601 matches
-
455); sau "progresul științei nu a fost blând cu Kant. Dacă ar fi avut dreptate, ar fi fost imposibil ca cercetarea științifică empirică să producă vreodată o teorie despre lume care să nu fie în spațiul euclidian, guvernată de legi deterministe, cu conservarea substanței indestructibile. O astfel de teorie ar putea fi din punct de vedere logic posibilă, pentru că nu conține neapărat contradicții, dar nu poate fi luată în serios și cu atât mai puțin să fie acceptată de către comunitatea științifică
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
clasice. În felul acesta, conchide Morin, "toate principiile și constituienții științei clasice hrănesc și fortifică o viziune asupra lumii de ordine, de unitate, de simplicitate, constituind adevărata realitate ascunsă în spatele aparențelor de confuzie, pluralitate, complexitate. Or, această viziune mecanistă, materialistă, deterministă satisface în fapt aspirații religioase: nevoia de certitudine, voința de a înscrie în lumea însăși perfecțiunea și armonia pierdute odată cu expulzarea lui Dumnezeu..."841. Marea paradigmă a Occidentului traversează o criză profundă, susține Edgar Morin, și suntem în faza de
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
cunoașterii, "care se efectuează nu prin reformulare și disoluție, ci prin recunoașterea și înfruntarea indecidabilului sau misterului"875. În această perspectivă, contradicția și incertitudinea se pot transforma în favoarea complexității. Logica clasică se articulează perfect pe ceea ce este izolabil, segmentar, parcelar, determinist, mecanic. Edgar Morin vede în aceasta semnul că ea corespunde mai degrabă unor nevoi practice, utilitare, instrumentale sau manipulatorii, decât nevoii de înțelegere 876. Ne ajută să depășim incertul și ambiguitatea, să separăm adevărul de fals, pentru a putea pune
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
fotografia este o imagine iconică, strigătul cocoșului, redat în oricare limbă prin patru silabe etc.) și generează figuri metaforice. Funcția indicială are în vedere un raport de contiguitate al semnului cu referentul, privind relația cauză-efect, parte-întreg. Legată doctrinar de filozofia deterministă asupra lumii, funcția indicială ridică la rândul ei, alte aspecte controversate tocmai datorită variatei sfere de acțiune. Limbile naturale utilizează funcția indicială prin intermediul construcțiilor deictice/ semnele indiciale generează figuri metonimice (la fel de importante în discursul științific, unde au un caracter general
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
n cursul procesului interac?iunii �ns??i. Ordinea social? este deci instabil? ?i contingent?; reconstruit? perpetuu de c?tre actori, ea este produsul temporar institu?ionalizat al interac?iunilor, pe care nu le determin? (Blumer, 1989). Blumer denun?? astfel caracterul determinist al func?ionalismului-structuralist ?i �l acuz? pe Parsons c? nu a fost suficient de individualist ?i de voluntarist. Sub influen?a sa ?i a sociologului muncii E.C. Hughes, �?coală de la Chicago� cap?ț? un nou suflu ?i cheam? la realizarea
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
de agregare a ac?iunilor individuale m care depind de structură situa?iei S �n care se afl? actorii, ea �ns??i afectat? de datele macrosociale M'. Prin această, Boudon se opune hoț?r�ț unei tradi?îi �holiste� ?i deterministe. El afirm? c? explică?ia sociologic? implic? luarea �n seam? a ra?ionalit??îi actorilor �inten?ionali� �n situa?îi de interac?iune a c?ror structur? poate fi aceea a unui sistem �func?ional� (�n care rolurile las? �n
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Foarte sensibile sunt oocitele și limfocitele, care deși sunt celule în repaus reproductiv, nu îndeplinesc criteriile descrise mai sus. Leziunile celulare pot fi letale (celulele mor) sau subletale (celulele se pot repara pe ele însele). Efectele asupra celulelor pot fi deterministe sau stohastice. Mai târziu, când în cadrul ciclului celular a fost pusă în evidență existența mai multor faze, fiecare cu evenimentele moleculare caracteristice, radiosenzitivitatea (susceptibilitatea relativă a celulelor și țesuturilor față de efectul distructiv al radiațiilor ionizante) s-a dovedit a fi
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
expozeu ipotetic fără argumente experimentale (W. Sutton și Th. Boveri) la știința solidă numită azi oncogenetică, distingem mai mulți pași conceptuali parcurși între 1960 și 2010: a) pregătirea bazelor expe rimen tale necesare studiului modern asupra carcinogenezei; b) descoperirea legăturii deterministe dintre maladiile neoplazice și anomaliile cromozomiale. A. Transplantarea de celule canceroase Prima asemenea reușită aparține lui Arthur Nathan Hanau (1858-1900) încă din 1890. În 1901, Leo Loeb (1869-1959), cercetător din Germania emigrat în SUA, se distinge prin transplantări și cultivări
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
