909 matches
-
solzi, rupturi sau gradate. Macro-fracturile de tip solzi sunt produse de spărtura concoidală tipică pentru silex, fiind produse de aplicarea presiunii sau unei lovituri asupra unei suprafețe a laturii uneltei și lasă o urmă de așchiere care este negativul așchiei desprinse. Rupturile apar ca fracturi semicirculare, fiind cauzate de stresul apărut în urma unei acțiuni de îndoire și nu lasă negativ de așchiere. Fracturile gradate se termină abrupt într-o terminație articulată, prezintă negativ de așchiere scalar și sunt adesea produse de
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
fără separarea ca individualitate limitată și împietrită spațio temporal. Mai degrabă, spațiul și timpul devin, în acest caz, punți aruncate către oameni, în vreme ce materia urmează fluiditatea și transparența diafană a luminii. IV.3 Despre memorie Experiența surprinderii multiplului ca fiind desprins de Unul face posibilă memoria ca semn al încleștării, al dependenței de forme și chipuri. Dorința continuității sub forma posesiei, împietrirea între limitele unei „identități proprii“ - agresiv decupată și asumată, atașamentul față de fragment și legăturile lui nasc memoria ca formă
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
uman corpului social. Pe de altă parte, este adevărat că individualismului, ca proiecție ideologică asupra spațiului social, i se pot aduce anumite reproșuri, dintre care cel mai important este acela că insistă în mod exagerat asupra ideii existenței individului complet "desprins" de legăturile sale sociale. Se subliniază, de aceea, că "acest tip de individualism are un caracter destul de radical, și apare drept greu de conciliat cu experiența socială recunoscută, care indică faptul că însuși individul este un produs social [subl. m.
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
a politicului, trebuie să îndeplinească standardul raționalității ca adecvare la realitate a fost accentuată în perioada modernă și mai cu seamă în cea de a doua jumătate a secolului al XIX-lea, când, prin reprezentanții lor din epocă, științele spiritului, "desprinse" din matca filosofică, au început să aspire la poziții similare cu cele în care se situau științele naturii. Reliefarea locului central acordat raționalității în tradiția gândirii filosofice și, implicit, în aceea a gândirii politice, a luat, odată cu evoluția filosofiei, teoriei
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
că majorarea bazei de impozitare nu este suficientă pentru a compensa pierderea de venituri datorată reducerii cotelor de impozitare, mai ales În condițiile scăderii tot mai drastice a gradului de conformare fiscală și expansiunii practicii de evaziune fiscală. Față de observațiile desprinse apare contradictoriu și faptul că fiscalitatea din România a fost percepută de contribuabil ca fiind ridicată, percepție parțial explicabilă mai ales pentru persoanele fizice salariate, dacă sunt luate În calcul și contribuțiile de asigurări sociale care s-au situat, de
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
sau în apropierea lor au fost descoperite ruine ale unor așezări fortificate, printre care vestigiile arheologice ale vechii capitale a Daciei, Sarmizegetusa, (care se află pe locul numit Dealu Grădiștii). Un rîu din vecinătate este numit de maghiari Város, toponim desprins, probabil, dintr-un fost compus Városvize, care în limba maghiară înseamnă „apa orașului“ sau „apa cu oraș“, „rîul cu cetate“, și care traduce, probabil, un nume romînesc anterior Rîul Grădiștei. Microtoponimele Greute, Grohotele din apropierea fostei așezări dacice Ulpia Traiana Sarmizegetusa
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
iar numele săsesc vechi al orașu lui Baia era Molde, Mulde). Forma Moldova ar fi luat naștere pe teren romînesc, la început ca termen secund în genitiv al unor compuse toponimice de tipul Apa (Valea, Tîrgul) + Moldeova, Moldova („Moldei“), apoi desprins ca toponim absolut (simplu). Evoluția Moldeova > Moldova este ușor de explicat prin alternanța palatalizat/nepalatalizat a unor consoane în graiul moldovenesc. S-a emis ipoteza că numele Molde și Mulde ar fi putut desemna inițial mina la care lucrau sașii
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
creat natura speța umană, prin semne acustice care i-au îmbogățit memoria, i-au dezvoltat gândirea, incitând cunoașterea și autocunoașterea. Limba română reprezintă unul dintre momentele de relativă stagnare zonală a evoluției globale a limbajului uman din care ea sa desprins, constituindu-se ca expresie aparte în urma cuceririlor romane în jumătatea de est a Europei. Desprinderea a fost condiționată de constituirea fenomenului etnic românesc pe care limba română îl exprimă verbal individualizându-l în peisajul lingvistic zonal, european și mondial. Constituirea
