic, metoda poveștii vieții, dar și cea a interviului, un mixaj între cele două, caracteristic școlii de științe politice de la Iași, reprezentată de UPA la nivel național". Coordonatorul volumului
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
normalizare decît normală România începe să se impună în lumea mare a filmului. A fost nevoie, pentru asta, de regizori care să nu-și facă filmele cu gîndul de a da lovitura la marile festivaluri și nici pentru a se despărți demonstrativ de trecutul comunist în care au facut filme. Poate însă că dacă regizorii mai vechilor generații nu ar fi tratat numai subiecte din cauza unei viziuni mai mult sau mai putin deformate de trecut, tinerii n-ar fi știut de ce
Cum au învins românii oculta la Cannes by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10585_a_11910]
-
Să nu se rupă ființă din sinele cel mare . De ce te joci, poete, cu orbul adjectiv? Nu-i orb, ci-ntrezărire în cealaltă parte... Ceva străin și totuși uman. E cuget al zborului captiv Cu aripi două, iată, chiar zborul le desparte. Mă rog că mie însumi condiției că șanț Trup de cuvânt și foame de mine ca de-o pâine Ridică-mi fruntea, Munte învață-mă să cânt Prin dezvățarea morții ce-acum lucrează-n mine. Să nu îl doară golul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
suferință. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, plutonierul în rezervă Marin Teodorescu Zavaidoc este încorporat la Târgoviște. Ziua în unitate, seara cântă în localuri. Aici se îndrăgostește de Țuca, cu care se întâlnește pe ascuns. Tânta reușește să-l despartă de intrusa căreia Zavaidoc îi oferise tangoul „Țuca”. A cântat soldaților în Basarabia, la Tighina, cântecul la modă „Soldățelul lui tăticu”. A cântat la Odessa mareșalului Antonescu. În timpul bombardamentelor din ’44 (4 aprilie când escadrile ale forțelor anglo-americane au bombardat
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]