921 matches
-
le lăsăm mintea liberă pentru a gândi și a învăța, trebuie să tratăm cu respect toate emoțiile și sentimentele lor” (Albu, 2 007, p. 55) Stările afective pot cauza stări depresive, caracterizate prin tristețe profundă, reducerea inițiativelor, impresia de inutilitate, devalorizare si culpabilitate. „Depresia constituie sentimentul major al psihozei depresive și al melancoliei de involuție; ea poate apărea la copii în urma unor situații psihotraumatizante sau frustrante ori consecutiv pierderii unei persoane importante, a unei situații materiale” (Pavelcu, 1968, p. 51). În
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
rol, a solicitat din partea noastră un efort deosebit și timp (deși activitatea didactică efectivă durează relativ puțin - aproximativ o oră); -am Întâlnit elevi timizi, la care s-au manifestat blocaje emoționale În preluarea și interpretarea rolurilor; -uneori a apărut fenomenul “devalorizării” jocului de rol, unii elevi considerând această activitate facilă și chiar puerilă.
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Roxana Lupu Ştefan () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93551]
-
îndeplini rolul său constituțional [...] de a contribui la definirea și la exprimarea voinței politice a cetățenilor. Chiar autorii sesizării apreciază că prevederile legii anterioare "erau prea îngăduitoare, rezultând o veritabilă inflație de subiecte asociative politice". Se consideră însă că "fenomenul devalorizării partidelor" nu ar trebui contracarat prin condiția de reprezentativitate prevăzută, ci prin "pragul electoral". Nici aceste argumente nu privesc legitimitatea constituțională a prevederii atacate, ci disputa legată de oportunitatea sa politică [...] În concluzie, criteriul reprezentativității nu este, în sine, neconstituțional
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
Bărăganului. Ploile din această regiune ar trebui să fie neregulate, neuniforme și nu vor dura decât șase săptămâni în loc de trei luni". EXEMPLU: În mod similar se pot formula ipoteze despre volatilitatea prețurilor la alimentele de bază: " Se presupune că o devalorizare de 33% va avea loc în primul trimestru (aprilie-iunie) al anului agricol 2015. Prețul va fi influențat de costurile ridicate ale transportului, de prețul la petrol care este cu 40% mai ridicat și de costul cerealelor ca materie primă în
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
export care au rezultat de la prețul mai mare al petrolului a intensificat activitatea economică 239, permițându-i guvernului lui Putin să redreseze economia și să își plătească datoria externă. În 1998 „statutul de perdant economic a fost atribuit Rusiei prin devalorizarea rublei și intrarea în incapacitate de plată a datoriilor."0 Cei mai mari consumatori de resurse naturale sunt: S.U.A., China și Uniunea Europeană. Încă de la începutul secolului XXI, consumul mondial de țiței brut tinde spre 85 de milioane de barili pe
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
a-și cristaliza sistemul axiologic propriu. Interesant de aflat ar fi dacă la baza declanșării unui conflict intergrupuri stau imaginile stereotipe față de celălalt grup, datorate diferențelor culturale sau economice, sau cauza este fenomenul de “comparație socială” care are ca efect devalorizarea celuilalt grup În favoarea propriului grup. Astfel, competiția și rivalitatea nu sunt condiționate În apariția lor de existența unui conflict obiectiv de interese. În consecintă, agresivitatea poate să devină În alte cazuri simbolică, incluzând sensul prim al termenului: a agresa semnul
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
experiența divorțului părinților și trăiesc În familii monoparentale. Echilibrul familial este perturbat și de criza locurilor de muncă, de somajul ce-i atinge pe foarte mulți părinți. Aceștia sunt confruntați cu numeroase dificultăți materiale, dar și psihologice, pentru că au sentimentul devalorizării, al eșecului. In aceste condiții, ei nu mai sunt sau sunt puțin disponibili pentru copiii lor. Pe acest fundal apar noi probleme familiale foarte grave care-i afectează profund pe copii: violența intrafamilială, consumul de alcool, abuzarea copilului, neglijența, la
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
linistiți, silențioși și ascultători. Comportamentul inadecvat este definit de școală ca o conduită contrară ordinii și liniștii. e) Funcția de selecție a școlii, care nu se bazează Întotdeauna pe criterii de merit, și funcția de ierarhizare, care conduce automat la devalorizarea de sine a celor cu eșecuri școlare, la etichetare, marginalizare și excludere, toate acestea fiind forme ale violenței instituționale; f) Competiția Între adolescenți: orice competiție generează sentimente de rivalitate și conflicte. Violența non-instituțională include numai conduitele de agresivitate dintre elevi
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
violenței școlare crește proportional cu indicele de eșec; Agresivitatea este un fenomen dramatic și prin consecințele pe care le antrenează. In situațiile În care victimile supraviețuiesc agresiunii, consecințele În plan psihologic afectează victima uneori toată viața; rămân sentimentele de rușine, devalorizare, culpabilizare, se diminuiază Încrederea În sine și În alții, se diminuiază autonomia, concomitent cu deteriorarea autocontrolului. Dar, mai importantă decât toate, este teama de a nu fi din nou victimizat. Aceasta s-ar putea defini ca fiind percepția unui risc