urmărire a hibridării unor sonde specifice marcate fluorescent realizate prin tehnologii de ADN recombinat etc. În ultimele decenii, s-au introdus tehnici și metodologii uimitor de variate și selective, a căror enumerare depășește cadrul acestei abordări bioistorice rezumative. l Legătura deterministă dintre neoplazii și anomaliile cromozomiale. Prima probă a legăturii in disolubile cancer - anomalie cromozomială a fost adusă în 1960 de către americanii Peter C. Nowell și David A. Hungeford. Peter C. Nowell a debutat în 1949 ca biochimist, lucrând inițial cu
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
privind rolul mijloacelor de comunicare, în special al televiziunii. Ele sugerează toate că impactul este mai puțin izbitor decât se crezuse inițial. "Preocupările primelor studii asupra mijloacelor de comunicare au vizat mai întâi o cercetare a "efectelor" directe, imediate și deterministe" (Zukin, 1981: 362; Bruhn Jensen și Jankowski, 1991: 147-8). Acum este clar că aceste efecte sunt mai mult indirecte și mai puțin determinante. În primul rând există mai multă influență asupra informațiilor decât asupra valorilor și normelor. În particular, televiziunea
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
comunității", pentru a folosi expresia lui Hunter) nu putea fi cu adevărat modificată. Membrii acestei elite jucau doar rolurile pe care "societatea" le scrisese pentru ei. Într-un mod diferit, dar practic în aceeași perioadă, a apărut și o abordare deterministă, a celor care susțineau că non-deciziile erau la fel de importante ca deciziile în sine (Bachrach și Baratz, 1963: 641-51; 1970: 44). Accentul pe non-decizii se baza și pe o abordare mai curând structurală decât individualistă, presupunându-se că organizarea societății îngreunează
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
în zilele noastre adevărata artă? Desigur. Arta este un organism viu care crește și se multiplică. Este hrană sufletească, elementul vital al intelectualului de pretutindeni. Eu consum arta și încerc să o produc cu mijloacele mele modeste. Educația europeană este deterministă de aceea ador experimentul și studiez rezultatele. Apoi modific și perfecționez produsul. Fie în poezie, fotografie, pictură, modelaj în ceramică. Nu este întâmplător că revista Time dedică o cincime din spațiul ei subiectelor de artă contemporană. Noi în Israel ne
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
acestei mitologii "à rebours" a fost, în mare parte, o reușită. Cum remarca Lucian Boia, în lucrarea pe care a coordonat-o, Miturile comunismului românesc (Editura Universității București, 1995), în primul eseu: "Mitologia comunistă se afirmă în aceeași măsură ca deterministă și voluntaristă, libertară și totalitară, democratică și elitistă, internaționalistă și naționalistă sau, la nivelul discursului istoric, structurală și evenimențială". Secolul, din care îi trăim ultimii ani, a fost prevăzut și explicat cît se poate de exact și științific, în baza
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
ciocnirea a două intenții una conștientă și alta inconștientă, provocînd ratarea celei dintîi uitări de nume, greșeli de scris, pierderi de obiecte, substituții de cuvinte etc.). S. Freud s-a afirmat în psihologie ca adept al unui punct de vedere determinist: totul în viața psihică are o cauză, fie conștientă, fie una a cărei origine se află în structurile inconștientului. În studiul său introductiv la volumul lui Freud, tradus în limba română, Leonard Gavriliu atrage atenția asupra "formulei complexe" a determinărilor
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
care a continuat și în deceniul al optulea, asupra legității și legii în pedagogie. Se avea în vedere importanța metodologică a acestor noțiuni în cercetarea și cunoașterea științifică a realității. Apreciindu-se că în procesualitatea fenomenului educației apar evidente relațiile deterministe, s-a pus întrebarea dacă acestea nu pot fi exprimate sub forma unor legi. S-a discutat atunci și despre posibilitatea considerării principiilor didactice ca legi ale fenomenului educației (3). Fără a se ajunge la concluzii demne de a fi
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
se situează la pluralitatea perspectivelor care i se oferă lui ca actor și ca spectator, ca om obișnuit și ca istoric. Să spunem mai ales că pentru a rămâne fidel acestui dat plural al istoricității umane, Aron critică aspru evoluționismul determinist, pe de o parte, și relativismul istoric, pe de alta, două strategii opuse, dar, în egală măsură, puțin întemeiate pentru a neutraliza sau a aboli caracterul propriu al condiției istorice a omului și tragicul său specific, care constă tocmai în
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
Orice efort moral al omului este zadarnic și el nu poate să modifice calea predeterminată a sufletului. În consecință, Makhali Gosăla propunea acceptarea doctrinei saṃsăra, așa cum era aceasta expusă în Upanișade, considerând că nu există nici o altă alternativă. Această concepție deterministă, acest prototip al resemnării absolute, i-a determinat pe mulți adepți să-și pună capăt vieții prin înfometare. Nimic referitor la tehnicile spirituale ale adepților Ăjīvika nu ni s-a păstrat. Se poate presupune că ei își aveau tradițiile lor
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
