555 matches
-
personaje care sînt, pentru o perioadă determinată, regi ai Crăciunului și în care îi recunoaștem pe moștenitorii regelui Saturnaliilor din epoca romană. Or, Saturnaliile erau sărbătoarea larvae-lor, adică a morților de moarte violentă ori lăsați neîngropați, iar în spatele bătrînului Saturn devorator de copii se profilează ca tot atîtea imagini simetrice : moșnea gul Crăciun, binefăcător al copiilor ; scandinavul Julebok, demon încornorat din lumea subpămînteană care duce cadouri copiilor ; Sfîntul Nicolae, care îi readuce la viață și îi copleșește cu daruri ; în sfîrșit
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
sau blues. Pornind de la aceste evidențe, în 1996 sociologii americani Richard A. Peterson și Roger M. Kern, comparând datele unor cercetări pe o perioadă de zece ani (1982-1992), declarau schimbări în preferințele indivizilor, "gustul snob" (snobbishness) fiind înlocuit de "gustul devorator" (omnivorousness), adică indivizii sunt deschiși tuturor formelor de consum cultural, acesta manifestându-se și în consumul de modă vestimentară (cf. R.A. Peterson și R.M. Kern, 1996, 905). Autorii citați explică aceste transformări prin creșterea nivelului de trai al populației, prezentarea
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
sediul EDS, este o adevărată olimpică de aur În meseria de adaptator. Din punctul meu de vedere, este un simbol al persoanei care și-a adaptat drumul spre noul mijloc, menținându-se mereu cu un tur de pistă În fața forțelor devoratoare ale automatizării și externalizării. „Uneori am senzația că drumurile mele mai mult au rătăcit decât au dus spre mijloc“, observa agreabila doamnă de patruzeci și opt de ani În timp ce Îmi relata povestea remarcabilei sale cariere la EDS. „Am Început În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
simbolizează sistemul comunist sovietic carceral. Sistem care l-a omorât pe Hristos în biserici, a omorât credința în Dumnezeu, ajungând să transforme bisericile în cluburi de noapte. În centrul compoziției, îi vedem portretul lui Lenin, din capul căruia ies gândaci devoratori de leșuri. De aici și acea scenă erotică care se întâmplă sub icoană. Așa erau timpurile: patul conjugal era așezat sub icoană. Vedem și o vioară fără strune, spartă, având în ea trandafiri uscați. Simbolizează intelectualul, omul cu idei. Îmi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
Meritele sale în perioada ostilă spiritului în anii comunismului, sunt remarcabile. Condei harnic și alert, el a vehiculat ideile și operele culturii moderne și contemporane purtând oglinda lor la îndemâna oricui a fost dispus să o privească. Cititor insațiabil și experimentat, devorator de cărți o viață întreagă, stăpân pe limbile franceză, engleză și germană, ale căror fructe supreme a știut să le culeagă nu doar spre a se desfăta de unul singur". Ion Negoițescu, N. Steinhardt în Scriitori contemporani, Editura Dacia, Cluj-Napoca
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
acesteia asupra lumii așa-zis reale. Invazia visului, a nocturnului în universul familiar, supunerea erosului față de această nouă realitate sunt ilustrative pentru pierderea hotarelor dintre a fi și a imagina, a recrea. Molia este și ea o imagine a timpului devorator, care, în mod paradoxal, se asociază și diurnului și nocturnului. Osul devine, și el, unul dintre simbolurile obsesive ale celui de-al doilea volum al lui Tonegaru, în os se ascunde taina universului, el poartă în sine esența lumii, ascunsă
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
visului, viața devine o anticameră a morții, fapt ilustrat de motivul somnului, al oboselii care revine constant. Degradarea universală este susținută în lirica lui Tonegaru și de alte simboluri, dintre care îl aminteam pe cel al fluturelui (molia) asociat timpului devorator, pe cel al dansului (tendație erotică și atragere în plasa morții, un substitut al cântecului sirenelor). Toate încercările de a evada (în vis, în spații exotice, în literatură, în dragoste, în cosmos) sunt sortite eșecului și poetul revine, de fiecare
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
cazul lui Flaubert, Baudelaire sau Zola, antrenează, în toată Europa, incepand cu anul 1880, o generatie întreaga la demascarea ipocriziei. Prototipurile feminine, definite în Dictionnaire thématique du român de mœurs. 1850-1914 (2003) sunt: mama a familiei, înger, amantă pasionala, curtezana devoratoare, prostituată [v.Hamon, Viboud, p.246]. Dacă în prima jumătate a secolului al XIX-lea locul femeii este mai mult pe piedestal, cea de-a doua jumătate produce o imagine mai puțin poetica. Pariziana din jumătatea a doua nu mai
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