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
a-și cristaliza sistemul axiologic propriu. Interesant de aflat ar fi dacă la baza declanșarii unui conflict intergrupuri stau imaginile stereotipe față de celălalt grup, datorate diferențelor culturale sau economice, sau cauza este fenomenul de “comparație socială” care are ca efect devalorizarea celuilalt grup În favoarea propriului grup. Astfel, competiția și rivalitatea nu sunt condiționate În apariția lor de existenta unui conflict obiectiv de interese. In consecință, agresivitatea poate să devină În alte cazuri simbolică, incluzând sensul prim al termenului: a agresa semnul
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
decurge chiar din funcționarea școlii. Prejudiciul și suferința se realizează prin intermediul regulamentelor școlare; ele decurg din structurile organizaționale și din raporturile de putere instituite. La rândul lor, părinții sunt confruntați cu numeroase dificultăți materiale, dar și psihologice, pentru că au sentimentul devalorizării, al eșecului. In aceste condiții, ei nu mai sunt sau sunt puțin disponibili pentru copiii lor. Pe acest fundal apar noi probleme familiale foarte grave care-i afectează profund pe copii: violența intrafamilială, consumul de alcool, abuzarea copilului, neglijența, la
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
de imaginar. Acuzația care i-a fost adusă de către raționaliștii post-descartes-ieni, cum că ar reprezenta "copilăria conștiinței" (Alain 89-90), nu a constituit altceva la timpul respectiv (secolele XIX-XX) decât o continuare într-un nou limbaj problematizant a puternicei tendințe de devalorizare declanșate încă din antichitate prin atacul asupra imaginii − una din principalele sale "unități" constitutive − și continuate într-un fel paradoxal în perioada post-renascentistă (atât de productivă de altfel în planul creațiilor artistice și al proiecțiilor mentale colective). Procesul de reconsiderare
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
30 de ani au constrâns imaginarul mistic să se manifeste fie insurgent, la nivelul instituțiilor religioase marginale, fie la nivel individual, critic deopotrivă față de cele două mișcări religioase majore. Afirmarea noilor atitudini polemice, de grup sau în forme individuale, precum și devalorizarea bazelor confesionale tradiționale au provocat o slăbire a rolului imaginii religioase. Neo-raționalismul veacului iluminist a constituit în parte contra-replica dată barocului și exceselor în reprezentarea sacrului din secolul precedent. La rândul lui, neoclasicismul reintroduce un "dezechilibru iconoclast între puterea Rațiunii
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
și creșterea ei numerică, este destinată să rupă lanțurile și să devină vârful de lance al revoluției. Toate acestea subliniază locul pe care-l ocupă lupta politică în opera lui Marx, prea adesea plasată sub semnul supraevaluării economicului și al devalorizării politicului. Ambiguitatea este aici obligatorie. într-adevăr, pe de o parte, Marx refuză să disocieze teoria de practică. Cea de-a XI-a dintre Tezele asupra lui Fenerbach e clară în această privință: „Până azi, filosofii n-au făcut decât
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Slăbirea încrederii în sine din cauza lipsei feedbackului pozitiv din partea superiorului ierarhic, subminarea legitimității creată de disonanța dintre legitimitatea aparentă și cea reală (un post bine plătit, dar fără o utilitate evidentă), blocarea identificării ca urmare a scăderii interesului față de muncă, devalorizarea muncii și a sensului ei − sunt simptomele demotivării, ușoare la început, din ce în ce mai puternice pe măsura trecerii timpului. Angajații devin nemulțumiți, se consideră victime ale inechității, încep să se îndoiască de ei înșiși, se închid în sine, sunt melancolici și depresivi
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
condițiile schimbării pieței, a condițiilor externe. 6.2.3. Stilul isteric/dramatic La stilul isteric, manifestarea propriilor emoții este excesivă; există o preocupare permanentă de a atrage atenția asupra sa; narcisism; dorința de stimulare, de acțiune; oscilații între idealizare și devalorizarea altora; incapacitate de concentrare. Specifice acestui stil sunt tendința de a atrage atenția altora și tendința către grandiozitate. Constelația personațității narcisice este trăsătura-cheie a acestor indivizi, alături de patternuri histrionice și ciclotimice. Aceste persoane exagerează talentele și realizările lor, manifestând o
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
slabă autodisciplină, slabă capacitate de concentrare și tendințe către reacții zgomotoase. Superficial pot fi primitoare, încântătoare, însă deseori sinceritatea, empatia și considerația pentru ceilalți sunt slab dezvotate. Îi folosesc pe alții pentru propriile lor câștiguri. Alternează între extremele idealizării și devalorizării. Relațiile lor tind a fi instabile. Când fantezia puterii, succesului, strălucirii nelimitate este atacată, astfel de lideri reacționează cu furie, mânie și acte răzbunătoare. Ei își apropie persoane cu structură de personalitate dependentă. Stilul grandios al acestor lideri atrage subordonați
