476 matches
-
pe un oarecare Rolescu 21 care, spunea el, a fost în 1916 trimis de către statul român ca delegat din partea României la un congres în America al țărăniștilor. Era un om voinic, mult mai mare ca mine. Tot timpul împletea și despletea ca să-și treacă timpul și se cunoștea că vorbea engleza și germana la perfecție. Și mi-a povestit ce era afară, în străinătate, pe timpul ăla. Într-una din zile, a venit comandantul Goiciu și ne-am încolonat câte cinci. A
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
iregulara și despletita a unei melodii de harpa eoliană, pe ale cărei fibre s-ar crispa degetele unui vînt prea tare" (Jurnal, 24.X.1899). Abstractizarea poate merge mai departe, îngăduindu-i lui D. Anghel să scrie: "cîteva discursuri își despletiră spiralele" (O amintire despre Verdi). Că retorica vremii avea afinități cu plastică secesionista o știam mai demult, din mărturia lui I. Petrovici privind cursul de logică al lui C. Rădulescu-Motru: "un stufăriș de teorii moderne, care alcătuiau un fel de
Secesionismul în literatura română (IV) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/18138_a_19463]
-
de stele ce jertfă patimei veghează" (St. Petica, Cînd viorile tăcură, XIII). Declanșarea instantanee a unei pasiuni este comparată cu o sămînță pe care vraja unui fachir "ar face-o (în cîteva minute) să germineze, să crească și să se despletească în foi și în filamente și să se încunune, văzînd cu ochii, cu ciorchini trandafirii și parfumați" (Gală Galaction, De la noi, la Cladova). Încoronarea edificiului ondulatoriu o realizează fără dubiu motivul părului despletit, care se bucură de o frecvență extraordinară
Secesionismul în literatura română (IV) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/18138_a_19463]
-
Pe mare, I); "Rețea resfira-ne-vom părul/ Sub tremur de ape" (A. Toma, Okeanidele); Prin crîngul străbătut de luna,/ De primăvară înflorit,/ Pribeaga, cîntă o nebună/ Trecînd cu părul despletit" (St.O. Iosif, Balada); "Jucau nebunele copile cu părul despletit la lună" (Iuliu C. Săvescu, Pe muntele Situ); " Și plîng și eu, si tremurînd/ Pe umeri pletele-i resfir..." ( G. Bacovia, Nevroza); Privindu-se ca-ntr-o oglindă în luciul apei liniștite,/ Din harfe salciile cîntă ca niște fete despletite
Secesionismul în literatura română (IV) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/18138_a_19463]
-
pletele-i resfir..." ( G. Bacovia, Nevroza); Privindu-se ca-ntr-o oglindă în luciul apei liniștite,/ Din harfe salciile cîntă ca niște fete despletite" (D. Anghel - St.O. Iosif, Wagnerism); Față a rămas pe malul lacului, plîngînd pe Făt-Frumos și despletindu-se de deznădejde" (Gală Galaction, Crizantemele) ș.a.m.d. Va mai amintiți de C.A. Ionescu-Caion și de poemul în proza pe care il dedicase părului iubitei sale, atrăgîndu-si din partea lui Caragiale calificativul de liric "capilaro-secesionist"? Cu opt ani mai
Secesionismul în literatura română (IV) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/18138_a_19463]
-
topică. Ca să o evidențiez, trebuie să citez și catrenul anterior. Iată varianta Perpessicius: "Dar prin fereastra ta eu stau privind/ Cum tu te uiți cu ochii în lumină./ Ai obosit, cu mîna ta cea fină/ În val de aur părul despletind.// L-ai aruncat pe umeri de ninsoare,/ Desfaci visînd pieptarul de la sîn,/ Încet te-ardici și sufli-n lumînare..." Și acum varianta Creția: "Dar prin fereastra ta eu stau privind/ Cum tu te uiți cu ochii în lumină./ Ai obosit
Editarea lui Eminescu: un exemplu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14367_a_15692]
-