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Caragiale care reușește să se remarce prin originalitate în verva umoristică. Aceasta se datorează mai cu seamă faptului că își îndreaptă atenția către o zona tematică neabordată de colaboratorul său de la Moftul român. Cu toate acestea, grotescul personaj Moș Teacă, desprins parcă din tagma lui Ubu, își dezvăluie permanent ignoranța, îngâmfarea și grosolănia prin rudimentarul comportament verbal caragialesc, presărat cu automatisme cazone (de exemplu, în timpul propriei nunți, Moș Teacă "pe mireasă a pedepsit-o cu patru zile pluton de pedeapsă în
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
spre-a trăi într-o doară. Miroase a malț în tavernele goale, Adoarme tristețea la mesele mici, Se zbate uitarea în pocnet de bici, Iar lumea își vede de toate-ale sale. 20 iunie 2011 Botezul gândurilor mele fâșii de gânduri desprinse răbdător una câte una ca niște fâșii smulse din carne nu curge sânge niciodată sunt doar idei îndrăgostite de pagina albă deasupra capetelor plutește înfiorarea unui artist pasăre hulpavă aripi răsfirate larg umbră rotitoare gânduri așezate unele sub altele botezate
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
pentru altcineva, de vreme ce un grup de soldați din Sturmtruppen cânta „Prusia mea mândră și măreață“ cu destul gusto Încât să acopere aproape complet interpretarea cocoșatului. Am văzut eu multe lucruri ciudate În Berlin la viața mea, dar asta era ceva desprins parcă dintr-un film cu Conrad Veidt, și Încă nu unul bun. Mă așteptam ca În orice clipă să se năpustească Înăuntru ciungul căpitan de poliție. În loc de asta, l-am găsit pe Illmann stând singur Într-un colț și bând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
dascălului Ioan, de la mănăstirea aflată nu departe de marginea cătunului. Satul se anima la trecerea carelor spre iarmarocul de Sf. Ilie, de la Lespezi, când toată suflarea aștepta cu mâncăruri alese și băuturi meșteșugite oaspeții care adăstau în acel loc feeric, desprins parcă din scrierile evlaviosului călugăr Zagavei, despre viața de apoi. Ca orice așezare omenească, satul era condus de un staroste, Vasile, cel mai vrednic gospodar, de care trebuia să asculte orice locuitor. Moș Vasile, căci avea peste șaizeci de ani
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
Marco și, în locul porumbeilor, roiesc câini printre picioarele noastre. Mergem acasă la Dolores Olmedo să vedem o colecție de tablouri ale lui Diego Rivera. Pătrundem, întîi, într-un parc seniorial, pe care mai mult îl ghicim la lumina farurilor. Atmosferă desprinsă, parcă, din Ghepardul. Casa, veche de patru secole ni se spune, e transformată în muzeu. Descoperim aici o colecție, realmente, fabuloasă de sculptură precolumbiană, cu numeroase statuete de cult, dezgropate din morminte. Mă atrage, îndeosebi, un Gânditor primitiv, mai expresiv
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
Învățătoare, eu cobor cu un rând mai jos, și încep să scriu EVANGHELIA, ea trece iarăși printre bănci să ne vadă a-ul mic, Ce-ai scris aici, Daniel? Așa scrie pe cartea părintelui Ioan! Bine, ea zâmbește și părul desprins îi cade pe umeri, dar noi îl facem pe a mic, vrei să-l faci și tu?! și se-apleacă peste caietul meu să-mi arate, pe un rând mai jos, cu părul pe bancă și mâna mea stângă care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
trăsăturile și eu am ieșit să-mi caut în buzunarul uriaș al hanoracului caietul de schițe pe care-l purtam permanent la mine, am mai intrat și la baie, întorcându-mă în cameră ea era deja vârâtă în pat, părul desprins, m-am așezat timid pe marginea patului, cu caietul de schițe pe genunchi, și-am început să-i creionez trăsăturile, Purtând ceva în gură, e-un pui de rândunică, îi văd bine coada prelungă, pisica își caută din ochi un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
Arborele lui Ieseu pe fațada de sus, îi urmărești cu aviditate încrengăturile de culoare și te pierd iară, și buzele tale, pe tine te pierd cu totul când te-nlănțuie pictura, neostoită iubire, Imnul acatist, Maica Domnului adorată, cu brațele desprinse, pruncul Iisus stă totuși firesc la pieptul ei, fără să-l susțină decât poate dragostea de mamă preacurată, friză de episcopi, sfinți filosofi pe fațada de est, abia îți pot urmări cuvintele, le aud cu claritate, dar întocmai ca și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
