660 matches
-
M-am mai pierdut, pierdut ades Și peste înțelesul firii, De-au suferit toți trandafirii Și nimeni nu i-a mai cules... Imponderabil-ponderabil, Eram cum nici că aș fi fost Și am plătit mereu un cost, Și tot mai mult dezagreabil... Sub lupa grea de microscop, Numai o parte, ori întreg, În orice stare, mă reneg, Sfârșit ori început de scop... De nicăieri, spre nu știu unde, Ostatec iar, propriului eu, Alerg în orice zi mereu Spre unde-am fost, ori pe niciunde
M-AM MAI PIERDUT... by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83830_a_85155]
-
premiere, distribuții ), laconice amintiri din copilărie (Vaslui) , apoi amintiri din Conservator, un film al ascensiunii artistei, o trecere În revistă a marilor sale creații scenice. Întîlniri epocale, ecouri În rîndul publicului, opinii ale criticii. Evenimente istorice dramatice. Jocuri de culise dezagreabile. Finalul este trist, Aglae Pruteanu suferind pe motiv de pensionare prematură și, În ultimele rînduri, chiar privind oarecum /senină, resemnată, drumul ineluctabil „care duce la liniște eternă”. O calitate a acestor amintiri (Începute, timid, În 1915 și redactate, efectiv, după
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
să fiu așa de... „neatrăgător“? Ce plăcere mi-o fi făcând să fiu așa de „nemanierat“. Ce Dumnezeu „am dovedit“ cu asta? De ce-a trebuit să fii atât de moacă? A fost atât de neavenită, poanta aia. Moacă însemna dezagreabil în vocabularul unei tinere din înalta societate. La așternut? Nimic extraordinar, fără acrobații, fără numere de virtuozitate sau, știu eu, deosebit de îndrăznețe; ne-o trăgeam la fel ca-n prima zi, eu o asaltam și ea capitula, iar căldura generată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
trebuie neapărat să fii „haios“. Și-o ții așa cât e ziulica de lungă. Oricum ai da-o, totu-i ironie, autominimalizare. Autominimalizare? — Autodezaprobare! Mișto de sine! — Exact! Și ești un om extrem de inteligent - or asta face treaba și mai dezagreabilă. Că ai fost în stare să contribui la așa ceva! Cu autodezaprobarea asta stupidă! Dezagreabilă chestie! — Ah, nu știu ce să zic, i-am întors-o eu, autodezaprobarea e, la urma urmei, o formă clasică a umorului evreiesc. — Nu a umorului evreiesc, ci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
Oricum ai da-o, totu-i ironie, autominimalizare. Autominimalizare? — Autodezaprobare! Mișto de sine! — Exact! Și ești un om extrem de inteligent - or asta face treaba și mai dezagreabilă. Că ai fost în stare să contribui la așa ceva! Cu autodezaprobarea asta stupidă! Dezagreabilă chestie! — Ah, nu știu ce să zic, i-am întors-o eu, autodezaprobarea e, la urma urmei, o formă clasică a umorului evreiesc. — Nu a umorului evreiesc, ci a umorului de ghetou! O remarcă deloc drăgăstoasă, ascultă la mine. Până-n zori mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
ci a umorului de ghetou! O remarcă deloc drăgăstoasă, ascultă la mine. Până-n zori mă făcuse să pricep că persoana mea e chintesența celor mai rușinoase manifestări ale „culturii Diasporei“. Veacuri după veacuri de dezrădăcinare duseseră la apariția unor oameni dezagreabili ca mine - speriați, mereu în defensivă, autodezaprobatori, emasculați și corupți de viață petrecută printre neevrei. Evreii din Diaspora, asemenea mie, fuseseră cei ce luaseră cu milioanele calea camerelor de gazare fără să ridice un deget împotriva celor care-i persecutau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
posedau această virtute, chiar dacă el nu o înțelegea, așa că maniera în care invocase discreția se datora mai mult comportamentului său cabotin și teatral. Smaranda pledase personal pentru el, răspunzând celor din comitetul director care considerau reacția lui Marius "un fapt dezagreabil, necesitând măsuri punitive urgente", ca fiind una perfect normală în situația dată. "Atitudinea domnului Rădulescu nu arată altceva decât respect față de exigențele școlii și prin urmare nu trebuie să aibă de suferit în urma acestui incident neplăcut provocat de graba inconștientă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
întrerupe pe un ton nepoliticos celălalt, rânjind sardonic. Informațiile noastre diferă, maiorule. Și las-o mai moale cu "Herr". În SS nu există comportament burghez! Maiorul conte Peter von Streinitz simte cum iritarea lui amenință să explodeze necontrolat. Insolența acestui dezagreabil personaj îl scoate din sărite, dar educația elevată primită din fragedă copilărie îl face, cu regret, să renunțe la ideea unui pumn bine plasat sub bărbia musafirului nedorit. Revine la o stare mai calmă și în timp ce se așează pe scaun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
