782 matches
-
ceva ce nu ți-ar fi sărit niciodată în ochi, dacă cineva drag n-ar fi fost închis înăuntru. N-o să-l mai țină mult timp aici, spuse Karin. Terapia a mers excelent, dar asigurarea se duce și el e disperat să ajungă acasă. Și-a recăpătat forța mușchilor aproape în întregime. Se îmbracă și se spală singur, se înțelege cu lumea, în general se poartă rațional. Comparativ cu acum câteva săptămâni, e ca și normal. În afară de ideile despre mine. Îndreptă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
îndoiala? Tot Karin la Indigo, încercând să-i facă și lui ceea ce reușise să-i facă lui Bonnie. Să-l convingă că prietenii îi erau dușmani și invers. Toată teoria aia cu cele trei mașini - a fost ideea impostoarei. E disperat s-o pună la îndoială. Caută o ocazie ca să-i recruteze pe băieți. O găsește, într-o după-amiază rece, când vin să-l ia pentru un transport de veverițe. Una dintre specialitățile lui Rupp: toată vara împușcă la el în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
s-a scris vreodată; Iar a fi pigmeu Într-o lume de pigmei este cu totul altceva. Căci atunci cînd toți avem dimensiuni măsurabile În centimetri, statura fiecăruia se măsoară proporțional. Trăim În vecinătatea spiridușilor, aproape de nivelul pămîntului și cercetăm disperați jungla tropicală a cîmpului cu margarete, pe cînd zburătoare monstruoase - uriașe muște care zumzăie și albine care bîzÎie și fluturi care se clatină În mers - plutesc pe deasupra noastră desfășurîndu-și Întinsele pînze de catifea ale aripilor lor zimțate. Credem că sîntem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
Romanii înaintaseră foarte încet până aici, pe la jumătatea văii Bistrei, deoarece îi apucă iarna, și cavaleria dacă, voind să treacă peste un râu înghețat pentru a ataca pe Romani, gheața se rupe și ea cade în apă. Capul Dacilor, deși disperat de nenorocirea întâmplată, ordonă totuși restului trupei atacul Romanilor, care erau apărați de un lagăr întărit. Barbarii lovesc în oameni cu săgeți, în ziduri cu un berbece, dar după cât se pare cu puțină izbândă. Traian oprește aici campania din anul
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
Se pare că-mi înțelegi întrebările, zise Lanark iritat, dar răspunsurile dumitale sînt fără cap și coadă. — Așa se întîmplă în viață, nu-i așa? Dar cîtă vreme ai o inimă bună și te strădui, nu-i cazul să fii disperat. Wer immer streband sich bemüht, den kőnnen wir erlősen. O, veți fi extrem de util. Rima se sprijini de o piatră și spuse liniștită, fără amărăciune: — Nu pot merge mai departe. Lanark, alarmat, o prinse de încheietura mîinii deși era îngrijorat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
spus Zenobia, acum nu mai gângurea, vocea îi era limpede și melodioasă, „a fost greu, acum a trecut, s-a terminat“. „Cum s-a terminat, Zenobia, cum a trecut și cum s-a terminat ? Mie îmi vine să mor, sunt disperat și tu îi dai zor că a trecut ! Auzi la ea, domnule, cum a trecut când stăm până în gât în noroiul ăsta și eu crap de frig și senilul ăla se holbează la mine ? Dacă nu faci ceva să mă
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
acest fel, doi cerbi în mlaștină. Ca de obicei, pescarii se strânseseră la marginea cătunului și se uitau. Au văzut cum a fost împușcat primul cerb. Apoi al doilea. Dar Dinu își pierduse parcă mințile. Din pricina beției? A fricii? Era disperat? Nu știu. A mai hăituit doi cerbi. Noroiul se umpluse de sânge. Când Dinu a gonit alți doi cerbi din pădure, Profetul s-a desprins dintre pescarii care urmăreau nemișcați, tăcuți, masacrul, a înaintat cu pași grei, l-a luat
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
ca și pentru mine... Chiar dacă e dureros ce ni se întâmplă, nu trebuie să ne turnăm cenușă pe cap și să ne lăsăm copleșiți de năpastă... O asemenea atitudine nu e bună, pentru că scade pofta de viață. Nu trebuie să disperăm. Problema care-ți dă bătaie de cap momentan poate fi rezolvată. Nu-i nimic, te-a păscut păcatul, nenorocul, neșansa. Țineți minte ce vă spun din propria experiență de viață: Tot răul ce se întâmplă unui om poate fi spre
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