îi căpătă o expresie de cuțit tocit, își strânse umerii, vrând parcă să se facă mic, aproape chircindu-se - și W. simți o gâtuire ca atunci când în timpul serviciului militar străpunsese pătura de zăpadă a ghețarului Morderatsch și bucata de gheață desprinsă căzuse. Vocile din jurul lui erau un fel de pârâituri în gheață, ordinul de a-și părăsi actuala funcție de conducere a fabricii de butoaie, un perete ce amenința să-l strivească sub greutatea lui sticloasă și rece, și atunci strigă atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
scoată la iveală ceea ce stă scris acolo și poate fi citit literă cu literă: arareori lipsit de echivoc, adeseori scris în oglindă ori încifrat în cine știe ce fel. Sub prima coajă, ce încă mai foșnește uscat, se găsește următoarea, care, abia desprinsă, lasă să se vadă o a treia, umedă, sub care așteaptă și șușotesc a patra, a cincea. Și fiecare dintre straturile care urmează transpiră cuvinte prea îndelung evitate și semne pline de înflorituri, ca și când un samsar de secrete ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
le-au prilejuit astfel revoluționarilor numiți ulterior șaizecișioptiști pancarte roșii de furie. La extragerea oaselor din jumătatea de căpățână, elevul a urmat însă sfaturile maestrului. Cu ambele mâini ridicate în aerul nemișcat, el ne-a arătat cum, după fierbere, trebuie desprinse carnea răcită de pe oase, râtul de pe zgârciuri, gelatina de pe urechile deosebit de productive în această privință și de pe piele, căci mâinile lui nu se agitau niciodată prin aer fără un scop precis. El manipula maxilarul inferior, extrăgea cu lingura creierul din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
cultic, nu mi-a rămas decât o silă care-mi zgândărește nervul râsului. Cu piepții fracurilor umflați, împopoțonată cu ciucuri, aristocrația banului se expunea. Iar amintirea unei excursii inițial nevinovate în împrejurimile împădurite s-a înscris într-o foaie proaspăt desprinsă a cepei. După o drumeție mai lungă prin pădurea de conifere și foioase, întunecată ca-n povești, s-a deschis dintr-odată o pajște pe care, anunțată de gălăgie și fanfară, se desfășura la mese lungi o serbare câmpenească cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
de cuvinte albastre răstignite în amorțeala licorilor aglomerate-n extazuri mâloase de lumi. Și lumea e o CONTEMPLARE DE SPIRIT de lumini și infernale iubiri, iubiri separate de glasuri, iubiri separate de ploi, iubiri separate de altele noastre iubiri prin desprinse Trupuri de aer. DUREREA EXTAZULUI DUREREA EXTAZULUI Oamenii fără SPIRITUL DIVIN, își pun întrebări și câteodată încearcă să definească negarea IMPOSIBILULUI, ca o rătăcire într-o simplitate fără ieșire a unui CONCEPT. Dar ADEVĂRUL e pe jumătate dureros și pe
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
avea răbdare, vor fi depuse În marele for al cavității bucale a oricărui om de bine și, odată așezate acolo, În marele for, lucrurile se vor simplifica, cuvintele vor putea fi cu ușurință crucificate pe cerul gurii folosindu-se așchii desprinse din propriul lor trup, Într-un climat de Înalt angajament patriotic, dar, existînd pericolul ca un lingvist să poată face ce vrea cu limba cum de regulă o și face, se va pregăti și acest organ cu care se mănîncă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
prin hermeneutică se poate descifra ca text exhaustiv ce descrie subtilitățile lingvistice tradiționale ale aristocrației române moderne În nuntă. „Un turc a plecat cu pompa de benzină după el.” Oricum, indiferent de modul În care-l percepi, titlul miresei pare desprins tot din Memorialul mînăstirii scris de Gherasim ori Saramago pe care l-am văzut la Franckfurt dus pe brațe la vestea primirii premiului Nobel, nu numai Portugalia se bucura prin toate standurile, ci și Spania, Împreună cu Întreaga Americă Latină și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Iar cel de afară cu atât mai mult n-ar ști unde e adevărul, dacă nu cumva chipul de acum e adevărul. Înlăuntrul și în afara se împotomolesc, amândouă, în desprinderea a ceea ce nu mai poate fi, nici nu mai trebuie desprins. Și nici chiar cei care au ademenit, hrănit, înmulțit, înstăpânit minciuna, supunându-i-se, indiferent din care motiv, nici chiar aceia nu-i mai știu limpede hotarele sau nu mai vor să știe de ele. „Dragul meu, eu exist încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
până și respirația lui e auzită de toată lumea și-l va face de râs. La câteva zile după aceea, când a vrut să-și reia pânda, ziarele din geam fuseseră înlocuite cu hârtie albastră, dar nu mai era nici un colțișor desprins, încât glasurile vagi de dincolo de geam și lumina albăstrie nu mai explicau nimic. Rămânea în el intactă dorința de-a afla, pe care o putea exprima la fel de bine și prin a tânji, fără să știe după ce anume. Treptat se acumulau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]