ale soției sale nu făcuseră posibil nici măcar acest lucru. În sfârșit, ușa se deschide și scârțâitul ei îi amintește de țipătul ascuțit al unei păsări de pradă. Numai în cămașă, cu mânecile suflecate mult deasupra cotului, Schultz arată niște brațe dezagreabil de albe, groase, cu vine proeminente. Cu sudoarea curgând în dâre late pe obrajii grași și aprinși, fumează ca un om trudit, mulțumit de munca făcută. Privește indiferent cum masivul Scharführer târâie de picioare trupul fostului locotenent Dussek. Fața desfigurată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
am găsit la Beatrice. E ultima oară când vorbesc despre ea, adăugă el repede. Știam că nu o iubesc, simțeam asta, știam asta, o vedeam cum arată - nu are nimic din feminitatea ta, nimic, nici banală nu e, ci chiar dezagreabilă. Am știut asta și am văzut-o așa de la început! Vezi, nici eu nu mă înțeleg... Da, era foarte pricepută în pat, dar nici cu asta nu m-a convins, dimpotrivă, am înțeles că fără iubire sexul nu înseamnă nimic
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
nu vorbește cu plăcere despre sine, ca Lovinescu ori G. Călinescu. Și aceasta se simte în stil, în enunțare. Nici o volută, nici o grațiozitate gonflabilă. Acest om sentimental și-a reprimat cu duritate sentimentalismul, până a ajunge la cealaltă extremă, uneori dezagreabilă: uscăciunea. Ariditatea, chiar platitudinea acestor Amintiri din copilărie și adolescență (concepute sub forma unei "scrisori" despre el însuși în anul 1911, publicate postum în Adevărul literar și artistic, 1937- 38) vin în contradicție cu obiectul relatării, dezvăluind pe omul pudic
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
de turiști pedeștri ce duceau În mâini franzele și bomboane de ciocolată de la Ghirardelli. În timpul zilei vedeai prin parcuri tineri care se dădeau cu patinele cu rotile și jucători de hackey sack. Dar noaptea lucrurile căpătau până la urmă un aer dezagreabil și, de la nouă seara până la trei dimineața, bărbații intrau puhoi În Clubul 69. Locul În care, după cum s-a văzut deja destul de clar, lucram eu acum. Cinci nopți pe săptămână, șase ore pe zi, În următoarele patru luni - și, din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
genul „și comuniști răposați În Închisori pot fi considerați martiri, după definiția din DEX (martir = persoană care a avut de Îndurat suferințe, chinuri zdrobitoare sau moartea pentru ideile, convingerile sale)”. Se impunea prezența termenului determinant „Anticomuniști”. Însă faptul cel mai dezagreabil, chiar revoltător, s-a petrecut când a Început să vorbească domnul profesor Constantin Em. Bucescu, cunoscut ca excelent orator și recitator. Atunci, senatorul Constantin Ticu Dumitrescu și câțiva dintre susținătorii săi Înfocați manifestară un comportament urât, producând mult zgomot asurzitor
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
că acolo jos nu se găsește nici o ființă umană vie, una veritabilă. — Sunt absolut sigur, zise Wilt. Și chiar dacă ar fi vreuna, e greu de crezut că la ora actuală ar mai fi vie. Inspectorul îl studie într-un mod dezagreabil. — N-am nevoie să-mi explici dumneata asta! zise el. Dacă ar fi existat cea mai vagă posibilitate ca făptura aia sau orice-ar fi acolo jos să fie în viață, n-aș mai sta aici, cu dumneata, nu crezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
pe care o ducea la gură Iag. Acesta își turna votca direct pe gât fără să se schimonosească, ba chiar luminându-se la față. Eu, însă, nu puteam bea în stilul lui. Nu-mi plăcea și, mai ales, îmi era dezagreabil momentul când, trăgând aer în piept, simțeam cum îmi îngheață gura și gâtul și cum mă umplu tot de mirosul dezgustător al spirtului. Beam votcă pentru că, în mediul nostru, beția era considerată un act de curaj și pentru că voiam să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
din acest deșert o vom face respectându-ne pe noi înșine și legile strămoșilor noștri. Din ce-mi spui înțeleg că nu pot conta pe ajutorul tău. — Ai înțeles bine. Îmi pare rău, deoarece, după cum îți dai seama, rezolvarea acestui dezagreabil incident va fi destul de complicată. — Și se va complica, preciză interlocutorul său, care își îndreptă brusc trupul și-și înălță capul. Această conversație m-a făcut să înțeleg mai bine o chestiune ce îmi umblă de mult prin minte, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
