613 matches
-
orașul s-a deschis ca un porte-cigarettes”, „ca un păun anotimpul În piept s-a desfăcut”, „pasul ca un cuvînt, geam deschis / CÎmpul Între coaste plug sau pian”, „Noaptea despletire albă...”, „În ținutul amar, ochean glasul tău”, „sufletul peste cupole despletit”, „sînul se deschide porte-feuilles”, „se desfac stele”, „arterele mi le descui ca mănușile”, „Intră În mine ca un tren În gară” - sînt doar cîteva spicuiri din cele zece poeme ale Invitației la bal. La rîndul lor, cărțile următoare abundă În
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
precum cîinele de vînătoare foaia de observație arată drumul stelelor și fiecare duce Între degete un termometru ca o ramură de salcie În duminica floriilor mîhnirea e o crinolină de-a lungul zidului paturile sunt ca școlărițe cu părul cearceafurilor despletit glasurile sunt scăzute ca gîrlele În secetă timpul Îmbrăcat În halat alb trece pe lîngă tine... Lăsînd la o parte faptul că intenția „absconsității” e străină autorului lui Ulise, programul său fiind, dimpotrivă, unul al revelării cît mai multor raporturi
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
al bărbatului care, după cum fericit zice același G. Călinescu, suferă de „suficiență virilă”. Discursul erotic vorbește În exclusivitate despre suferințele bărbatului. Rareori este sugerat și chinul femeii Îndrăgostite. Conachi, Într-un loc (Amoriul prin prieteșug), prezintă pe Zulnia desculță și despletită, fugind ca o deznădăjduită: „Zăludă, ca vai de dînsa, pe pămînt și la cer cată, Vra să strige, dar și glasul i se taie deodată. Se povărnește și cade peste dînsul, leșinată, De năcazul ei ucisă, de năcazul ei sfărmată
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
hopa! - Țin’-te bine, babo !’’ Admiratorul lui Shakespeare și-a construit în acest mod propriul vis al unei nopți de vară într o plastică mișcare ce aparține feeriei, și nu fantasticului spaimei: Îi zbura pe deasupra capului lui Prichindel părul ei despletit; iar în lumina lunii, fâlfâia în fel de fel de ape zăbravnicul vioriu țesut și-n fire de argint, cu care era învăluită’’. Cu toate acestea blestemul nu se curmă însă: plimbarea pe care o face Prichindel în cârca babei
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
șoselei, cu deschidere fără hotar într-o vale lungă, lin-coborîtoare, de partea cealaltă a drumului. Noica vrea să ne indice locul ales exact, perimetric, așa că urcăm ("n-o să fac scară") cca 50 de metri dinspre șosea, pe o iarbă imens despletită, culcată în rotocoale pe pământ, albă de roua care începe să se topească. În stânga, perdea compactă de brazi, în față priveliștea văii care alunecă pe o axă perfectă, și soare, imens de mult soare, matinal și tomnatic, izbindu-ne în
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
colțuri, are eleganța plăcută a caselor de dinainte de război. Se desprinde, cu luxul ei tihnit și cu un aer de vacanță eternă, din marginea unei pajiști căreia nu-i zăresc capătul. În prim plan, în stânga, se ridică o salcie uriaș despletită, care rimează teribil cu mica senzație de părăsire a locului, cu voleurile trase și cu șezlongurile pliate și rezemate de zidul verandei. Ocolim casa, însoțiți de umbra zdrențuită a unor mesteceni, și pătrundem înăuntru prin intrarea din spate. Casa are
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
menite să ușureze trecerea în cealaltă lume a celui dispărut. După praznicul din ziua înmormântării, pentru integrarea celui mort în „lumea de dincolo”, obiceiurile funerare presupuneau: purtatul doliului, aprinderea lumânărilor, tămâierea casei și a mortului, purtatul de către femei a părului despletit, purtatul bărbii de către bărbați. La moartea unui flăcău sau a unei fete mari, cel decedat era îmbrăcat în straie de mire, respectiv de mireasă, iar alaiul era însoțit de brazi și lăutari. Cultul morților se practică și astăzi cu ocazia
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
lopețile s-o râniți/ Cu măturile’’. Când cineva avea dureri de cap, se ducea la Ioan Guțu care descânta de „deochi”. Acesta, frecând ușor cu mâinile pe frunte spre tâmple, spunea descântecul următor: „La cea tufă de urzică/ Șăde-o fată despletită/ Cu-n ochi de apă,/ Cu-n ochi de foc./ Cel de apă o stâns pe cel de foc./ Cum o stâns cel de apă pe cel de foc/ Așa să stângă diochiturile, pociturile de la Neculai (în acest moment se
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