în literatura și arta secolului al XIX-lea a suferit metamorfoze mari. Spre sfârșitul secolului aproape nu mai întâlnim imaginea Muzei, Madonei sau Îngerului. Ele se preschimba spre sfârșitul secolului în soție morocănoasa, mama castratoare, amantă sufocanta, femeie insolenta, femeie devoratoare. Românul premodern, de la cel antic până la cel realist, se caracterizează prin valorizarea femeii că muză sau madona, ființa care guverneaza destinele masculine. Această aureola a femeii va fi disputată de românul realist, care-i refuză femeii postura de erou, readucând
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
reprezintă nenumărate Salomee în perioada decadenta. În prefață la volumul sugestiv intitulat Diaboliques (1874), Barbey d'Aurevilly prezintă eroinele sale drept noi Eve, monștri cu aparente de îngeri. Eroinele sunt femei-sfincși, femei dominatoare și virile, reprezentări ale mamei teribile și devoratoare. Diferitele variante ale mitului Parizienei exploatează diferite miteme, punând accentul pe momentele de înnobilare a Parizienei: "On faisait une Parisienne avec de l'argent. On en faisait une autre grace à un scandale. On en faisait une troisième hélas! avec
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
capitale, nommée par le petit peuple, le paradis des femmes, le purgatoire des hommes" [Mercier, 1828, vol.I, 21, p.40]. Femeia pariziana are, la rândul ei, trăsăturile orașului care a generat-o: "ba o amantă supusă, ba un monstru devorator, iar aparentă pe care el o ia depinde de perspectivă celuia care intră în contact cu el" [v.Buuren, p.74]. Pariziana, la fel ca Parisul, se oferă bărbaților destul de puternici, cum ar fi Eugène Rougon, Saccard sau Octave Mouret
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
p.74]. Pariziana, la fel ca Parisul, se oferă bărbaților destul de puternici, cum ar fi Eugène Rougon, Saccard sau Octave Mouret. Femeia pariziana are, la rândul ei, trăsăturile orașului care a generat-o: "ba o amantă supusă, ba un monstru devorator, iar aparentă pe care el o ia depinde de perspectivă celui care intră în contact cu el" [v.Buuren, p.74]. Pariziana, la fel ca Parisul, se oferă bărbaților destul de puternici, cum ar fi Eugène Rougon, Saccard sau Octave Mouret
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
libertatea de a scrie ce gândesc fără a avea pretenția prostească a adevărului absolut, dar gata să mă duelez (cu floreta, nu cu ghioaga), pentru ideile mele, cu o neîndurătoare eleganță. Chiar dacă puterea cuvântului scris a pălit astăzi în fața imaginii devoratoare și superficiale a televiziunii, poate că o opinie echilibrată, rațională, nuanțată își mai găsește totuși locul în zarva generalizată care ne asurzește într-un război mediatic, haotic, al fiecăruia cu toți ceilalți, al tuturor cu ei înșiși. Se înțelege, sper
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Caen în 1812, trebuie împușcați oameni pentru a da exemple și burghezia începe să se teamă pentru interesele sale. În sfîrșit, recrutarea devine o apăsare intolerabilă, dezertările se înmulțesc deci, iar propagandei engleze îi dă mîna să difuzeze legenda căpcăunului devorator de carne tînără. Astfel apare o fragilitate care se ilustrează în octombrie 1812, cînd ciudatul general Malet lasă să se creadă că Împăratul murise și cînd nimeni nu se gîndește să pună în marș procesul regulamentar al succesiunii imperiale. Dar
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
echivala cu un detestabil eșec. Pentru Heliade este o împlinire sacră. El înnobilează, astfel, conjugalitatea și face din ea figura dominantă a vieții afective. Mitul poeziei lui nu este Don Juan, nu este, pînă la capăt, nici Tristan (mitul pasiunii devoratoare). Este mitul cuplului biblic, simbolul unei mîndre singurătăți în doi" (E.S.). Sînt subliniate în Dimineața poeților cîteva priorități la autorul Anatolidei, prima: e cel dintîi la noi care scrie poema leagănului și a neliniștii paterne în fața pruncului bolnav. Erosul este
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
concepte. În Phaedrus, prin mitul căilor înaripați și surugiului, Platon configurează, într-o formă alegorica, un model tripartit al sufletului (care este și punctul liminar al teoriilor de mai târziu - Kant, Coleridge, Bergson): surugiul reprezintă rațiunea intelectul, calul negru, pasiunile devoratoare, iar calul alb, natura irascibila. Doar îmblânzind caii poate vizitiul să se ridice la ceruri și să se bucure de cunoașterea divină. Pentru a ajunge la adevărata înțelegere, sugerează filozoful antic, omul trebuie să își controleze natură pasionala. Edgar Poe
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
experiență culturală decisivă pentru mine-și azi mă interesează filosofia indiană. Chiar și la Târgu-Neamț. Așa că în România comunistă n-a fost chiar o secetă intelectuală deplină. Se putea citi, chiar în pofida propagandei și a cenzurii”. Pasiunea pentru carte este devoratoare. Este un om talentat, dar și practic: „Din momentul în care am început să cânt la nunți am avut bani și cumpăram toate cărțile pe care le găseam la TârguNeamț. Deci nu mă bazam doar pe bibliotecile altora, ci îmi