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
conflicte interne Între valori contradictorii”, cf. Mucchielli, 1986, p. 92), de deculturație și de asimilare („pierdere a unei apartenențe prin adoptarea exclusivă a alteia, mai cu seamă În situațiile de aculturație forțată”, cf. Gresle et alii, 1994, p. 380), de devalorizare (care provoacă desocializare și agresivitate), de exaltare fanatică (printr-o exagerată concentrare asupra propriei persoane și, În general, prin nesiguranță identitară), de construcție de identități de fațadă („prezentarea artificială a unor trăsături culturale care sunt așteptate de la un individ, prin
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
SOLIDARITATE, VALORI Dreptul solului/dreptul sângeluitc "Dreptul solului/dreptul sângelui" Φ CETĂȚENIE (codulî), NAȚIUNE, STRĂIN Drepturile omuluitc "Drepturile omului" Devenite normă universală, drepturile omului constituie o noțiune al cărei statut de evidență a contribut, credem noi, În mod paradoxal la devalorizarea lor. Unanimitatea care le-a Înconjurat În ultimii ani a făcut să se uite dificultățile cu care s-a confruntat recunoașterea lor și a ascuns dezbaterea cu privire la baza și la funcția lor, În așa măsură Încât restaurarea lor poate incita
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Într-un cuvânt, dacă rasismul poate fi considerat un fenomen universal, care ar tinde atunci să se confunde cu etnocentrismul ale cărui caracteristici le-ar activa: de exemplu auto-preferința de grup, ostilitatea sau intoleranța față de ceilalți (heterofobie) sau tendința de devalorizare a formelor lor culturale. Inconvenientul major al acestei definiții este faptul că frontierele cu xenofobia, tribalismul sau imperativul teritorial devin imperceptibile. Totuși, deși rasismul reactivează anumite atitudini de excludere, el nu se reduce la acestea. Unele din caracteristicile sale au
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
pe de altă parte. Ultimul termen n-ar putea fi redus la „respingerea celuilalt” sau a „celorlalți” (xenofobie În sens larg), nici la autovalorizarea de către un grup a uzanțelor sale, a normelor și modurilor sale de gândire, fapt ce implică devalorizarea celor aparținând altor grupuri (etnocentrism În sens antropologic). Ipoteza dorinței de homofiliație fizică poate deveni totuși obiectul a două interpretări distincte și incompatibile: 1) o interpretare antropologică anistorică, aceasta constând În Înscrierea dorinței de homofiliație În natura umană, indiferent cum
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
apoi atât În plan verbal (injurii), cât și din punct de vedere comportamental (raid pe teritoriul dușman pentru a fura drapelul). Creșterea solidarității intragrup este Însoțită de o supraevaluare a performanțelor și capacităților membrilor din grupul propriu și de o devalorizare a imaginii adversarilor. În faza următoare, competiția este eliminată. Grupurile sunt invitate să ia parte la activități comune, dar fără interdependență, de tip „masă”, „proiecții de filme”, „foc de artificii”. Aceste practici, În loc să aducă reconcilierea, nu fac decât să ațâțe
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sau „bune”. Stadiul transmiterii reprezintă etapa inițială a dezvoltării unei conștiințe identitare, limitată Încă la aprecierea comunității de origine. Totuși, atitudinea nu devine etnocentristă decât Începând din clipa În care comparațiile realizate duc sistematic la privilegierea anumitor grupuri și la devalorizarea altora. Ceea ce caracterizează etnocentrismul este așadar simultaneitatea a două atitudini: pe de o parte, o hipertrofiere generală a caracterului pozitiv al atributelor etniei de referință; iar pe de altă parte, o apreciere exagerat sau exclusiv negativă a celor specifice altor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
este construirea unei imagini favorabile (fie a vorbitorului fie a interlocutorului); pe de altă parte, dacă folosim metafora lui R. Vion, interacțiunea devine o scenă pe care se pot juca adevărate drame, căci o prestație proastă duce implicit la o devalorizare a imaginii personale față de interlocutor ceea ce face necesară existența unui "program cultural" prestabilit, a unui "regulament" (constrîngeri rituale în terminologia lui E. Goffman) menit să diminueze sau chiar să neutralizeze amenințările actului comunicațional asupra imaginii personale. Pornind de la opoziția față
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cele mai importante "la nivel național și internațional" sunt "Gala umorului românesc", ținută în 1990 și 1992; Festivalul-concurs de muzică religioasă Laudae Domini din 1991 și 1992; Paradisul modei din 1991 și crearea Universității Euro-America, la Ploiești, în 1993"23. Devalorizarea politicului se regăsește uneori la nivel organizațional, cum e cazul Partidului Național Creștin Independent, alcătuit din trei departamente, adică, " în ordinea priorității: departamentul religios, departamentul economic și departamentul politic"24. Să notăm și refuzul politicului "rentabilității"considerate inferioare față de cea
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]