liniștesc frigările în apă/ Așa să se potolească, să se liniștească/ Arșița și durerea și arsurile și usturimile lui Ion/ Și ceasul cel rău/ Și pocitura și lichitura și diochitura/ De fete mari , de vădane, de nebuni,/ De zăncite , de despletite, de zălude, de breahude./ Să iasă de la inima lui Ion/ De sub inimă, de la baierele inimii,/ Din chele, de sub chele, dintr-o mie de ciocănele/ Să rămână curat, luminat/ Ca soarele când răsare/ Ca busuiocul în floare/ Descântecul de la mine,/ Leacul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
foc mare în vatră, se dezbrăca de haine atât persoana care descânta cât și cea care era descântată. Se descânta marți seara, joi seara și sâmbătă spre duminică, numai în câșlegi, în post fiind interzis. Persoana descântată, dezbrăcată, cu părul despletit, se așeza pe un scaun, lângă vatra unde ardea focul. Lângă ea, descântătoarea băga frigarea în foc și spunea: „Ea învârtește frigarea,/ Frigarea învârtește focul,/ Focul încălzește vatra,/ Vatra învârtește fumul,/ Cerul învârtește apa/ Și apa învârtește pe Caraoțchi, împăratul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Au cutezat a se gândi la răscoală! Zic că-l așteaptă pe acel lotru, Tudor din Vladimiri, să mi ia moșia și conacul. Căpitanul s-a uitat, cu luare aminte, la cei șapte osândiți. Fata aproape leșinase. Părul îi atârna despletit. Obrajii, înnegriți de lacrimi și de fum. Cum te cheamă? a întrebat căpitanul. Dar fata n-a putut răspunde. A gemut doar, sfâșietor de dureros. Tâlhăroaica asta-i Tinca, fata lui Todiraș. A îndemnat satul la răscoală! a răcnit boierul
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
mai împlinită la corp, cum îi stă bine unei femei de vârsta ei, cu o față aproape ovală și o privire îngăduitoare în care se oglindea o bunătate severă, cu ochii negri încadrați în niște sprâncene tot negre, cu părul despletit lăsat pe umeri, semăna cu Madona lui Leonardo da Vinci însă ceva mai feminină și aproape tot atât de enigmatică. Într-un costum croit perfect, ce-i venea ca turnat, de culoare gri-vernil, se așezase lângă fereastră în fața fetei cu verighetă a
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
a terminat liceul? Demult. Cred că are mai bine de un an, poate chiar doi, de când este încadrată la "Librăria Noastră" ca vânzătoare. Am văzut-o și eu. Să nu o mai recunosc. Cum era ea oacheșă cu... [...] Cu părul despletit și oxigenat, completă Bidaru. Când intru în librărie, se face că nu mă cunoaște. În realitate, mă doare-n cot. Păcat însă de Mișu. El e băiat bun și tocmai din acest motiv a și căzut victimă. Acum trage ponoasele
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
și plate ca platitudinile comune. Cea din mijloc era mai înaltă, mai plată și păstra încă în vîrf un fel de frunze în formă de spini cu care înțepa cerul. Crengile laterale erau mai sfioase și semănau cu două babe despletite, sau împletite, după gust. În jur mai erau niște copăcei, dar mai necăjiți. Un peisaj expresionist, dezolant, doar mîl și nisip cît vedeai cu ochii. Bate Strigătul lui Munch de departe. Atunci m-am scărpinat adînc în buric cu un
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
cu mișcări delicate, trăgând de șiretul ce lega cămășile albe de in. De pe umeri, veșmintele se rostogoleau ușor peste sâni, coapse și genunchi, căzând pe glezne. Nuduri și chipuri de o frumusețe nepământeană erau luminate de razele lunii. Doar părul despletit, ținut pe creștet de o cunună de flori, le mai acoperea goliciunea. La un semn, se prindeau de mână și, în chiote de veselie, se puneau a se învârti. Horind, pârjoleau iarba sub tălpile și călcâiele încinse de jocul lor
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
glezna piciorului lui Hermes și-al omului. "În mitologie, Eleusis era orașul unde regele Eumolpos introdusese cultul zeiței Demeter, care inițiase pe Triptolem, fiul lui Celeos în misterele germinației și ale fertilității"3. Forma fixă, ușor încifrată alternează cu versul despletit, ca-n poemele-manifest ale avangardiștilor: Haideți înlăuntru, nu vă mai zgâiți pe geam,/ Că-ncepe reprezentația./ Cu scamatori de Galbad, cu motocicliști de Dalmația/ De când așteaptă la bairam/ Străbunul știrb hipopotam./ Și chiar vărgatul prinț jaguar/ Târât de coadă prin
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