de la sîn,/ Încet te-ardici și sufli-n lumînare..." Și acum varianta Creția: "Dar prin fereastra ta eu stau privind/ Cum tu te uiți cu ochii în lumină./ Ai obosit, cu mîna ta cea fină/ În val de aur părul despletind./ Desfaci visînd pieptarul de la sîn, Și îl arunci pe umeri de ninsoare./ Apoi te-ardici și sufli-n lumînare..." Trebuie să remarc înainte de orice (fără să mă fi molipsit neapărat de boala lui Nicolae Georgescu) că, în manuscris, punctuația lipsește
Editarea lui Eminescu: un exemplu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14367_a_15692]
-
versuri pe pântece. Femeile slabe și palide ale apașilor. Paharele din care nu poți să storci niciodată ultima picătură. Tu ești toate aceste femei și mai mult decât ele. Iubești toate obiectele care pot să rănească. Îmi împletești și-mi despletești venele. Parcă i-ai face codițe unei fetițe lungane și proaste care tremură lângă tine de bucurie și teamă. Numai cine se taie adânc te poate vedea. Numai cine se taie foarte adânc poate face din tine femeia lui și
Noi am fost apa by Octavian Soviany () [Corola-website/Imaginative/13710_a_15035]
-
Fumuri de soi peste jale și clondire: în satele putrezite sub omăt, în cartierele mucegăite sub zgura și funinginea zilnică. Peste coala plină de ulei de soia a cerului, muște castrate zboară prin mierea îndulcită cu flaute ruginite în cozile despletite peste iazurile în care peștii au murit otrăviți cu dejecțiile din gurile torționare și burțile hrănite la incubatorul realizărilor. În dughenele goale vibrează bezna. Soia se umflă în burțile flămânde, după ce se desprinde de carnea salamului. Carnea care nu mai
Poezie by Liviu Georgescu () [Corola-website/Imaginative/8748_a_10073]
-
și pot coborî până la 10 m. Prezintă o morfografie, în general, simplă, cu suprafețe netede și întinse, cu o energie a reliefului redusă, unde predomină văile larg deschise cu lunci și terase (joase) bine dezvoltate, unde râurile meandrează sau se despletesc puternic. Uneori, luncile și terasele joase se continuă și în regiunile vecine, au aceeași funcționalitate ca și câmpia și sunt incluse dealurilor sau podișurilor (depresiunile de tip golf din Câmpia de Vest), datorită caracteristicilor locale (sunt înconjurate de dealuri). Activitățile
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
terminarea danțului miresei se trecea la „învălitul miresei”. Mireasa, însoțită de nașă și de o femeie din familie, intră într-o cameră separată și își schimbă hainele de mireasă cu portul de nevastă. După ce i se lua coronița, i se despletea cosița și i se împletea cosița într-un coc în formă de potcoavă, numit conci. După aceea „se învelește” cu o basma neagră înflorată. Culoarea neagră semnifică greutățile vieții odată ce a intrat în rândul nevestelor. Când e gata, vine după
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
cruce, oamenii aruncă câte o mână de pământ ca să-i ușureze sufletul. Unele femei pun pământ în hainele rudelor apropiate, fără ca acestea să știe, pentru a-l uita mai ușor pe mort. In timpul înmormântării femeile din familie poartă părul despletit pe spate. Dacă printre ele sunt și „fete în păr” - tinere nemăritate - femeile se grăbesc să le împletească părul în momentul coborârii sicriului în groapă, ca acestea să nu rămână nemăritate. In groapă se aruncă bani cu care mortul va
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
