KorAP: Find »[drukola/base=despicătură & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...18 19 20 ...24 >

590 matches

Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000

tulburărilor de vorbire și tratamentul lor. Astfel, o preocupare serioasă pentru rhinodislalia de origine velo-palatină, găsim la Suzanne Borel-Maisonny - directoarea serviciului de ortofonie de pe lângă spitalul Saint Vincent de Paul din Paris - și la Muriel Morley - de la Centrul special pentru tratamentul despicăturilor de palat „Fleming Memorial Hospital for tick Children” de la New-Castle, din Anglia. În aceeași ordine, trebuie amintite preocupările Școlii de Foniatrie de la Praga, Leningrad, Viena, Helsinki. La noi în țară, intervențiile chirurgicale în despicăturile congenitale labio-maxilo-palatine se fac în clinicile

RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
Morley - de la Centrul special pentru tratamentul despicăturilor de palat „Fleming Memorial Hospital for tick Children” de la New-Castle, din Anglia. În aceeași ordine, trebuie amintite preocupările Școlii de Foniatrie de la Praga, Leningrad, Viena, Helsinki. La noi în țară, intervențiile chirurgicale în despicăturile congenitale labio-maxilo-palatine se fac în clinicile universitare de chirurgie buco-maxilo-facială din București, Cluj, Iași, Timișoara și Tg. Mureș. Practica logopedică efectuată în cadrul Clinicii de chirurgie buco-maxilo-facială din București a dus la formarea unui stil propriu în metodologia generală de corectare

RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
a efectuat intervenția chirurgicală. 2. Funcționalitatea palatului operat. 3. Vârsta la care începe tratamentul logopedic și durata lui. 4. Colaborarea familiei. Din analiza acestor factori am extras coordonatele de care trebuie să se țină seama în corectarea vorbirii copiilor cu despicături labiomaxilo-palatine. 1. Intervenția chirurgicală la vârsta stabilirii vorbirii articulate împiedică formarea și dezvoltarea vorbirii rhinodislalice pe de o parte și facilitează terapia vorbirii pe de altă parte. Rezultatele funcționale foarte bune, obținute în grupurile de copii operați precoce, confirmă justețea

RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
ultimele două grupe este de 10,4 ori (52,0/5,0) mai mare pentru cei care nu se bucură de interesul și sprijinul afectiv al familiei (grafic 29). Activitatea metodică de recuperare a vorbirii normale în cadrul diferitelor forme de despicături congenitale operate, a evidențiat importanța colaborării familiei, a antrenării mamei prin psihoterapie și îndrumare metodologică, în activitatea propriu-zisă curativă, în scopul remedierii defectelor de vorbire. Elevii noștri, se comportă diferit în lecțiile logopedice indicate. Unii sunt inactivi, neatenți, fără voință

RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
limbii devine indispensabilă în condițiile copilului rhinolalic, pentru a verifica potențele semnalizării verbale „care depinde integral de învățare și educație” (197; p. 213). Cercetarea efectuată ne-a confirmat linia directoare în activitatea profilactică și curativă a tulburărilor de vorbire consecutive despicăturilor și ne-a demonstrat că: a. Intervențiile chirurgicale trebuie să fie finalizate spre sfârșitul celui de al 2-lea an de viață al copilului, odată cu momentul de dezvoltare a limbajului, în timp ce supravegherea logopedică să înceapă încă de la 6 luni când

RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
chirurgicale, procedeele, tehnicile și metodele să se aplice ținând seama de vârsta și de factorii mai sus amintiți. Respectând acești indici ai terapiei complexe, se poate spune de fapt că noi realizăm în cadrul cabinetului de logopedie dispensarizarea tuturor copiilor cu despicături, urmărind prin controale din 3 în 3 luni progresele înregistrate pe etape de dezvoltare în activitatea fonoarticulatorie. Indicațiile logopedice continuă după plastia de boltă și văl palatin pentru realizarea programului de exerciții în familie, terapia organizată de reeducare fonetică fiind

RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
cabinet, în lecții organizate psihopedagogic, în scopul obținerii unor bune rezultate, pentru ca astfel copilul rhinolalic să poată fi redat școlii și familiei cu posibilități normale de integrare psiho-socială. CAPITOLUL VII UNELE PROBLEME METODOLOGICE DE PRINCIPIU ÎN TERAPIA COMPLEXĂ A RHINOLALIEI „Despicăturile congenitale labio-maxilo-palatine pot fi considerate din punct de vedere psiho-pedagogic un handicap în sens de obstacol dezavantajant sau ceea ce micșorează șansele de reușită ale persoanei, dar care nu împiedică individul să ia parte la întrecerea pentru viață ci îl face

RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
îl face chiar să dorească atingerea unor scopuri la egalitate cu normalul.” Pierre Oleron 7.1. Posibilitățile și limitele educației fonetice. Reguli și principii. Studiul factorilor de succes și de risc în terapia logopedică a tulburărilor rhinodislalice specifice copilului cu despicătură labiomaxilo-palatină, clarifică unele probleme metodologice de principiu și trasează sarcinile cadrelor de specialitate care se interferează în asistența lor curativă și profilactică. Se pune întrebarea în ce condiții se remediază total tulburările fonetice, în ce situație se recurge din nou

RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
își dă seama, că se poate obține o oarecare ameliorare și întreaga situație se schimbă: apare o atitudine optimistă, animată de voința și de dorința de a vorbi bine. Din investigațiile efectuate a reieșit că dezvoltarea vorbirii la copiii cu despicături congenitale labio-maxilo-palatine debutează printr-un retard recuperabil cu vârsta, dar handicapul pe care-l creiază în relația cu mediul, pune în evidență aspecte ale unui retard psihic, de tranziție. În astfel de cazuri este foarte evident progresul general, care are

RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
vălului operat. De asemenea, hipoacuzia și acuitatea auditivă scăzută generează dificultăți în munca de reeducare, fie prin privațiunea de a imita corect modelul sunetului pentru corectat, fie prin lipsa de autocontrol fonoarticulator. Aceste tulburări otice sunt de altfel frecvent asociate despicăturilor velo-palatine prin infecțiile repetate ale rinofaringelui și mai ales prin vecinătatea mușchilor trompei lui Eustache cu cei ai vălului moale - sinergia funcțională a acestor mușchi angajând o scădere a auzului. Ea se ameliorează adesea după operație. Pentru obținerea unor bune

RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
Programul de exerciții de miogimnastică efectuat ritmic și sistematic, conduce la decondiționarea mișcărilor defectuoase în actul fono-articulator cât și la decondiționarea obiceiurilor vicioase instalate în funcțiile care se interferează la nivelul aparatului fonator (respirația orală, deglutiția infantilă, sugerea degetului etc.). Despicăturile labio-maxilo-palatine determină în procesul de creștere o serie de anomalii ce interesează osteo-musculatura organelor vorbirii, deformarea maxilarelor, modificarea ocluziei, malpoziții dentare, întreruperea arcadei alveolo-dentare, anomalii ale funcțiilor musculaturii labio-jugale, velo-palatine și linguale, faringiene și laringiene, care se traduc la nivelul

RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
conțin elemente de generalizare și pot fi în același timp individualizate, ceea ce poate imprima muncii logopedice în acest domeniu un caracter programat. Descriem desfășurarea unor activități logopedice: U.T. în vârstă de 5 ani și 7 luni cu diagnosticul clinic despicătură velo-palatină operată la vârsta de 4 ani și 11 luni cu rezultat operator satisfăcător, prezintă hiperexcitabilitate, crize afective, lentoare în gândire pe fond sechelar (factori embriopatici): Tata - sever, sindrom inhibitoriu în prezența lui, încăpățânare, vocabular sărac. Vorbirea a început să

RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
încât se pot recunoaște formele semantice ale cuvintelor. În sonograma după reeducare se observă diferențierea frecvențelor înalte - cu caracter fricativ „ș” - precum și valori spectrale în care apare inteligibilitatea formelor semantice. Un alt caz rezolvat complet: A. Elena, cu diagnosticul clinic: despicătură posterioară incompletă, operată la 7 ani, prezintă consecutiv rhinolalie apperta, dislalie polimorfă, nitacism (vorbire în m și n). Copil dintr-o familie dezorganizată este crescut la o bunică surdă, care nu poate să-i corecteze și să-i controleze vorbirea

RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
psiho-pedagogice. Investigațiile efectuate longitudinal pe cazuistica intrată în evidența logopedică, au oferit prilejul studierii nivelului educațional al subiecților, precum și rezultatele obținute în activitatea de recuperare bio-psiho-socială. Observațiile pe o perioadă îndelungată au fost posibile deoarece terapia complexă a anomaliilor prin despicături este trenantă, fiind din ce în ce mai concentrată în clinicile de chirurgie stomatologică prin acțiunea echipei de specialiști. Din analiza datelor obținute reiese că procentul nerecuperaților pe plan social este relativ mic comparativ cu condițiile în care s-a efectuat terapia la timpul

RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
datorie grea, însă foarte necesară. Trebuie să se dedice cu toată răbdarea, să se apropie de el cu toată sensibilitatea pentru a-i oferi precaut ajutorul, redeșteptând în el energiile latente. Eleva D. Georgeta în vârsta de 17 ani, cu despicătură unilaterală completă operată, deznădăjduită de semnele malformației încearcă o tentativă de sinucidere, după care părinții o prezintă clinicii noastre pentru completarea terapiei complexe: retușuri chirurgicale, reeducare fonetică, psihoterapie. În urma acțiunii noastre intensive, eleva D.G. și-a recăpătat încrederea în forțele

RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
manifestare a dezechilibrului funcțional dintre rezonatori, prin suflu nasal, deperdiție nasală, suflu laringian, nasonare, nasalizare, ”coup de glotte”, care impun o atentă precizare în scop terapeutic. Nasalizarea ca fenomen natural și indisponsabil formării vocii, devine patologică în insuficiența velară specifică despicăturilor congenitale și afectează pronunția monomorf sau polimorf, sub influența unor factori psihoindividuali și sociali. Defectele fizionomice și vorbirea rhinolalică tulbură adaptarea la viața normală, prin crearea unor situații conflictuale, dezechilibru emoțional și complexe de inferioritate cu reale implicații în eficiența

RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
mică întrucât exercitarea și perseverarea în asociațiile verbale eronate măresc dificultățile, atât pentru subiect cât și pentru specialist. Materialul clinic, fișat în cadrul cercetării noastre, pune în evidență frecvența tulburărilor fono-articulatorii pe o cazuistică de 625 malformați, în funcție de forma clinică a despicăturii de vârsta la care s-a efectuat operația și în funcție de rezultatul postoperator, încercând să întocmească o tipologie necesară în notarea și diferențierea specifică, pentru stabilirea diagnosticului și în precizarea procedeelor, tehnicilor și metodelor de corectare. Deoarece, cunoașterea specificului dezvoltării limbajului

RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
terapia complexă interceptivă, cercetarea s-a extins și asupra stadiilor și modalităților de dezvoltare a vorbirii, la copilul rhinolalic, precum și a relațiilor dintre dezvoltarea vorbirii și dezvoltarea intelectuală. Unii autori consideră ca ar exista un oarecare raport de consonanță între despicăturile labio-maxilo-palatine și unele deficiențe mintale. Studiile noastre efectuate, atât transversal cât și longitudinal, prin investigații psihologice, încearcă să argumenteze inadvertența acestei relații. Deoarece tulburarea mecanismului de producere a vorbirii se plasează în epoca de organizare a structurilor sistemului limbajului, apar

RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
oligofreni. Utilizarea limbajului se înscrie deci ca versantul cel mai precar, atât prin dificultățile de insuficiență velară, cât și prin rămânerea în urmă pe plan afectiv. Rezultatele obținute la probele verbale și neverbale de inteligență relevă faptul că subiecții cu despicături prezintă coeficienți de inteligență ceva mai mici (Q.I. med. 103,1) decât cei fără despicături (Q.I. med. 107,1) explicat prin handicapul dat de nedezvoltarea limbajului în primii ani de viață. Ca și subiecții normali, cei cu malformații

RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
velară, cât și prin rămânerea în urmă pe plan afectiv. Rezultatele obținute la probele verbale și neverbale de inteligență relevă faptul că subiecții cu despicături prezintă coeficienți de inteligență ceva mai mici (Q.I. med. 103,1) decât cei fără despicături (Q.I. med. 107,1) explicat prin handicapul dat de nedezvoltarea limbajului în primii ani de viață. Ca și subiecții normali, cei cu malformații velare cuprinși în zona Q.I. 79-90, se adaptează la procesul învățării. Ei manifestă numai unele

RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
aspectele deficitare ale dezvoltării psiholingvistice, problematica cercetării noastre subliniind deci relația dintre latura sonoră și semnificația cuvântului. Cuvintele abstracte și semiabstracte sunt folosite în procente mai mici față de cele concrete și mult mai mici, raportate la grupul de subiecți fără despicături, pe grupe de vârstă. Dezvoltarea vorbirii și creșterea vocabularului trebuie stimulată și dirijată în această etapă. - Analiza suportului verbal la copiii rhinolalici la care nucleul simbolic este modificat prin forma de exprimare, ridică problema mediației verbale și deci a activității

RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
expérimentale, vol. VIII (red. P.Traisse, J. Piaget) Paris, 1965. 38. Brown, R. A first language Havard Univ. Press, Cambridge, 1973. 39. Buhler, Charlotte Psychologie in Unzerezeit - München, Zürich, 1962. 40. Burian, Frantisek Importanța profilaxiei defectelor estetice și funcționale ale despicăturilor de buză și maxilar. Rev. Cas. Iek. Cesk, 100, 1961, p. 38-39. 41. Calman, J.S. Mouvements of the soft palate. Brit. J. Plast. Surg, 5, 1955, 4. 42. Canavea, I., Chiriac, Vasilica Studiul frecvenței despicăturilor congenitale labiomaxilo-palatine, la copiii nou

RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
defectelor estetice și funcționale ale despicăturilor de buză și maxilar. Rev. Cas. Iek. Cesk, 100, 1961, p. 38-39. 41. Calman, J.S. Mouvements of the soft palate. Brit. J. Plast. Surg, 5, 1955, 4. 42. Canavea, I., Chiriac, Vasilica Studiul frecvenței despicăturilor congenitale labiomaxilo-palatine, la copiii nou născuți. Stomatologia, București, 20, 4, 1973, p. 347-357. 43. Caraman Măescu, Lucia Observații asupra conținutului activităților de exersare a laturii fonetice a limbii în școlile de hipoacuzici. Probleme de defectologie. Editura Pedagogică, București, 6, 1968

RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
București, 6, 1968, p. 82-135. 44. Mc Carty Le développement du langage chez l’enfant, in L. Carmichael (red.) Manual de Psychologue de l’enfant, vol II, Paris. P.U.F. 1952, p. 751-916. 45. Chabora, Alice J., Harovitz. Sidney Despicătura labială și palatină, un sistem genetic? Oral Surgery 38, 2, 1974, p. 181-196. 46. Chateau, M. Possibilité de la rééducation des troubles phonétiques fonctionnels chez l’enfant. Rev. du Prat., Paris, 8, 22, 1958, p.259. 47. Chateau, M. Possibilité de la

RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
26, 3, 1974, p. 220. 171. Schwartz, R. Familial incidence of cleft palate. J. Speech Hear, Dis., London, 1954, 19, 2, 228. 172. Stieber, C, Popescu, V, Grinolea Lia, Ciobanu Eugenia Tratamentul complex pre și post operator la copiii cu despicături labio-maxilo-palatine, Stomatologie, București, 23, 4, 1966, p. 339-347. 173. Seeman, M. „Defectele de vorbire la copii”, Praga, 1955. 174. Sinclair, H.J. L’acquisition du langage d’un point de vue Piagetien. Folia Foniatrica, S. Harper-Basel, München, Paris, London, New York - Sydney

RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]