smulse!/ își suie tainic brațele a crengi,/ redevenind copaci, pornind cu frunze". Același motiv îl descoperim și în "Dans de fecioare", în care ni se dezvăluie un dans al ielelor cu chipul de stea, cu trupul de alge, cu părul despletit ca o "zburare de cocoare". Există în volum un peisaj ușor fantastic, trecut prin istorie, un peisaj folosit drept cadru pentru evocarea copilăriei cu o undă de părere de rău. "Amurg cu diavoli", Rara fericire de primăvară", "Izvorul" descoperă lumi
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
este evocat codrul labirint întunecat în care se înfăptuiește omorulceea ce Alexa Visarion a și realizat în filmul său Năpasta iar eu, urmărind filonul, mă gândesc la o succesiune de secvențe păgân-magic în care, în miez de noapte, tinere fete despletite culeg Mătrăguna într-un ritual ancestral. (Vittorio Holtier) Năpasta pe scenele europene ... Și acum: Arezzo "Festivalul Internațional al Teatrului de Studio" la care au participat companii din 7 țări, un festival care a urmărit prin confruntarea diferitelor stiluri și școli
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
anul cîte borte* are ciurul. Cine mănîncă mămăligă necernută face bube pe limbă. Nu-i bine să mănînci grăunțe fierte sau cucoși în Săptămîna Mare [Săptămîna dinaintea Paștilor], că faci bube pe cap. Pruncul să nu fie alăptat fiind mama despletită, căci capătă bube în gură. în ziua de Paști să se mănînce întîi ouă albe, căci acel care va mînca întîi roșii va face buboaie. Cînd mănînci fasole în săptămîna întîi din Postul Mare faci bube. Dacă o femeie însărcinată
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în acel loc apă, ca să nu-i iasă cucuiu-n cap. Femeile să nu se ducă cu capul gol la biserică, căci e păcat. Dacă moare cineva (vreo rudă, mai ales), bărbații umblă cu capul descoperit, iar femeile, cu pă rul despletit. Se zice că dacă gîrla* cefei la cineva este adîncă, acela este mare mincinos. După ce te-ai spălat pe cap, varsă îndată zoile, căci, tremurîndu-se pămîntul, îți va tremura capul cît vei trăi. Se crede că nu este bine ca
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
facă altă treabă la mort, ca să nu moară din facere. Dacă o femeie însărcinată trece un mormînt, îi moare copilul. Se crede că dacă se lă femeia nouă miercuri dupăolaltă îi va muri bărbatul. Femeile să nu umble cu coadele despletite, căci trag a moarte pentru bărbații lor. Dacă își spală o femeie măritată capul vinerea, apoi se crede că-i va muri bărbatul. Soțul unui mort nu se piaptănă o săptămînă de la moartea lui, fiind rău de moarte pentru acel
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
apoi nu-i va crește părul. Cine mănîncă sămînță de tiugă, îi cade părul. Nu-i bine să se laie o femeie sau o fată înaintea bărbatului, că nu-i mai crește părul. Să nu vii de la mort cu părul despletit, că-ți va cădea părul. Fetele să nu mănînce despletite, că le cade părul. Se crede că nu e bine ca o copilă să ia pe cap o cușmă sau pălărie bărbătească, căci la din contra, va avea păr slab
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
tiugă, îi cade părul. Nu-i bine să se laie o femeie sau o fată înaintea bărbatului, că nu-i mai crește părul. Să nu vii de la mort cu părul despletit, că-ți va cădea părul. Fetele să nu mănînce despletite, că le cade părul. Se crede că nu e bine ca o copilă să ia pe cap o cușmă sau pălărie bărbătească, căci la din contra, va avea păr slab. în ziua de Sf. Toader se tund vitele în frunte
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
o icoană într-un copac și, în noaptea învierii, cînd popa cîntă Hristos a înviat din morți și trag clopotele la biserică, el să întindă pușca încărcată spre icoana din copac, ca s-o împuște. Atunci, o femeie cu părul despletit, venită anume în apropierea copacului, să cadă în genunchi și să roage pe vînător să nu împuște icoana, că are să tragă vînatul la pușca lui. Vînă torul se mai preface că nu are încredere - și la urmă iartă icoana. Pușca
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
reflexele ireale ale lumii tăcute, strălucitoare și totodată interzise, dinăuntru. Metafore ale permeabilității și ale dorinței de reprezentare exhaustivă, "transparența" lumii și materializarea în variantele topice ale mediului transparent se asociază cu capacitățile individuale ale personajelor. Mini, în romanul Fecioarele despletite, figurează ca pentru sine accidentele și necesitățile înțelegerii:"...simți problemele astea mari iscate acolo a materialității, a iubirii de pămînt ca pe niște blocuri grele așezate de o parte și de alta a fotoliului ei. Apropierea lor o nemulțumea, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]