cântec pe care sângele meu l-a rostit. Adânc, sub dealuri, în casa lui de pământ, Greul cade în sine cu viteza somnului. Umbra lui, fără margine, ca o cascadă, leagănă lumea..." («Greul-Pământului» - BalP, ); ori: "...descinge-Te, scoate-Ți tunica. / Despletește-Ți părul să-l pieptene știucile râului. Ia apă în pumni. Dă înotului brațele Tale, Diană, în apa limpede / și furioasă ca un lătrat de câini la marginea toamnei. / Cine te mai poate feri, zeiță, de privirea unui muritor ? / (...) / Acteon
Cezar Baltag () [Corola-website/Science/299724_a_301053]
-
nu a făcut și pușcărie până prin 1964. L-am intrebat mai multe în timpul cât stăteam împreună la expoziția lui, dar și mai tarziu. Nu pomenea nimic despre viața lui ci doar despre orașul Fălticeni."" Aurel Leon îl numește ""«poetul toamnelor despletite din fosta „Dumbrava minunată”» (Scânteia tineretului, 22 octombrie, 1974), «menestrel al nostalgiilor crepusculare» și, mai departe, «acuarela să are moliciuni de catifea și oftat de romanțe» (Cronică, 7 iunie 1974)"" Teodor Țâțos are lucrări expuse la Muzeul Județean Suceava, în
Teodor Tatos () [Corola-website/Science/310500_a_311829]
-
ram întins-a, / Ea să poată să-l îndoaie, / Ramul tânăr vânt să-și deie / și de brațe-n sus s-o ieie; / Iară florile să ploaie / Peste dansa. // Se întreabă trist izvorul: / - Unde mi-i crăiasa oare? / Părul moale despletindu-și, / Față-n apă mea privindu-și, / Să m-atingă visătoare / Cu piciorul? // Am răspuns: - Pădure dragă, / Ea nu vine, nu mai vine! / Singuri, voi, stejari rămâneți / De visați la ochii vineți, / Ce luciră pentru mine / Vara-ntreagă. // Ce frumos
Câmpul Cerbului () [Corola-website/Science/310397_a_311726]
-
cu picioarele goale, cu părul desprins, ținea strâns de piept pe un om îmbrăcat în uniformă de poliție. Un "sergent voinic" o lovește cu palma peste gură. Imaginea femeii cu "brațele goale cu pumnii încleștați și dând capul cu părul despletit pe spate ca și cum i s-ar fi frânt gâtul" sugerează neputința de a opune rezistență autorităților care, deși ar fi trebuit să fie apărători ai intereselor cetățeanului, s-au întors împotriva lui. Această scenă este un simbol al violării de către
Grand Hôtel „Victoria Română” () [Corola-website/Science/300011_a_301340]
-
fundu pământului / Unde leac de soare nu-i” - bocet după fată. “Măi frate, la nunta ta / Nu-s feciori să chiotea` / Și nici fete să horea`. / Feciorii-s fără de clop, / Nu-i mere cu ei la joc; Și fetele-s despletite, / După tine-s bănuite” sau “Vai, puiuț, dragu tatii, / Vai, bine te-ai însurat, / Fată din sat n-ai luat, / Da` din poarta cerului / Pă fata-mpăratului” - "bocet după fecior". Destinul omului este alcătuit din trei momente esențiale: naștera, căsătoria
Motivul măicuței bătrâne în „Miorița” () [Corola-website/Science/314215_a_315544]
-
manșete și guler alb. Abia schițează un zâmbet, diafan și enigmatic. Ansamblul pare să sugereze discreție, inteligență, delicatețe, decentă. Dimpotrivă,</spân><spân lang="ro-RO"> femeia din </spân><spân lang="ro-RO"><i>România Revoluționară</i></spân><spân lang="ro-RO">, cu părul despletit sub marama, cu o mână strângând pumnalul și cu cealaltă protejând steagul, întoarce spre privitor un profil cu trăsături clasice, cărora le lipsește moliciunea și candoarea celor din portret. </spân></p> Organizată în profunzime, România Revoluționară</spân><spân lang="ro-RO
Gen, tradiție și realism socialist - studiu de caz, Ana Ipătescu (1) () [Corola-website/Science/296104_a_297433]
-
a class="sdfootnoteanc" href="#sdfootnote4sym" name="sdfootnote4anc"><sup>4</sup></a> putem argumenta că erotismul într-un tablou precum cel al lui Rosenthal se construiește tocmai prin lipsa acestui control. Țăranca din România Revoluționară nu poartă corset și are părul despletit sub maramă<a class="sdfootnoteanc" href="#sdfootnote5sym" name="sdfootnote5anc"><sup>5</sup></a>, iar gesturile sale ies din arealul gingășiei feminine cerute de epocă. Spre deosebire de Maria Rosetti cea din portret, femeia care întruchipează idealul național și revoluționar pașoptist, nu ”pozează
