1,506 matches
-
are o validitate universală, fiind valabilă pentru orice condiții particulare. Teoria comportamentului deviant. Cloward și Ohlin (1960) propun o teorie generală a comportamentului deviant, sintetizând două teorii foarte influente, dar parțiale: teoria lui Merton, care accentuează sursa efectivă a comportamentului deviant - blocarea accesului prin mijloace legitime la scopurile împărtășite de respectiva colectivitate -, și teoria lui Stugerland, care accentuează rolul condițiilor favorizante - accesul la oportunități ilegitime. Teoria propusă de Cloward și Ohlin consideră, în consecință, comportamentul deviant ca fiind produsul conjuncției a
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
accentuează sursa efectivă a comportamentului deviant - blocarea accesului prin mijloace legitime la scopurile împărtășite de respectiva colectivitate -, și teoria lui Stugerland, care accentuează rolul condițiilor favorizante - accesul la oportunități ilegitime. Teoria propusă de Cloward și Ohlin consideră, în consecință, comportamentul deviant ca fiind produsul conjuncției a două tipuri de cauze abstracte distincte: persoana nu are acces prin mijloace legitime, normale la realizarea scopurilor împărtășite de respectiva colectivitate (ea va căuta în aceste condiții să realizeze aceste scopuri prin mijloacele ilegitime) și
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de respectiva colectivitate (ea va căuta în aceste condiții să realizeze aceste scopuri prin mijloacele ilegitime) și totodată are acces (oportunități) la mijloacele ilegitime de realizare a acestor scopuri (existența unei culturi a delincvenței, victime potențiale, vizibilitatea scăzută a comportamentului deviant, control social ineficient). Teoria formulează deci două blocuri de variabile cauzale abstracte, reunite nu aditiv, ci multiplicativ (Blalock, 1969). Pentru a apărea comportamentul deviant este necesar să fie prezente ambele grupuri de cauze, existența doar a unuia dintre ele fiind
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de realizare a acestor scopuri (existența unei culturi a delincvenței, victime potențiale, vizibilitatea scăzută a comportamentului deviant, control social ineficient). Teoria formulează deci două blocuri de variabile cauzale abstracte, reunite nu aditiv, ci multiplicativ (Blalock, 1969). Pentru a apărea comportamentul deviant este necesar să fie prezente ambele grupuri de cauze, existența doar a unuia dintre ele fiind insuficientă. Lipsa mijloacelor fără oportunități ilegitime, cât și prezența oportunităților ilegitime cuplată cu existența mijloacelor legitime de atingere a scopurilor nu pot produce un
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
necesar să fie prezente ambele grupuri de cauze, existența doar a unuia dintre ele fiind insuficientă. Lipsa mijloacelor fără oportunități ilegitime, cât și prezența oportunităților ilegitime cuplată cu existența mijloacelor legitime de atingere a scopurilor nu pot produce un comportament deviant. Să presupunem că această teorie a comportamentului deviant este corectă și completă, totodată: toate variabilele endogene sunt incluse în ea. Să observămcă, prin formularea sa, ea este o teorie universală, aplicabilă în orice context social particular. Structura sa este următoarea
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
existența doar a unuia dintre ele fiind insuficientă. Lipsa mijloacelor fără oportunități ilegitime, cât și prezența oportunităților ilegitime cuplată cu existența mijloacelor legitime de atingere a scopurilor nu pot produce un comportament deviant. Să presupunem că această teorie a comportamentului deviant este corectă și completă, totodată: toate variabilele endogene sunt incluse în ea. Să observămcă, prin formularea sa, ea este o teorie universală, aplicabilă în orice context social particular. Structura sa este următoarea: a) Variabile: b) Enunțuri teoretice (legi): Teoria calității
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
acțiunilor care pot fi întreprinse astfel încât variabila efect să poată fi modificată în sensul dorit. Teoriile contextuale oferă explicarea unui fenomen așa cum există el într-o societate oarecare: egalitate/inegalitate, participare la conducere, calitate a vieții, nivel de alimentație, comportament deviant. Teoriile pragmatice analizează capacitatea diferitelor modalități de acțiune de a modifica această stare. Ce contribuție ar putea aduce educația, propaganda, eliminarea șomajului, promovarea egalității etc. la variația participării politice, a calității vieții, stilurilor de viață, motivației performanței în muncă? Cum
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
unei teorii abstracte a fenomenului efect. Aceasta este capabilă să orienteze analiza, oferind atât o preselecție a cauzelor concrete care ar putea acționa într-un context sau altul, cât și estimarea ipotetică a mărimii contribuției lor. Teoria abstractă a comportamentului deviant ne oferă o listă de cauze foarte generale. În cadrul unei teorii contextuale putem să formulăm o listă de condiții sociale particulare (sărăcia, șomajul, discriminarea socială, rasială sau religioasă, izolarea socială, dezagregarea formelor colective de control și integrare) despre care presupunem
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
