724 matches
-
o contrapondere la acțiunile distructive ale comuniștilor din CDE, la nivel Înalt și apoi la județe și reședințe de plăși s-a Înființat Partidul Evreiesc care avea cu totul alte obiective față de rivalul său. Iancu Gutman a constatat cu stupoare dezertarea unor tovarăși de (dez)nădejde la dușman. Iată lamentația ștabului local: „Se observă membrii de PCR mai fac parte și din organizațiile Sioniste și mai mult că 2 membri de PCR sunt și În conducerea Partidului Evreesc ca: tov. Braunstein
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
care îi prinseseră prin Gara de Nord. Aveau copii acasă și li se făcuseră dor de ei. Au crezut că vor ajunge să-i vadă și gata, nu li se va întâmpla nimic. Nu percepeau ce înseamnă armata. M. M.: Și cu dezertările astea, țiganii mai ales... S. B.: Da, dar ei abia veniseră, nu depuseseră jurământul, încă nu erau sub incidența regulamentelor militare. Erau necunoscători și speriați, săracii. Și i-au adus acolo, i-au pus la munci, ce să le facă
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
cu alte chestiuni mult mai importante. Și, pur și simplu, practic, timpul parcă s-a scurtat. Eu nu mi-am dat seama că am stat zece zile în Piață. S. B.: Dar altfel de abateri ale militarilor s-au înregistrat: dezertări, plecări, altercații...? M. M.: Am avut un episod, ce a devenit distractiv. Nu găseam un subofițer, unul Nichita. Mă sună el într-una din zile pe telefonul de la Crolux și-l întreb pe unde umblă, că-l căutam de vreo
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
dar ne puteam aștepta la orice. S. B.: Normal, unitatea trebuia să fie mereu operativă. M. M.: Sigur. Muncă, într-adevăr, muncă multă. Dar atunci se cunosc oamenii și, într-adevăr, n-am avut în perioada aceea abateri disciplinare, fugă, dezertări, nimic. S. B.: Acasă când ați ajuns? M. M.: Nu mai știu. Pe la jumătatea lui ianuarie. Am plecat de acasă pe 17 decembrie și am revenit pe la jumătatea lui ianuarie. Nu mai țin minte exact data. Țin minte că în
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
director? Ce-o să zică poporul, cum or să mă judece elevii? Eu cred că-i mai bine să rămân. - Rămâi, Petrică, pui totul în ordine și pleci cu inima împăcată. Rămâi. - Rămân dar mai e tribunalul militar. Ăștia nu iartă dezertarea de sub arme. Mai bine plec. - Pleacă, Petrică! - Domnule revizor, vă mulțumesc pentru sfaturile dumneavoastră prețioase. Am plecat. și am plecat la restaurant. Petrică nici pe departe nu era sub pericol. Chemarea la datoria armelor avea să mai întârzie. * Se făceau
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
Vom acționa în continuare cu tact și răbdare, pentru ca Gelu să realizeze consultarea respectivului, în scopul cunoașterii intențiilor sale. În cazul în care situația va impune, vom acționa pentru influențarea acestuia să renunțe la eventualele sale intenții de EXCURSIONARE (NB: Dezertare). Vom raporta ca urmare rezultatul situațiilor întreprinse în acest caz. Bolintineanu și Banciu PS.: Dragă Gelu, la telefon am adoptat o atitudine rezervată, întrucât "la Colegiu" te știam cu alt nume și reținusem că aveai ochi negri și nu "bleu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
Armatei Imperiale și Regale, cu ocazia crizei bosniace, a fost un succes. Operațiunea reușind pe deplin, Austria prezenta o fațadă impozantă în ochii adversarilor și aliaților. Îndărăt, însă, se dezvoltau acțiunile secrete care, cinci ani mai tîrziu, vor duce la dezertările masive, în plină bătălie a Lembergului, a corpurilor de armată cehă, la refuzul contingentelor sîrbe de a lupta, la o descompunere atît de fulgerătoare a acestei armate triumfal mobilizate în 1909, încît nefericitul Conrad Hötzendorf va fi nevoit să spună
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
În sus, și, dacă te prindea că te uiți pe acolo..., erai pedepsit. Au fost alte evenimente deosebite În această perioadă? Am uitat să vă spun că, Între timp, eu fusesem condamnat din nou la cinci ani muncă silnică pentru dezertare la inamic. De la unitate m-a dat lipsă, că n-a știut nimeni precis ce s-a Întâmplat cu mine. În ’52 fusesem scos și dus la Jilava pentru rejudecarea cazului ăsta și m-a ținut opt luni de zile
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Dezideriu, dar așa am descoperit eu ulterior că Îl chema... Și m-au luat la Întrebări, că de ce nu vreau să le fac servicii, că m-am angajat, și nu știu ce... Au Început șantajul, că ei mă pot condamna, că am dezertare la inamic, Înaltă trădare, deși fusesem condamnat pentru astea... Dar la comuniști se putea orice... Și am susținut mereu că nu..., și mi-a arătat o hârtie semnată de mine. N-am vrut... Camera aia unde mă anchetau ei avea
