713 matches
-
despre lume și viață (să înțeleagă modul de formare în timp a munților - prin încrețirea scoarței terestre și prin izbucnirea vulcanilor, să știe că Munții Carpați sunt mai înalți pentru că sunt mai tineri, să cunoască că factorii externi - apa, înghețul, dezghețul, căldura, gerul, vântul - contribuie la modificarea înălțimii munților, să cunoască că munții sunt formați din roci tari și foarte tari, etc.); * obiective care vizează educarea sentimentului de dragoste față de natura patriei noastre (să înțeleagă că munții constituie o podoabă a
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
Transpare el imaginal în felul de a fi al unui poem precum Acolo în câmp de Andrei Zanca?74 Ceea ce se pune mai întâi în vedere, ca apariție imediată, este glisarea perspectivei, efect de clivaj care pune înțelegerea în cumpănă: "dezghețul mai dăinuie/ și nimic nu împiedică râul să se desprindă de acest/ poem atât de zadarnic, unde/ între glasul păsării și colină/ e o indiferență de pajiște". Contrar aparenței, nimic nu dăinuie, nu rămâne în structura unei închegări, în rama
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
admită că trăia Într-o „nouă societate și o nouă cultură” și că teoria sa are conotații „istorice și culturale” marcate de timpul său. Deși a făcut unele concesii, a fost taxat ca „opozant”, a fost marginalizat, izolat, ostracizat. Până la dezghețul poststalinist, numele său a fost pus Între paranteze. Dar el n-a mai prins această perioadă, s-a stins la numai 38 de ani, răpus de tuberculoză. Care e esența acestui model? Criticând teoria reflexologică a lui Pavlov și Behterev
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
decembrie 1237, distrusese zidurile Riazanului, cucerește, în ianuarie și februarie 1238, pe rând Colomna și Moscova, Suzdalul și Vladimirul, ca la 4 martie să ucidă în lupta de pe râul Sit, afluent al Mologăi, pe însuși cneazul Iurie Vsevalodovici. Începând, însă, dezghețul și apele îngreunând drumul spre Novgorod, Batu-khan se îndreaptă, la sfârșitul lunii martie, spre sud-est, unde vitejia locuitorilor din orașul Cozelsc (la sud-vest de Kaluga) l-au ținut în loc șase săptămâni, până la mijlocul lunii mai 1238, și i-au cauzat
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Siret. Din nefericire, nu avem mențiuni scrise nici târziu despre evenimentele petrecute de la 1 martie la 1 aprilie 1241 pe teritoriul Moldovei, care a fost ocupată complet în 30 de zile. Marșul mongolilor a fost îngreunat mai mult de începerea dezghețului și de ruperea apelor, decât de rezistența localnicilor, care cu greu s-ar fi putut concentra pentru a se opune unei armate ce intrase pe atâtea căi și înaintase către Moldova pe drum deschis, cu o viteză de 90 km
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
pe data de 11-12 martie trupele mongole au ajuns să străpungă trecătoarea munților Beschizi Vereszke, singura cunoscută în istorie sub denumirea de „Poarta Rusiei”, lungă de 290 de km. E foarte probabil că intemperiile naturale, cu revărsarea șuvoaielor provenite din dezgheț, îi va fi reținut înainte de a putea străpunge trecătoarea și de a intra în acțiune concomitent cu oștile lui Orda spre Sandomir, și ei nu vor fi pornit asaltul munților decât pe la vreo 1 martie. Ceea ce știm sigur, însă, este
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
cum era Subotai. Avea să-i lămurească bătălia de la Mohi, începută în noaptea de 10 aprilie, și dezastrul din zilele următoare, când oastea adunată de Bela al IV-lea, concentrată la poalele unui deal și între apa smârcoasă, provenită din dezgheț, a pârâului Sayo, a fost înconjurată ca o turmă de berbeci de o haită de lupi și aproape în întregime nimicită. Au pierit aici de săgețile tătarilor aproape 50.000 de ostași, printre care banderiile alcătuite în majoritate din români
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
în Galiția și prin Moldova, în Transilvania. Odată ostilitățile reluate, Ludovic a trebuit să revină cu oastea ca să-l pedepsească pe Kieystut și să-și apere cuceririle. El a părăsit Buda, la 22 februarie 1352. După multe pericole, înfruntate din cauza dezghețului, ajunge, la 21 martie, sub zidurile cetății Belz „in confinibus tartarorum”, unde îl aștepta, de șase zile, Cazimir cu o mare oaste polonă. Luptele din jurul acestei puternice cetăți au durat și armatele polono-ungare au avut pierderi mari. Oastea lituaniană era
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