îl selectează pentru satisfacerea cerințelor sale funcționale. Desigur,odată făcute, aceste alegeri afectează și starea sistemului, prin includerea în cadrul lui a unui element sau a altuia. Analizele actuale ale criminalității acordă oportunităților un rol determinant foarte important în geneza comportamentului deviant: victime potențiale, cultură criminală, vizibilitate socială redusă, ineficacitatea controlului social. Să ne oprim asupra câtorva teorii care acordă un loc special factorilor externi ce determină comportamentul sistemului la nivelul posibilului său acțional. Teoria societății tributale (Stahl, 1980). Societățile preindustriale sunt
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de către Sahlin, 1958). Teoria lui Luis Coser (1969) asupra cauzelor violenței ne oferă un alt caz foarte clar. Atunci când obiectivele individuale împărtășite de către colectivitate nu pot fi realizate prin mijloace legitime, dar există mijloace nelegitime accesibile, va rezulta un comportament deviant; când nu există însă nici asemenea mijloace nelegitime de realizare a obiectivelor, atunci reacția sistemului va fi violența. Cauza P se referă deci la totalitatea condițiilor care exclud atât mijloacele legitime, cât și pe cele nelegitime de realizare a obiectivelor
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
tendința ca acei membrii care au funcționat în Congres o perioadă mai îndelungată și au, din această cauză, mai multă experiență să primească în general poziții de conducere. Aceasta îi face să fie mai puțin înclinați să urmărească intens amendamente deviante, chiar dacă sunt susținute de o majoritate curentă, și să îi sfătuiască pe ceilalți să nu se lase întotdeauna ispitiți de câștigurile imediate aparente. Ne putem imagina cum arată o legislatura constituită din votanți sofisticați. Aceștia înțeleg succesiunea de opțiuni care
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
de tipul sistemul „cel-mai-asemănător” și sistemul „cel-mai-diferit” în comparațiile potrivite, precum și dificultățile pe care le presupun acestea. În continuare este examinată utilitatea studierii cazurilor unice pentru susținerea plauzibilității inițiale ori pentru examinarea unei observații deosebit de ilustrative, de cruciale sau de deviante. Pe parcursul întregului curs se face simțită tensiunea, de altfel specifică științelor sociale, dintre individualitatea unui anumit episod specific și perspectiva sumativă necesară generalizării. Orice testare implică, într-un anumit sens, o comparație. Toți membrii care aparțin unui set de observări
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
puține cazuri cruciale autentice în testarea empirică, în timp ce pericolul unei inferențe eronate - evaluarea greșită a situației generale datorită faptului că există doar o singură situație particulară - este foarte mare. De mare importanță în cercetare sunt studiile de caz „excepțional” sau „deviant”. Zicala spune că excepția întărește regula. Analiza studiilor de caz are un rol foarte important tocmai în examinarea detaliată a excepțiilor. O explicație plauzibilă pentru cazurile excepționale extreme și neașteptate produce creșterea încrederii în tendința centrală identificată. Un fost doctorand
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
sociale pentru familiile americane, ca extensie a coaliției care a asigurat protecție legală împotriva abuzurilor de muncă a copiilor. Pe lângă o analiză economică ce confirmă aserțiunea generală, teza a întreprins și o analiză a cazurilor excepționale din statele cu rezultate deviante evidente. Statul New York, de exemplu, a fost un lider în legislația de protecție împotriva muncii copiilor, dar a adoptat târziu asistența socială publică. Studentul meu a descoperit că New York-ul, fiind un inițiator în protecția copilului, își stabilise deja în
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
decât celelalte state, folosind o rută alternativă. Situațiile care ne infirmă ipoteza nu trebuie să ne reducă încrederea într-o ipoteză la care ținem. Din contră, acestea pot să ne sporească suportul, în măsura în care există motive clare pentru care anumite observații deviante nu urmează un tipar ce este altfel stabil. În sfârșit, există evenimente ocazionale care merită să fie studiate deoarece sunt absolut unice și pentru care nu există comparații utile. Nu există decât o singură situație în care o națiune să
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
o perioadă mare de timp, ale grupului Dan Banciu - Sorin M. Rădulescu asupra devianței, corupției, criminalității au adus În fața opiniei publice unele dimensiuni paradoxale ale fenomenelor care explică rezistența și amplitudinea acestora. Corupția, de pildă, este explicată atât ca fenomen deviant, cât și ca ,,un substitut funcțional al unei reforme care nu a fost dusă până la capăt”. Rezultatele investigațiilor au stat la baza reformei În justiție; c) ambivalența dezvoltării. Impactul sociologiei asupra sferei publice s-a resimțit și prin problematizarea dezvoltării
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