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
ianuarie 1871 N. Blaremberg, într-o interpelare în Cameră, a calificat scrisoarea principelui Carol ca un „rechizitoriu în regulă în contra națiunii și a pactului fundamental“ (Constituția), iar intenția sa de a se reîntoarce în patria germană ca „un act de dezertare, un act de înaltă trădare“, precizând apăsat: „căci dacă ținem la domnitor și la dinastia sa este însă ceva la care ținem și mai mult, la care ținem mai presus de toate, este naționalitatea, demnitatea și libertatea noastră... Dacă ceva
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
literaturii, unde era expus cadavrul lui Marin Preda. A stat acolo, câteva minute, În picioare! (el, În picioare!), lângă trupul prietenului de demult. Peste câteva zile, a izbucnit În plâns, În fața lui Mugur, când venise vorba despre Preda. Rănit de „dezertarea” mea din țară, se dezlănțuise, am aflat, Într-o serie de furioase Înjurături telefonice, la toți cunoscuții și necunoscuții. După vreo doi ani Însă, aflând că „celălalt tărâm” devenise tocmai America și bănuind că Lumea de Apoi și de Dincolo
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
permite să se lase antrenat de niște circumstanțe conjucturale, chiar dacă foarte nefavorabile și să dispară, lăsându-i pe toți într-o dezorientare cauzată de acest fapt. Nu era în firea lui de luptător neînfricat și creștin convins o astfel de dezertare. Speranța care moare ultima, mai licărea și în conștiința lui ca o scânteie, nădăjduind începerea, într-un viitor nedefinit a organizării luptei încetate pentru un timp, și în acest caz trebuia păstrată încrederea tuturor față de centrul de comandă, indiferent că
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
la locul de muncă erau prevăzute în regulamente, iar abuzul fizic era un fapt comun. Sancțiunile specificate împotriva celor ce nu izbuteau să plătească taxele impuse evreilor puteau merge până la opt ani de închisoare. Neprezentarea la muncă sau încercarea de dezertare din așa-numitele detașamente „exterioare” de muncă puteau fi pedepsite cu deportarea în Transnistria, sancțiunea fiind aplicată atât celui în cauză, cât și familiei acestuia și aducând cu sine riscul palpabil al morții. În conformitate cu reglementările din ce în ce mai severe, în timpul războiului, absența
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
muncă puteau fi pedepsite cu deportarea în Transnistria, sancțiunea fiind aplicată atât celui în cauză, cât și familiei acestuia și aducând cu sine riscul palpabil al morții. În conformitate cu reglementările din ce în ce mai severe, în timpul războiului, absența de la muncă a fost echivalată cu dezertarea, fiind pedepsită cu moartea și confiscarea întregii averi, aceasta intrând în proprietatea Centrului Național de Românizare. Taberele exterioare de muncă erau caracterizate de condiții de trai extrem de dificile. Alimen tația săracă, condițiile de cazare improprii, condițiile sanitare deplorabile, lipsa accesului
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Statut nu au dat rezultatele așteptate” (doc. nr. 25). În februarie 1943, Legea nr. 59 a prevăzut „sancționarea evreilor nesupuși la chemare sau dezertori de la munca obligatorie”. Așa cum o spune și titlul legii, absența de la munca impusă era echivalentă cu dezertarea. Pedepsele erau privative de libertate și se amplificau în situație de război. Nesupunerea însemna să nu te prezinți la muncă atunci când erai convocat. Pedeapsa în timp de pace era de 1-2 ani, iar „în timp de mobilizare sau războiu, nesupunerea
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
se pedepsește cu moartea și confiscarea averii; averea confiscată devine proprietatea C.N.R., care o va admi nistra și lichida conform cu legile respective” (doc. nr. 118). Absența mai mult de două zile fără aprobare de la muncă era pasibilă de condamnare ca dezertare, iar pedeapsa minimă era de 6 luni, dar în timp de război cea maximă era de asemenea moartea și confiscarea averii. Un raport al Marelui Stat Major către Președinția Consiliului de Miniștri, din 1942, înăsprea pedepsele și propunea ca evreii
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
rezultatele precare, sub așteptări? În februarie 1943 a fost momentul de apogeu, regimul Antonescu recurgând la pedeapsa cu moartea: „Pe baza faptului că munca obligatorie pentru evrei este datorată în schimbul serviciului militar, Legea Nr. 59 precizează infracțiunile de nesupunere și dezertare dela această muncă stabilind și sancțiunile, care merg, în timp de războiu, până la pedeapsa capitală” (doc. nr. 120). Această avalanșă de documente care vorbesc despre sancțiuni reprezintă un indiciu că munca forțată nu a reușit să fie un sistem care