de dejecție mici, create de mulțimea torenților care scrijelează abruptul teraselor. Spațiile dintre aceste conuri de dejecție, mari și mici, sunt umplute apoi de materialul dezagregat din buza terasei de acțiunea apei de ploaie și de fenomenul de îngheț și dezgheț și care rostogolinduse la vale, se sedimentează la picioarele terasei. Apoi în vremea marilor revărsări, cum au fost cele din anul 1932, apa din bălțile Cioara, Gogoaia, Lucani și Leușeni, întinzându-se până la picioarele terasei, umezește straturile argiloase și aluvionare
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
intens și cu represiuni mult mai mari asupra populației, ducînd la o tentativă de a strînge din nou relațiile cu supraputerile protectoare, care are însă drept consecință o rezistență tot mai mare a forțelor centrifuge. Pînă la primele semne ale "dezghețului" polonez, adică în deceniul care a urmat "Primăverii de la Praga", conducătorii Kremlinului au lăsat impresia că pot să stăpînească situația mizînd pe dorința birocrațiilor naționale de a-și menține dominația în fața voinței de liberalizare și de independență a popoarelor. Acest
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
a fost terminat de transcris și pus în circulație la 1 martie 1957. Nu trebuie uitate circumstanțele politico-ideologice: abia se încheiase reprimarea revoltei antibolșevice de la Budapesta, dar vântul de oarecare liberalism nu fusese potolit cu totul. Așa se explică și dezghețul care a îngăduit elanurilor tinerești normale să caute a se exprima mai în voie. În localitate apărea "Iașul literar", în care erau tipărite numai texte de preamărire a bolșevismului rusesc și așa zis "românesc", în clișee penibile. Nimic din toate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
precondiție a integrării NATO. Pentru că noi am avut două integrări atunci. În NATO și în UE, începute în timpul lui Emil Constantinescu... Acești factori externi au contat enorm. Descendenții lui Ceaușescu ar fi condus și azi România dacă nu începea Gorbaciov dezghețul în țările din jur. Deci istoria României s-a decis, în ultimii 20-30 de ani, mai ales, în exterior. Asta nu micșorează din meritul celor curajoși care au ieșit pe 22 decembrie 1989, nici a celor care au făcut reforme
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
din lunară în săptămînală. Propunerea va rămîne în studiu încă apoape zece ani. În final se va înființa revista săptămînală "Cronica", iar "Iașul literar" își va schimba titlul, preluînd numele revistei junimiste "Convorbiri literare". Tot în această perioadă de mic dezgheț va fi publicat în "Iașul literar", în premieră, după o lungă perioadă de interdicție, Lucian Blaga. Prin 1958, U.S., generoasă, comunică, în urma unei solicitări: "cu ocazia vizitelor scriitorilor de peste hotare puteți oferi cafele și coniac sau lichior pe care să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Virtuțile poeziei" o socotește printre "firele de aur ale viitorului". În funcție de cele mai sus arătate, vă rugăm să luați măsurile pe care le veți socoti necesare". În anii proletcultismului în floare, numai neatenția cerberilor cenzurii, însoțită de scurte perioade de dezgheț ideologic, au permis apariția unor opere importante. [Convorbiri literare, nr. 5(77), mai 2002] DESPRE UN PROCES CARE N-A MAI AVUT LOC În Diagonalele Monicăi Lovinescu, apărută anul trecut în colecția "Procesul comunismului" a Editurii Humanitas, aflăm o carte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
fost însoțite de „curățarea” bibliotecilor de cărți ce nu corespundeau punctelor de vedere sovietice. Consilierii sovietici, prezenți în tot și-n toate, vegheau la îndeplinirea misiunii de „spălare a creierelor”, de distrugere a culturii naționale. După depășirea acestei perioade, odată cu dezghețul general din politica României, interesul pentru cunoașterea realităților istorice manifestat de conducerea P.C.R., de Nicolae Ceaușescu, a crescut. În relațiile cu U.R.S.S., Tezaurul și Basarabia, două chestiuni tabú, au început a fi prezente. Într-un astfel de context, în
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
de ore ar mai merge, dar cinci pînă la opt zile e prea mult. M-am Întins pe bancheta strîmtă de lemn, Învîrtindu-mă de pe o parte pe alta. Tot corpul mă ustura, tremurînd tumefiat - carne congelată de marfă În agonia dezghețului. M-am Întors pe burtă și un picior mi-a alunecat de pe banchetă. M-am Întins În față și marginea rotunjită a băncii, tocită de frecarea cu pînza, mi-a alunecat printre picioare. La senzația de alunecare, sîngele mi-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