se angaja În violența criminală reflectă În mare parte diferențe individuale În comportamentul antisocial. Teorii care susțin socializarea violentă tind să aibă o utilitate limitată, Întrucât infractorii violenți sunt generaliști (Felson, 1996). Ei au o amplă gamă de comportamente antisociale, deviante, comportament neonest, promiscuitate sexuală, alcoolism, dependență de jocuri, instabilitate În raport cu un loc de muncă etc. Noi forme de comportament agresiv: televiziunea ca factor informator Cercetătorii consideră astăzi că televiziunea poate modela forme noi de agresivitate. Prin televiziune sunt Învățate tehnici
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
a consensului sau a ordinii sociale. Procesul de socializare se Înscrie Într-un raționament de tip holist sau tributar unor interpretări În termenii individualismului instituțional. Socializarea este analizată potrivit unei paradigme funcționaliste - În termenii rupturii de conformism și apariției comportamentelor deviante - sau potrivit unei paradigme interacționiste, punând În evidență contextul multidimensional. Socializarea poate fi, de asemenea, percepută, conform lui Jean Remy, ca o tranzacție - aducând aminte de imaginea simmeliană a punții și a porții - Între sistemele de reguli și valori, pe
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
modernizarea sunt invenții relativ târzii. Primul pare să fi început a fi folosit abia prin secolele XIV-XV, iar până spre sfârșitul secolului al XIX-lea a avut mai degrabă conotații negative. Modernul era cel care se abătea de la normă, era deviantul ce trebuia corectat sau pur și simplu repudiat. După această perioadă, odată cu începerea procesului de accelerare a istoriei, modernul a ajuns treptat să devină simbol al unei distincții de superioritate față de tradițional. Acum, adică în prezent, a spune despre ceva
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de păcat) nu sunt cu adevărat protejate sau garantate prin lege. Capitalismul fără domnia legii (the rule of law)2 transformă individul într-un animal consumator de fetișuri ale imaginației. Piața vidată de reperele transcendenței este invadată așadar de propuneri deviante și, în acest fel, violența sau agresiunea impun dreptul celui mai tare. Doctrina socialistă sugerează că doar statul - deloc imun la corupție - poate arbitra cu adevărat conflictele pieței și supralicitează intervenționismul etatist. În ambele cazuri asistăm la un ascendent al
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
locul prin excelență în care Stânga și Dreapta se întâlnesc, ca într-un ritual carnavalesc: haine de seară, cină formală după muzică etc.; și un topos la fel de clasic, alături de muzica simfonică, al întâlnirii dintre cultura populară și comportamentul social alternativ/deviant, de la prostituție și homosexualitate la omucidere - a se vedea romane/filme ca Portocala mecanică, Pretty Woman, mai recent Written on the Body etc. Atât de intensă este antipatia lui Bloom față de rock, încât el ajunge să compare festivalul de la Woodstock
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
o ideologie și o finalitate cu totul străine de esență, intenție și procedee, naturalismul va fi pentru o vreme noul sac de antrenament al pugiliștilor din ringul literar. Considerat ca purtător al ideologiei burgheze, deci reacționar, deci primejdios, obiectivist, factor deviant și sursă de escamotare a adevăratelor probleme ale vieții, ș.a., naturalismul este opus În permanență realismului-socialist. Toate eșecurile prozei sunt puse, o bună bucată de vreme, pe seama naturalismului: lipsa poziției de clasă, a spiritului de partid, a nivelului ideologic, schematismul
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Pe de altă parte, violența sistematică și extrem de dură era asociată cu forme de dezagregare a familiei, cu tulburări comportamentale, amplificate, de regulă, de consumul de alcool. Aceste forme severe și constante de violență erau etichetate de comunitate ca fiind deviante, indici ai unei vieți de familie dezagregate, ai prezenței unor tulburări psihopatologice, neavând, în consecință, o legitimitate socială. În afara dimensiunii de legitim/nelegitim, o anumită toleranță socială față de violența împotriva femeii reprezintă un factor-cheie în explicarea fenomenului. În cultura tradițională
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
copii, părinți și asistentul social, identificarea nevoilor acestora ș.a. Este important ca părinții să înțeleagă că între acțiunile, dispozițiile lor și capacitatea de adaptare școlară a copilului există o relație directă. În cazul în care asistentul social constată anumite comportamente deviante ale părinților, care pun în pericol dezvoltarea normală a personalității copilului, sunt propuse măsurile corespunzătoare de protecție. Ceea ce trebuie să urmărească asistentul social pe tot parcursul muncii sale este redarea funcționalității psihosociale la un nivel optim pentru fiecare copil/elev
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
Année de la vie de l’enfant, PUF, Paris. Spitz R.A. (1958/1964), „Quelques prototypes précoces de défense du Moi”, Revue française de psychanalyse, 28 (2), 185-208. Spitz R.S. (1965), The First Year of Life: A Psychoanalytic Study of Normal and Deviant Development of Object Relations, International Universities Press, New York. Spitz R. (1966), „Metapsychology and direct infant observation”, in R. Loewenstein, L. Newman, M. Schurr și A. Solnit (eds), Psychoanalysis - A General Psychology: Essays in Honor of Heinz Hartmann, International Universities Press
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]