1,662 matches
-
necesar ca toți factorii politici care pot avea un cuvânt de spus în influențarea pozitivă a evenimentelor și în primul rând guvernele Republicii Moldova, Federației Ruse, Ucrainei și României să acționeze de urgență pentru oprirea imediată a actelor de violență, pentru dezarmarea bandelor de mercenari, pentru soluționarea tuturor problemelor care preocupă populația din aceste raioane prin discuții și negocieri, pornindu-se de la asigurarea integrității teritoriale a Republicii Moldova și de la aplicarea tuturor prevederilor cu privire la drepturile omului înscrise în documentele C.S.C.E., inclusiv cele referitoare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
statutul comisiei mixte pentru controlul respectării încetării focului, stabilindu-se un număr de observatori militari din cele patru țări participante care să supravegheze linia ce separa poliția moldovenească de forțele rebele pe o lungime de 262 km. S-a hotărât dezarmarea forțelor paramilitare, repatrierea mercenarilor, accelerarea investigațiilor procuraturii asupra acțiunilor criminale din zonă. Delegația României a urmărit să se ajungă la rezultate care să contribuie la consolidarea regimului de încetare a focului și separarea forțelor, ca un prim pas, esențial, pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
E. roman la negocierile cvadripartite au avut o contribuție concretă la formularea măsurilor convenite, care vizau, în principal, consolidarea regimului de încetare a focului, dezangajarea imediată a formațiunilor înarmate, retragerea completă și definitivă a acestora, demobilizarea unităților de voluntari și dezarmarea lor, ca și a persoanelor civile, deminarea zonelor minate, crearea condițiilor pentru reîntoarcerea refugiaților la căminele lor, organizarea plecării de pe teritoriul Republicii Moldova a cetățenilor străini care au participat la conflict, asigurarea în continuare a neutralității Armatei a 14-a și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
interne, al nefolosirii forței și amenințării cu forța, rămâne unica alternativă logică care corespunde intereselor vitale ale întregii comunități internaționale. În acest context, reluarea eforturilor pentru elaborarea unei definiții cât mai complete a agresiunii, în sensul lărgirii și îmbogățirii conceptului dezarmării politico-juridice a agresorului potențial (concept eminamente românesc), pentru rezolvarea, deci, prin negocieri, a diferendelor interstatale apare azi, mai mult ca oricând, o problemă de importanță capitală a progresului și păcii, a continuării cursului destinderii. În plus, agresiunea, care a devenit
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
servească pe deplin cauzei întăririi păcii și s-au pronunțat pentru aderarea unui număr cât mai mare de state la tratatul în cauză, exprimând convingerea că pentru asigurarea unei păci trainice și stabile trebuie urmată calea încetării cursei înarmărilor, a dezarmării generale și totale, inclusiv a celei nucleare. A fost dată publicității și Declarația conducătorilor de partid și de stat din țările socialiste intitulată " Să se pună capăt agresiunii împotriva poporului vietnamez", fiind reiterată hotărârea statelor în cauză de a acorda
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
viața politică a continentului european a următoarelor principii fundamentale ale securității europene și ale relațiilor dintre state din Europa: inviolabilitatea frontierelor, nerecurgerea la forță, coexistența pașnică, bazele relațiilor de bună vecinătate și colaborare în interesul păcii, legăturile reciproc-avantajoase între state, dezarmarea, sprijinirea O.N.U. A fost exprimată, de asemenea, propunerea ca la Conferința general-europeană să se creeze un organ permanent al tuturor statelor interesate participante la conferință, toate acestea trebuind să alcătuiască conținutul de bază al ordinii de zi a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
aprilie 1974, poziția lor privind dizolvarea Tratatului de la Varșovia simultan cu dizolvarea Organizației Pactului Nord-Atlantic sau, ca un prim pas, lichidarea organizațiilor lor militare. Acestea au declarat că atât timp cât există blocul N.A.T.O. și nu se înfăptuiesc măsuri efective de dezarmare, statele participante vor întări capacitatea lor de apărare și vor dezvolta colaborarea strânsă dintre ele în acea direcție. La 18 aprilie 1974, a fost adoptată și o Declarație "Pentru o pace trainică și dreaptă în Orientul Apropiat". Destinderea se profila
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
propuneri concrete în cadrul reuniunilor curente ale O.T.V., desființarea O.T.V. și a NATO. România acționa, prin diplomația sa, împotriva încercărilor de a transforma Tratatul de la Varșovia într-un organism cu atribuții internaționale; insista asupra necesității, traducerii în fapt a dezarmării generale și totale, primordial a celei nucleare; diplomația română demonstra o activitate deosebită, începând cu nivelul înalt, inclusiv la nivelul diplomatic de profesie, supunând atenției întregii lumi inițiative care stârneau interes pretutindeni. România începuse să atragă interesul unor conducători mondiali
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