Gen, tradiție și realism socialist - studiu de caz, Ana Ipătescu (2) () [Corola-website/Science/296117_a_297446]
-
Acest teritoriu foarte jos a fost candva mlăștinos, asemănător cu Delta Dunării. În secolul trecut, el a fost desecat, indiguit și transformat într-un uscat care poartă numele de Insula Mare a Brăilei. În brațul vestic al Dunării, apele se despletesc în mai multe cursuri secundare, ce închid, în interior, un teritoriu inundabil, cunoscut sub numele de Insula Mică a Brăilei. De-a lungul istoriei organizarea administrativă a județului a cunoscut o evoluție sinuaoasă, trecând prin mai multe reorganizări a unităților
Județul Brăila () [Corola-website/Science/296652_a_297981]
-
să fugă în Europa, unde pot locui, alături de Pearl, ca familie. Ei vor să se îmbarce pe un vapor care pleacă din Boston peste patru zile. Amândoi se simt ușurați, iar Hester își îndepărtează litera stacojie de pe piept și își despletește părul. Soarele apare imediat printre nori și îi luminează bucuria. Pearl, jucându-se în apropiere, nu își mai recunoaște mama, văzând lipsa literei. Ea este lipsită de vlagă și dă un țipăt prelung, până ce mama ei îi arată litera, aruncată
Litera stacojie () [Corola-website/Science/315084_a_316413]
-
și a renunțat la vechea ei pasiune. Înainte de a începe antrenamentul pentru patinaj, obișnuia să le predea frățiorilor ei lecții de wresling. May are părul lung și negru, prins în două cozi mari pe spate, dar l-a purtat și despletit în câteva scene. Ținuta sa este formată dintr-un tricou albastru, o fustă portocalie și sandale. La antrenamente poartă un costum verde, un tricou roz deasupra, poante și jambiere roz. Are pielea foarte deschisă la culoare, fiind de origine asiatică
May Wong () [Corola-website/Science/324024_a_325353]
-
și nevinovăție. Neașteptata pasiune a pierderii în visuri cu hydre o conduce pe Florica Mitroi la vizualizări în stilul picturii suprarealiste: ea descrie un cerb cu cap de făt, lumina-păianjen, coroiul-trandafir ce iese dintr-un balaur turmentat, sfera de aur despletindu-se de piei de basm sau luna ce ține cu o gheară brazii, iar cu alta locul ei din cer. În aceeași manieră sunt prezentate personaje stranii. Poeta însăși se reprezintă simbolic prin imaginea unui porumbel ce emană grifoni. Cu
Florica Mitroi () [Corola-website/Science/330960_a_332289]
-
90% din suprafața Bangladeshului este reprezentată de o câmpie plana, cu altitudinea sub 9m , traversata de Gange=Ganga , Brahmaputra și Meghna , care se despletesc în numeroase brațe și canale. Acestea, alături de lacuri(,bhils" și ,haors"<nowiki>"</nowiki> )și mlaștini conturează imaginea unui teritoriu adesea submers. Spre SE câmpia face loc unei zone muntoase ce domină orașul Chittagong (altitudinea maximă 1230 m- vârful Keokradong )iar
Geografia Bangladeshului () [Corola-website/Science/334969_a_336298]
-
mi-aduc aminte de felinarele albastre ale tuturor gărilor prin care am trecut și în care am visat să mă aștepte câte o iubită despre care nu știam nimic și pe care abia așteptam să o cunosc și să-i despletesc cozile aurii. Culorile sale sunt lumini care vin dintr-o lume uitată, plină de poezie. Îi doresc tutun parfumat în pipa sculptată din lemn de cireș și să dea Dumnezeu să aibă revelația pe care o au veritabilii degustători de
Florin Preda-Dochinoiu () [Corola-website/Science/331700_a_333029]