Cam șase kilometri în linie dreaptă îi separau de obiectivul lor și doar doi păduchioși de beduini se părea că le stau în cale, dar în gura uscată se simțea deja gustul metalic al înfrângerii, deoarece începură să aibă senzația dezagreabilă că nu se luptau nici cu natura, nici cu oamenii, ci cu o forță net superioară, a cărei putere depășea orice armată. Nu era vorba de soare, de căldură, de sete, de nisip, de vânt, nici de capcane sau gloanțe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
său să fi avut timp să răspundă sau măcar să se întrebe cum de făcuse să dispară așa. Vântul continua să se întețească. Așezat acolo, chiar la intrarea micii peșteri, care lui i se părea locul cel mai absurd și mai dezagreabil din lume, Bruno Serafian, treaz acum, își trecea vremea gândindu-se la cât de repede se petrecuseră toate din momentul în care Alex Fawcett îl chemase în biroul său. Nimic nu se întâmplase așa cum era prevăzut să se întâmple, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
cască”, ceea ce nu constituie o caracterizare de invidiat și duce mai degrabă cu gândul la imaginea “prostului satului”. Diverse expresii ale gurii închise corespund unor poziții pe care o adoptă buzele atunci când ne confruntăm cu un gust plăcut sau, dimpotrivă, dezagreabil. Nu întâmplător vorbim despre figura “acră” a cuiva sau spounem că altcineva zâmbește “dulce” sau “amar”.Apărut încă din a cincea săptămână de viață, zâmbetul constituie un indiciu că sugarul a depășit un stadiu important în procesul de individuație. Că
Mimica ?i gestualitatea by Coca Marlena Vasiliu,Ady Cristian Mihailov () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84347_a_85672]
-
exacte de situație, ci mai curând unui extaz admirativ, care face atâta spumă de cuvinte, încât nu capeți nici o informație exactă. De unde și ușurința cu care se minte; ba este chiar politicos să minți, ca să ocolești să spui cuiva lucruri dezagreabile. În privința asta, litota - adică a spune mult prin puțin, prin negația contrariului -, pe care Gide o laudă așa de tare, exprimă mai puțin latura metaforică a spiritului, cât jocul de inexactitate și de decor abundent în care realul riscă mereu
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
i le pune. După atâția și atâția ani trăiți împreună, simți atât de multe într-un râs fals ! Și totuși, pauvre Niki, ar putea să nu fie neliniștit. Ar putea fi sigur că nu riscă să audă de la ea nimic dezagreabil, de vreme ce îi cunoaște convingerile și comportarea obișnuită. Buna educație te obligă să-ți stăpânești pornirile, așa cum te obligă să te faci că nu vezi ceea ce l-ar umili pe cel de lângă tine. Și, dacă așa te-ai format, orice ieșire
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
știu că vorbele mele nu au cine știe ce efect, m-am convins că toate polițiile secrete nu ar putea face nimic cu dumneavoastră. Totdeauna calmă, totdeauna stăpână pe situație... Acest mod de badinaj al lui l-am găsit de multe ori dezagreabil, lipsit de gust și chiar de bărbăție, calități care, la el, trebuie să spun că eu le-am regretat de multe ori lipsa. Ocazia principală în care le-am regretat lipsa fiind minutele următoare, când el s-a oprit, ezitând
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
încercând să și imagineze farmecul pe care îl poate exercita asupra Sophiei. Cruzimea înceată cu care se iradiază singur, până când o tandrețe impură, o tandrețe iertătoare, aproape frățească se instalează în el. Da, iartă totul, chiar și faptul că, în ciuda dezagreabilei sincerități, nu a înaintat spre sufletul tânărului cu nimic ! Că junele nu intră în conversație, iată, decât atunci când are ocazia să aducă una din anecdotele lui derizorii, păstrând cu prudență distanțele, ca să-și apere... Ce ? O prea mare delicatețe a
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
gîtul lui și i-a șoptit cu gura lipită de ureche: "No, răule, de ce m-ai chinuit?!..." Chiar nu-ți amintești? insistă Liliana, rotind între degetele ei prelungi, de o frumusețe stranie, ceașca plină pe jumătate cu acel șmac negru, dezagreabil. Îmi amintesc, spune Mihai simplu. Cred că-i singurul moment pe care mi-l amintesc precis. Nici nu știu dacă ți-am cerut iertare pentru comportarea mea de atunci. Nu, te rog! tresare Liliana, și Mihai observă din nou tremurul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
aspră, lipsit de serviciile maseurului și nemachiat ― decât un bătrânei răpănos, un omuleț. Un omuleț era și Elena, cu mâinile prinse la spate cu o sârmă găsită prin curtea cazărmii și strigând la soldatul care o lega, cu vocea ei dezagreabilă: "Mă, v-am fost ca o mamă!" Omuleți, omuleți peste tot. Omuleți care își închipuie că sânt mai presus de legea omuleților și că nu mai au de dat nimănui socoteală. Și care cel mai adesea termină prin a da
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]