Praga în iunie 1972, definea viziunea sa asupra principiilor fundamentale ale securității europene și ale relațiilor dintre state în Europa: inviolabilitatea frontierelor, nerecurgerea la forță, coexistența pașnică, relații de bună vecinătate și colaborarea în interesul păcii, legăturile avantajoase între state, dezarmarea, sprijinirea O.N.U. etc. Reuniunea O.T.V. s-a pronunțat în favoarea unei înțelegeri referitoare la reducerea forțelor armate și armamentelor în Europa, astfel ca să nu fie aduse prejudicii țărilor care vor lua parte la asemenea reduceri. La 31 mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
de a-și amplasa rachete în Cehoslovacia și Germania de Est, ca măsură de răspuns față de amplasarea de rachete americane pe teritoriul Germaniei Federale, iar o propunere a delegației române de a se înființa o grupă de lucru în problemele dezarmării a fost respinsă. În aprilie 1984, la câteva luni de la refuzul delegației sovietice față de propunerea românească, la Reuniunea de la Budapesta (a miniștrilor afacerilor externe ai membrilor Tratatului de la Varșovia), delegația româna s-a opus înființării unui grup de experți care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
ordinea zilei în elaborarea și prezentarea unor poziții de politică externă, în cadrul activităților de politică externă a Tratatului de la Varșovia. De exemplu: Sedința din martie 1986 de la Varșovia a Comitetului miniștrilor afacerilor externe a fost consacrată, în mare măsură, problemelor dezarmării și tratativelor sovieto-americane. Două inițiative au fost aprobate în unanimitate: 1) programul sovietic de dezarmare susținut și de România, sugerând unele măsuri suplimentare: desființarea blocurilor militare, reducerea armamentelor clasice, a efectivelor militare și a cheltuielilor militare și eliminarea focarelor de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
externă a Tratatului de la Varșovia. De exemplu: Sedința din martie 1986 de la Varșovia a Comitetului miniștrilor afacerilor externe a fost consacrată, în mare măsură, problemelor dezarmării și tratativelor sovieto-americane. Două inițiative au fost aprobate în unanimitate: 1) programul sovietic de dezarmare susținut și de România, sugerând unele măsuri suplimentare: desființarea blocurilor militare, reducerea armamentelor clasice, a efectivelor militare și a cheltuielilor militare și eliminarea focarelor de conflict, pe cale politică; 2) România și Bulgaria au lansat o Declarație-Apel pentru crearea în Balcani
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
retragerea tuturor trupelor străine din acea țară, în conformitate cu declarațiile Uniunii Sovietice 91. Însă, în ansamblu, diplomația la nivel înalt din a doua jumătate a deceniului IX obținea rezultate deosebite, fiind încheiate acorduri cu semnificație istorică, în domeniul controlului armamentelor și dezarmării. În iulie 1990, la Londra, N.A.T.O. aprecia că "Războiul Rece aparține de acum trecutului" și propunea statelor membre ale Tratatului de la Varșovia adoptarea unei declarații comune prin care să se afirme solemn că statele în cauză nu mai sunt
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
Întâlnirea, discuțiile purtate și unele decizii adoptate s-au soldat cu evenimente importante, îndeosebi în Europa Centrală, precum și în alte zone, consecințele fiind dezintegrarea "lagărului socialist" și alte urmări de natură politică, în întreaga lume. Eșecul convorbirilor sovieto-americane în problemele dezarmării nucleare și ale controlului armamentelor strategice a determinat o nouă competiție între cele două blocuri militare; se părea că U.R.S.S. deținea supremația în confruntarea dintre Est și Vest; au fost amplasate rachete sovietice SS 20 și au fost orientate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
Varșovia a informat statele membre asupra necesității de modernizare a armatelor componente; partea română a propus înghețarea cheltuielilor militare, reducerea trupelor cu 5% și retragerea trupelor de pe teritoriile altor state. România s-a situat pe o poziție singulară, dar problemele dezarmării au trecut pe plan secundar; partea poloneză a propus elaborarea unor noi regulamente pentru Comitetul Miniștrilor Afacerilor Externe. Invazia din Afganistan compromisese total procesul destinderii, la care s-a adăugat criza din Polonia. Cele două ședințe ale C.M.A.E.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
Afganistan compromisese total procesul destinderii, la care s-a adăugat criza din Polonia. Cele două ședințe ale C.M.A.E. din octombrie 1980, de la Varșovia, și din decembrie 1981, de la București, au acordat atenție și s-au concentrat asupra problemelor dezarmării și Reuniunii C.S.C.E. de la Madrid. Atenția U.R.S.S. era concentrată și în cadrul Tratatului de la Varșovia (C.M.A.E.) asupra problemelor politice și militare. La reuniunea C.M.A.E. din octombrie 1983 de la Sofia a Tratatului de la Varșovia, delegația română a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
română a respins propunerea sovietică de a amplasa rachete în Cehoslovacia și în R. D. Germană, ca răspuns la prezența celor americane pe teritoriul Republicii Federale Germania, iar propunerea română de a se crea o grupă de lucru în problemele dezarmării a fost, de asemenea, respinsă. În aprilie 1984, la Budapesta, delegația română s-a opus înființării unui grup de experți care să analizeze condițiile prelungirii valabilității Tratatului de la Varșovia. Totuși, grupul de experți s-a întrunit la Varșovia, în cadrul a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