construit sistemul său sociologic în perimetrul exclusiv al principiilor fenomenologice, ar fi rezultat o concepție de natură constructivistă pură, fără imixtiuni din alte tradiții teoretice. În realitate, edificiul său teoretic este unul de sinteză între tradiții teoretice alternative, fenomenologice și deterministe. Cel mai intuitiv exemplu de sinteză teoretică și creatoare înfăptuită de D. Gusti este concepția sa asupra cauzalității sociologice. Modelul gustian al cauzalității sociologice: sinteză creatoare între tradiția fenomenologică și teoriile sociologice deterministe Punctul de plecare în elaborarea modelului cauzalității
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
sinteză între tradiții teoretice alternative, fenomenologice și deterministe. Cel mai intuitiv exemplu de sinteză teoretică și creatoare înfăptuită de D. Gusti este concepția sa asupra cauzalității sociologice. Modelul gustian al cauzalității sociologice: sinteză creatoare între tradiția fenomenologică și teoriile sociologice deterministe Punctul de plecare în elaborarea modelului cauzalității sociologice a fost analiza critică cuprinzătoare a științelor sociale particulare și a sociologiilor de ramură, întreprinsă de fondatorul Școlii de la București. Urmând metodologia kantiană a deducției transcendentale (Herseni, 1934, 98-99), Gusti a reținut
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
sociale: cadrul cosmic (mediul natural geografic), cadrul biologic (factorii biologici, demografici, rasiali), cadrul istoric (cultura moștenită) și psihic (psihologie colectivă, opinie publică). O radiografie a viziunii lui Gusti asupra cauzalității sociologice arată un demers creator de prelucrare analitică a tradițiilor deterministe de explicare cauzală a fenomenelor sociale (legi cauzale de tip geografic, biologic, istoric, psihologic), cu un adaos necesar de contrapondere subiectivă (motivarea afectivă și rațională a voinței sociale), având funcția de a relaxa și relativiza cauzalitatea rigidă, mecanicistă. Spre deosebire de explicațiile
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de explicare cauzală a fenomenelor sociale (legi cauzale de tip geografic, biologic, istoric, psihologic), cu un adaos necesar de contrapondere subiectivă (motivarea afectivă și rațională a voinței sociale), având funcția de a relaxa și relativiza cauzalitatea rigidă, mecanicistă. Spre deosebire de explicațiile deterministe oferite de „sociologiile parțiale”, unde apariția cauzei este întotdeauna urmată de producerea efectului, modelul cauzal gustian este conceptualizat în termeni de condiționare, în care cauza clasică apare sub ipostaza de virtualități, indeterminare, probabilitate, fascicul de posibilități. Cadrele nu au capacitatea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Stanley Cohen și Jock Young (1973) au sugerat că „mass-media îi poate face receptivi pe anumiți indivizi la anumite tipuri de devianță sau probleme sociale și poate întări anumite credințe sau stereotipuri” (apud Hubbard et al., 1975, 24). Legătura directă deterministă dintre mass-media și infracționalitate, evidentă pentru o judecată sănătoasă, nu este susținută de datele cercetărilor mai recente. Fără a se nega influența violenței din mass-media asupra violenței din societate, în prezent concepția „stimul-răspuns” pierde teren, ca și credința în atotputernicia
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
au devenit atât de vizibile și de supărătoare, încât aspirația agenților sociali și intelectuali a fost tocmai realizarea mult doritei unități dintre fond și formă, care a devenit un principiu explicativ al evoluției moderne românești și un principiu de analiză deterministă, cum susține autorul în ultimul capitol. În analiza sa, autorul are în vedere câteva axe în jurul cărora s-au derulat procesele de modernizare a societății românești: context internațional (dependență de imperii, nivel economic scăzut în raport cu cel din Occident, presiunea țărilor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
situații-limită în care ele sunt, în aparență, dejucate de roboți, dar al căror deznodământ arată că nu este așa. 1.2. Roboți și androizi Figura robotului asimovian permite SF-ului să inventeze conflicte și deci să genereze povestiri între logica deterministă a unei programări pentru sarcini precise și libertatea de alegere pentru mașină. În cadrul acestei tematici, sunt abordate diverse teme: • exploatarea "maselor lucrătoare": romanul Terre siècle 24 / Terra, secolul 24 (B. R. Bruss, 1959) ne prezintă "creieli" (creiere electronice) gata să
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
să selectezi mănunchiul de trăsături distinctive, să marchezi diferența față de celelalte serii de texte - și, în cele din urmă, să reconstruiești din particularități materiale figura unui "scriitor". Altfel spus, opera se întoarce asupra autorului ei ca să îl definească. Spre deosebire de raportul determinist între biografie și operă cu care ne-am obișnuit în secolul XX, Lepturariul nu induce efecte explicative de clarificare a textelor prin viața scriitorului (Pumnul e prea inconsecvent ca să facă narațiuni biografice integratoare în raport cu textele). Lucrurile se petrec exact invers
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]