puțin obscenitățile și jignirile. M-am gândit totuși că metafora cu șobolanul și veverița, sau șobolanul-veveriță sau veverița-șobolan a fost evocatoare, ba chiar excelentă. În noaptea întunecată a conferinței tale dubioase, unicul tău ascultător va fi probabil vreun bibliotecar bătrân, disperat de singurătate, care văzând lumină la fereastra sălii de conferință, va intra plin de nădejdea de a scăpa de frigul și ororile iadului său personal. Acolo, în sală, așezat în fața podiumului, singur, cu trupul gârbovit, ascultându-ți vocea care trezește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
mai lua legătura cu ea în vreun fel, de a-mi comunica existența, de a ajunge la ea cît de cît, măcar cu o vorbă ca un fulg de zăpadă... nu, n-am încetat niciodată să cred, să sper, să disper, să mă revolt, să aștept sau să îmi pun întrebarea de ce sau pînă cînd sau cum... sau dacă... Uneori mă gîndesc că dacă doar atît a fost să fie, cel puțin am avut șansa să o cunosc, să am parte
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
lăsat-o pe doamna așa, acolo, zise Suzanne uitându-se la Kitty, șocată de toată istoria. Pare o doamnă atât de drăguță. — Într-adevăr, e o doamnă tare drăguță și o prietenă bună. Dar În ultimele două zile m-a disperat. S-a răzgândit de mii de ori. E ultima mea zi aici, Înainte de-a pleca la New York. Vreau s-o petrec cu Matthew. Când l-ai cunoscut pe Matthew? Întrebă Suzanne. — La deschiderea ART L.A., răspunse Kitty evaziv. — Când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
acest fel, doi cerbi în mlaștină. Ca de obicei, pescarii se strânseseră la marginea cătunului și se uitau. Au văzut cum a fost împușcat primul cerb. Apoi al doilea. Dar Dinu își pierduse parcă mințile. Din pricina beției? A fricii? Era disperat? Nu știu. A mai hăituit doi cerbi. Noroiul se umpluse de sânge. Când Dinu a gonit alți doi cerbi din pădure, Profetul s-a desprins dintre pescarii care urmăreau nemișcați, tăcuți, masacrul, a înaintat cu pași grei, l-a luat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
dădea ceva se tăia. Era ’95-’96. Am văzut așa, am făcut și eu. Și mă întrebau ce faci, mă, de ce n-ai spus ce vrei și după aia să te tai. Că eu mă tăiam, dar nu spuneam de ce disperam. Apoi, am început să spun și eu. Mă tăiam, ieșea sânge și eram calm. Dar îmi luam măsuri să nu mor, era la șto. Bine, aici, pe Rahova, am tras cu cuțitul și era s-o mierlesc. Dacă nu mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
terminau. Că era grasă rău. Intram și eu și mai intra trei inși în ei. „Ia-i, fă, înapoi, că eu nu-i iau!“ Grasă-grasă. Am început s-o-njur, aruncam apă, clor pe ea... „Lasă-mă, că m-ai disperat.“ Nu mă lăsa să dorm, nici să mănânc. „Te iubesc, vino-ncoace. La cununie.“ Și „Fă, lasă-mă fă!“ - „Bă, să-ți moară, să-ți fac...“ - „Ce să-mi moară, fă, că nu mai am pe nimeni“. A făcut acte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
luăm după lume pentru că lumea de aici de la pușcărie este perversă și dacă vrea să facă rău îl face repede dar bine mai greu. Guriță vreau să-ți spun că te iubesc foarte mult și numai rezist fără tine am disperat aici fără tine vino mami mai repede lângă inimioara mea că simt că înebunesc aici fără tine. Și mie îmi este dor de ochișorii tăi frumoși și de gurița ta mică și dulce vreau mami să te am aproape de mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
Să faci pușcărie la bighidii e un fel de junglă, e pușcăria junglă în general, dar acolo nu e un om mai matur să te învețe să faci bine. Acolo ești de capul tău, faci ce vrei, te droghezi, acolo disperi mult. Nu luam droguri, cu pastile, cu aurolac, prin pușcărie procuri ce vrei tu. Eram pe Brăila. După ce am plecat pe cursă, iar m-am luat de m-am tăiat. Eram disperat că familia mea era la pușcărie, că pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
capul tău, faci ce vrei, te droghezi, acolo disperi mult. Nu luam droguri, cu pastile, cu aurolac, prin pușcărie procuri ce vrei tu. Eram pe Brăila. După ce am plecat pe cursă, iar m-am luat de m-am tăiat. Eram disperat că familia mea era la pușcărie, că pe mine nu mă caută nimeni, nu mă vede nimeni, ală venea de la vizită, ăla pleca la vizită, ăla că a vorbit cu ta-su, eram disperat. Ziceam că dacă mă tai cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