a sistemului sovietic. Deschiderea din politica externă a U.R.S.S., promovată de Gorbaciov a fost pozitiv abordată de statele membre ale Tratatului de la Varșovia. Comitetul Miniștrilor Afacerilor Externe, din martie 1986, de la Varșovia, s-a concentrat, în totalitate, asupra problemei dezarmării și tratativelor sovieto-americane, reluate în noiembrie 1985, la Geneva. La întâlnirea menționată, România s-a afirmat prin susținerea programului U.R.S.S. de dezarmare, propunând reducerea armamentelor clasice, a efectivelor forțelor armate și a cheltuielilor militare, desființarea blocurilor militare, eliminarea pe cale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
Varșovia. Comitetul Miniștrilor Afacerilor Externe, din martie 1986, de la Varșovia, s-a concentrat, în totalitate, asupra problemei dezarmării și tratativelor sovieto-americane, reluate în noiembrie 1985, la Geneva. La întâlnirea menționată, România s-a afirmat prin susținerea programului U.R.S.S. de dezarmare, propunând reducerea armamentelor clasice, a efectivelor forțelor armate și a cheltuielilor militare, desființarea blocurilor militare, eliminarea pe cale politică a focarelor de conflict. Împreună cu Bulgaria, la întâlnirea de la Varșovia din martie 1986, România a lansat o Declarație-Apel prin care se cerea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
forței în relațiile dintre state; ● Rezolvarea problemelor litigioase și a disputelor existente sau care ar putea interveni în relațiile dintre statele participante exclusiv prin căi și mijloace pașnice; Dezbaterea, negocierea și adoptarea unor măsuri eficiente de destindere militară și de dezarmare pe continentul european, inclusiv reducerea cheltuielilor militare, renunțarea la manevre militare și alte demonstrații de forță pe teritoriile sau în vecinătatea teritoriilor altor țări, lichidarea bazelor militare străine; retragerea tuturor trupelor de pe teritoriile altor state în limitele frontierelor lor naționale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
mai puțin de către N.A.T.O. Abia în 1969, țările N.A.T.O. au indicat că sunt gata să participe la o asemenea conferință, dacă vor fi acceptate unele condiții, de exemplu: participarea deplină a SUA și Canadei, reconfirmarea statutului Berlinului, discutarea dezarmării convenționale în Europa și includerea problemelor vizând drepturile omului pe agenda viitoarei conferințe. La începutul anilor '70, aceste condiții au fost treptat satisfăcute: U.R.S.S. a acceptat participarea S.U.A. și Canadei; s-a adoptat Acordul cvadripartit privind reconfirmarea statutului Berlinului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
de urmare ("Follow-up meetings"), în Belgrad (4 octombrie 1977-8 martie 1978), Madrid (11 noiembrie 1980-9 septembrie 1983) și Viena (4 noiembrie 1986-19 ianuarie 1989). În plus, au avut loc reuniuni intersesionale, precum și Conferința privind măsurile de securitate și încredere și dezarmare în Europa (Stockholm, 17 ianuarie 1984-14 septembrie 1986). Colaborarea mea cu echipa de la București s-a întrerupt curând după revenirea în țară a delegației, care a pregătit partea română pentru semnarea Actului final. Aveam să reiau această colaborare cu delegația
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
să vă ascult mesajul colegului meu de la București, căruia vă rog să-i transmiteți toată considerația și urările mele de sănătate și succese în importanta misiune a Domniei Sale. Domnule ministru, după cum știți, tovarășul Nicolae Ceaușescu acordă o mare atenție problemelor dezarmării generale și totale.... I-am șoptit, cu tactul necesar, să scoată hârtia din buzunar și să citească mesajul. S-a făcut că nu înțelege și a continuat să repete o lecție învechită din școlile de propagandiști din anii '60. În
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
pentru vorbitorii de limbă spaniolă, ceea ce nu îmi permitea să-i transmit ministrului mesajul domnului Totu. Singura soluție care mi-a venit în minte a fost: "Domnul ambasador face o trecere în revistă a concepției președintelui Nicolae Ceaușescu în legătură cu problematica dezarmării pentru a ajunge la actualele negocieri de la Geneva referitoare la armele chimice..." În cele aproape 10 minute cât a vorbit, șeful meu a reușit performanța să nu comunice nimic din mesajul șefului său, ministrul Ioan Totu. Când audiența se încheiase
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
74 Lipatti Valentin, În tranșeele Europei, Editura Militară, București, 1993. 75 Tratatul de la Varșovia, Editura Politică, 1981, pp. 254-255. 76 Lipatti Valentin, Interesele Europei. Amintirile unui negociator, Editura Militară, 1993. 77 Tratatul de la Varșovia, Editura Politică, 1981, p. 271. 78 Dezarmarea și dezangajarea militară în Europa. Documente, vol. I-III, București, 1973, Centrul de informare și documentare în științele sociale și politice. 79 Consfătuirea Tratatului de la Varșovia din 15 mai 1985, Editura Politică, p. 271, și Diplomația sec. XX C. Vlad
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]