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
scopul de a suplini lipsa de știința începutului acestei țări, apoi ca să combată adăosăturile, ocările și basnele adnotatorilor lui Grigore Ureche. Imaginea României cum vedem nu este o preocupare chiar foarte recentă ! Cele două complexe sunt omniprezente, dominante și adesea devoratoare. Le regăsim, în forme subtile, camuflate sau brutal exprimate, la toți creatorii români, fără excepție. O explicație elementară, sumară, dar profundă în felul său, rămâne, în primul rând, raportarea la eternul amor propriu (vanitate și orgoliu) universal uman. De ce el
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
cu așteptări insistente și răbdătoare, exprimate indirect prin formulele de adresare respectuoase. Totul depindea de câștigarea încrederii celuilalt, fără de care locuirea amenință să devina tocmai opusul ei, adică un frământ neliniștit perpetuat de ostilitatea mediului, o cantonare în neospitaliere suspiciuni devoratoare de tihnă. Numai că la neliniște cele două tabere rămâneau foarte inegal adaptate, ceea ce explică de ce ispitirile ataraxiei erau departe de a dobândi recunoașterea unanimă a puterii lor (dealtfel, poate, în genere supraestimate). Pentru cei mai mulți, abia când adversitatea înconjurătoare pare
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
ureche. Migrația contemporană în toate sensurile atestă că fostul acasă s-a transformat din grădină în labirint carceral, din care se încearcă obsesiv ieșirea sub efectul panicii crescânde. Ca și cum libertatea noastră n-ar fi nimic altceva decât un imens gâtlej devorator ramificat în toate direcțiile și înfometat de noi. − Că bine zici! aprobă Bart. Monstrul casnic al incintei nu apare ca atare pentru că nu există, dar la nevoie se ivește în locul lui câte un țap ispășitor încornorat de circumstanță. Domnilor, asta
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
satisfacție și o stare de confort psihic, sentimentul de putere. Un complicat și subtil proces interacțional, un joc sociocognitiv al afirmării personale și disimulărilor. Fiecare personaj este Însoțit, Înfășurat, controlat de o putere obscură și dominatoare, uneori eterică, mângâietoare, alteori devoratoare, distrugătoare. Iar practica delațiunii se conjugă cu voluptatea purtării fantomei personale, semn al constrângerii și siguranței. Viața aceasta ascunsă semnifică nevoia intimității cu cei puternici, exprimă dorința construirii unui spațiu antideșertic, e autoprotejare și fructul imaginar al expansiunii, al nevoii
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
în mod necesar ori madone, ori drăcoaice; ori mame, ori târfe... Seducătoarele, niciodată cu-adevărat inocente, mai curând egoiste decât generoase, tind să aparțină în imaginația romancierilor registrului demonic. De vreme ce nu sunt angelice, sunt în mod necesar diabolice, niște desfrânate devoratoare și malefice... La fel, de vreme ce contravine idealului creștin de iubire, flirtul este un flagel trimis de diavol și transmis de femei, pentru a semăna vrajbă între oameni. Pentru a stârpi acest "rău care tinde să tot sporească și sporește cu
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
n-aș fi cu cinci secole mai tânăr și cu douăzeci de ani mai bătrân ca voi m-aș lăsa răpit de atâta candoare și frumusețe (I, p. 43). Conștient de faptul că marile idei politice, splendide flori trufașe și devoratoare se cer stropite cu un sânge ca al lor fierbinte și pur, e cuprins de o tristețe sumbră, așa că le cere să plece și să nu-l mai tulbure : De ce răscoliți cenușa inimii mele ?... Părăsiți-mă... (I, p. 43-44). Tace
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
mai toți foștii torționari sînt superîmbogățiți, unii prezenți în Parlament, guvern și alte structuri de putere, asanarea societății românești va fi dificilă și cu efecte morale sub așteptări. Din nou, în loc de o resurecție morală e posibil să asistăm la o devoratoare și antiproductivă resurecție a resentimentului, pentru că ceea ce nomenclatura și securiștii ar fi acceptat în anii '90 ca un fapt firesc, astăzi, bine poziționați, nu mai sînt dispuși să o facă. Asistăm la politici de aplatizare a vinei, prin generalizare și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
liniște, dar aveam parte numai de vacarm. Existența în turmă se potrivea cu teroarea exercitată de caralii, iar teroarea cu înfometarea. Trăiam într-o alarmă continuă, înfricoșați, fără ca frica să ne îmblînzească: eram irascibili pînă la intoleranță. Din pricina foamei atroce, devoratoare, imbecilizante, toată lumea visa că mănîncă". Destinul de pușcăriaș i s-a intersectat, între alții, cu al multor scriitori, unii foarte cunoscuți, sau care au devenit cunoscuți după eliberarea din închisoare. E de tot interesul întîlnirea cu un important poet, condamnat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]