luat de m-am tăiat. Eram disperat că familia mea era la pușcărie, că pe mine nu mă caută nimeni, nu mă vede nimeni, ală venea de la vizită, ăla pleca la vizită, ăla că a vorbit cu ta-su, eram disperat. Ziceam că dacă mă tai cu lama de ras, curge sângele ăla negru și-mi revin. „Răsplătit“ - am fost băgat pe izolare. Așa era legea la bighidii acolo, cât am stat. La o ceartă, ceva, hai pe izolare. Stăteam de când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
izolare. Așa era legea la bighidii acolo, cât am stat. La o ceartă, ceva, hai pe izolare. Stăteam de când intram și până ieșeam răstignit de pat. Scandalurile alea, nu există acolo stăpân. Acolo se dă foc unul la altul, se disperă, care nu poate să dispere. Îi dai disperare mai mult, mai mult și unul nu mai suportă, se ia la bătaie, din gândul tău să-i desparți te iei la bătaie serioasă cu ei. Le luam partea unora, mi-era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
bighidii acolo, cât am stat. La o ceartă, ceva, hai pe izolare. Stăteam de când intram și până ieșeam răstignit de pat. Scandalurile alea, nu există acolo stăpân. Acolo se dă foc unul la altul, se disperă, care nu poate să dispere. Îi dai disperare mai mult, mai mult și unul nu mai suportă, se ia la bătaie, din gândul tău să-i desparți te iei la bătaie serioasă cu ei. Le luam partea unora, mi-era milă de unii. Îmi mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
Păi, de la gânduri mi-am dat foc, am avut arsuri de gradul patru, mi-am mâncat carnea de pe mine, m-am spânzurat, m-am pus la curent, mi-am dat foc. M-am tăiat și mi-am mâncat pieptul. Eram disperat de viață. Când știi că nu e a ta fapta. Un comandant de acolo m-a înțeles, a fost cu mine în instanță și a văzut ce măgării se fac. Plus cineva i-a accidentat fetița și a văzut că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
va deveni un centru de atracție față de toată această margine a Europei, atunci mai bine l-am dărîma de acum”. Problema este pusă aici - cu cinism - în termeni de putere pură (în cazul de față, regională). Asemenea lui Vinea, deși „disperă de România” și de vidul spiritual în care aceasta a fost aruncată de istorie, Cioran, care visa la o Românie „în delir”, cu „destinul Chinei și populația Franței”, se consolează cu prezumata superioritate culturală a românilor față de a celorlalte națiuni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Nu-i așa că s-a purtat Îngrozitor? — Abia dacă am schimbat două vorbe cu el, dar am auzit conversația voastră. Dan Îmi rînjește cu gura pînă la urechi, iar eu, inocența Întruchipată, Îi zîmbesc la rîndul meu. — Era așa de disperat să Îl bagi În seamă, dar tu nici gînd! chicotește el Înfundat. Așa te vreau! Dau și eu din umeri și rîd. — Deci, pînă la urmă, a reușit să-ți strecoare o carte de vizită? Întreabă Dan, și Încuviințez din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
Lumea te judecă superficial, Galilei. Și trebuie să recunosc că, o vreme, și eu am simplificat. ― După părerea unora am scăpat cam ușor... cu toate că am dat un prost exemplu... Adică, nu am dreptul să iubesc pentru mine și să fiu disperat pentru mine? În tot ce fac trebuie să mă preocupe ce vor zice alții, ce impresie le produc? ― Nu, Galilei. Aș vrea, totuși, să-ți atrag atenția că, măcar în sinea noastră, trebuie să punem între Inchiziție și noi un
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]
-
se hârjonească cu nevestele unor vasali, nesatisfăcute și plictisite, a fost nevoie să punem hățurile pe ei și să-i trimitem pe-amândoi să se răcorească într-o mănăstire din munți. Ni i-a adus înapoi abatele după câteva săptămâni, disperat din pricina plângerilor multor părinți, din fericire toți din pătura țăranilor și a servitorilor, pe care i-am putut liniști cu ceva argint. A trebuit atunci să-i despărțim. Rodoald, care a început, deși nu-i venise vremea, să se pregătească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]