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Stat Major, Biroul 9, refe ritoare la normele de utilizare la muncă obligatorie a evreilor repatriați din Transnistria. 186. Decembrie 1943. Nota nr. 422 a Batalionului 1016 Lucru privitoare la condamnarea la 5 ani închisoare a evreului Abramovici Carol pentru dezertare de la muncă obligatorie. 187. Decembrie 1943. Nota nr. 431.336 a Marelui Stat Major, Secția I, referitoare la necesitatea înlocuirii la timp a evreilor din detașamentele exterioare. 188. Nedatat, 1943. Situația evreilor obligați să presteze muncă obligatorie, statistică a Marelui
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
prezintă la detașamentul sau autoritatea unde prestează munca în termen de patru zile libere de la expirarea permisiei sau concediului ce s’a acordat. În timp de mobilizare sau războiu, termenele fixate de acest articol se reduc la jumătate. Art. 5. - Dezertarea în țară, în timp de pace, se pedepsește cu închisoarea corecțională de la 6 luni la 2 ani. Pedeapsa va fi dela 1-3 ani închisoare corecțională, dacă evreul a mai fost con damnat pentru dezertare, indiferent dacă a executat sau nu
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
se reduc la jumătate. Art. 5. - Dezertarea în țară, în timp de pace, se pedepsește cu închisoarea corecțională de la 6 luni la 2 ani. Pedeapsa va fi dela 1-3 ani închisoare corecțională, dacă evreul a mai fost con damnat pentru dezertare, indiferent dacă a executat sau nu pedeapsa. Dacă evreul a fost anterior de două ori condamnat pentru dezertare indiferent dacă a executat sau nu vreuna din pedepse, va fi pedepsit cu închisoare corecțională dela 2-5 ani. Art. 6. - Se pedepsește
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
de la 6 luni la 2 ani. Pedeapsa va fi dela 1-3 ani închisoare corecțională, dacă evreul a mai fost con damnat pentru dezertare, indiferent dacă a executat sau nu pedeapsa. Dacă evreul a fost anterior de două ori condamnat pentru dezertare indiferent dacă a executat sau nu vreuna din pedepse, va fi pedepsit cu închisoare corecțională dela 2-5 ani. Art. 6. - Se pedepsește cu îndoitul pedepselor prevăzute de art. 5, dezertorul care comițând infracțiunea prevăzută de acest articol, trece frontiera și
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
va fi pedepsit cu închisoare corecțională dela 2-5 ani. Art. 6. - Se pedepsește cu îndoitul pedepselor prevăzute de art. 5, dezertorul care comițând infracțiunea prevăzută de acest articol, trece frontiera și petrece în țară străină o parte sau tot timpul dezertării. Art. 7. - Dacă dezertarea s’a săvârșit pe un teritoriu sub stare de asediu, pedepsele ce se aplică vor fi următoarele: 1. Închisoarea corecțională dela 6 luni la 3 ani în cazul art. 5, alin. 1. 2. Închisoarea corecțională dela
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
închisoare corecțională dela 2-5 ani. Art. 6. - Se pedepsește cu îndoitul pedepselor prevăzute de art. 5, dezertorul care comițând infracțiunea prevăzută de acest articol, trece frontiera și petrece în țară străină o parte sau tot timpul dezertării. Art. 7. - Dacă dezertarea s’a săvârșit pe un teritoriu sub stare de asediu, pedepsele ce se aplică vor fi următoarele: 1. Închisoarea corecțională dela 6 luni la 3 ani în cazul art. 5, alin. 1. 2. Închisoarea corecțională dela 1-5 ani în cazul
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
5, alin. 1. 2. Închisoarea corecțională dela 1-5 ani în cazul art. 5, alin. 2. 3. Munca silnică dela 5-15 ani confiscarea averii în cazul art. 5, alin. 3 și art. 6. Art. 8. - În timp de mobilizare și războiu, dezertarea se pedepsește cu moartea și confiscarea averii în toate cazurile prevăzute de art. 5 și 6. Art. 9. - În toate cazurile de dezertare prevăzute de această lege, când se acordă circumstanțe atenuante, pedeapsa nu poate fi mai mică decât jumătate
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
în cazul art. 5, alin. 3 și art. 6. Art. 8. - În timp de mobilizare și războiu, dezertarea se pedepsește cu moartea și confiscarea averii în toate cazurile prevăzute de art. 5 și 6. Art. 9. - În toate cazurile de dezertare prevăzute de această lege, când se acordă circumstanțe atenuante, pedeapsa nu poate fi mai mică decât jumătate din minimum prescris de lege pentru fiecare caz, iar când legea prevede pedeapsa cu moartea, se va aplica munca silnică pe viață. Art.
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]