pretins, așadar, că în ultimul timp se devia ideologic, că apăreau prin revistele Uniunii poezii mistice, și a furnizat exemplul unei poezii de Leonid Dimov, unde, chipurile, ar fi fost evocată Fe cioara Maria. Așadar, se cam întrecuse măsura cu dezghețul ideologic, voia să spună respectivul scriitor, iar unul ca el găsea că era cazul să ia atitudine. Să mai notez că poezia incriminată fusese publicată de revista Luceafărul, seria Ștefan Bănulescu. Perfida intervenție demascatoare a trezit parcă un resort care
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
pe el în lupta ideologică. Astfel apare poate cel mai reprobabil text al lui Ov. S. Crohmălniceanu, acel volumaș din 1960 intitulat Pentru realismul socialist, replică târzie și cu atât mai regretabilă dată mișcărilor reformatoare est-europene („revizioniste“), încurajate de micul dezgheț hrușciovian de la mijlocul deceniului al șaselea. Erau combătuți în acel pamflet „antirevizionist“ intelectuali estici reformatori sau scriitori disidenți precum Jan Kott sau Hłasko, iar din interior erau supuse criticii evazionismele grupului de la Steaua sau timidele noncon formisme ale tânărului poet
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
variații de atitudine în politica culturală, schimbări, din timp în timp, ale „liniei“, corespunzătoare fluctuațiilor din politica generală a Partidului Comunist. Rigorile ideologice când erau aspre - și absolute -, când se mai îmblânzeau, „închiderilor“ le urmau relative „deschideri“, „înghețul“ alterna cu „dezghețul“, totul în limite fixate, bineînțeles, de conjunctura politică. Din 1948 până în 1953, închiderea în dogmatism a fost într-adevăr ermetică și părea definitivă. Totul încremenise. Este intervalul despre care pe drept se poate spune că ne sechestrase în „Siberia spiritului
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
Sorin la mine, căci de el mi-am propus să vorbesc aici, chiar dacă nu mă pot scoate cu totul din scenă: am fost unul dintre actori. Mica destindere ideologică dintre anii ’54 și ’56, ecou bine temperat, cum arătam, al dezghețului hrușciovian, nu oferea o deschidere efectivă de orizont cultural. Nimic limpede nu se profila înainte, nimic ademenitor, totul era cețos, incert și astfel privirile noastre, ale tinerilor studioși de atunci, literați în formare, se întorceau iscoditoare spre trecut, nu spre
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
topit, folosit la linotipuri pentru turnarea rândurilor cu litere. În epoca de care vorbesc, controlul politic al presei se înăsprise iar, după mica destindere din anii ’54-’56, când ajunseseră și la noi, îndeajuns de filtrate, ce-i drept, ecourile dezghețului hrușciovian. Evenimentele din Ungaria, survenite în toamna lui 1956, fuseseră pentru echipa Dej un bun motiv pentru a strânge din nou șurubul ideologic și nimic nu mai putea să fie publicat fără două sau trei avizări ale forurilor „de îndrumare
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
ceea ce ajungeam să publicăm, din când în când, în Gazetă sau prin alte părți. Gerul de afară al iernii dogmatice încă nu se domolise, dar mica noastră agitație de interior spunea ceva despre faptul că avea să vină o schimbare. Dezghețul literar din anii care au urmat nu a fost inițiat de acei tineri, dar i-a găsit pregătiți moral să-l fructifice. Și au făcut-o cu promptitudine și eficiență, după cum s-a văzut. Spre sfârșitul anului 1959, Paul Georgescu
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
prin Gazeta literară. Prin acești colegi ai noștri ne apropiaserăm și noi, ceilalți, cât de cât, de lumea scriitoricească a momentului. Să mai spun că momentul era al unei oarecari liberalizări artistice, după anii de dogmatism integral, ecou timid al dezghețului pornit de la Moscova după moartea lui Stalin, un proces din nefericire curmat prea repede, în toamna lui 1956, ca urmare a evenimentelor din Ungaria. De influența „contrarevoluției“ ungare România trebuia bine păzită. Dar să ajung la subiectul meu, după această
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
poet printre medici”, prietenii se căutau unii pe alții. Soseau în strada Dr. Staicovici, Ion Pilat, Adrian Maniu, Cincinat Pavelescu, epigramistul, Ionel Teodoreanu, romancierul. În afara preocupărilor serioase care căpătau viață aici, devenind proiecte sau opere literare, îi chema atmosfera liberă, dezghețul discuțiilor, călătoriile lor cu gândul sau cu pasul mereu în efervescență, soția gazdei lor fiind foarte gospodină și ospitalieră ca și amfitrionul. Biroul poetului era amenajat în camera de la stradă, pereții îi erau aproape în întregime acoperiți cu cărți, puțin
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
are loc. Dar plantele realizează și fragmentarea mecanică a substratului, chiar stâncos, Înfigându-și rădăcinile În fisuri și lărgindu-le până la dislocare. Din acest punct de vedere, acțiunea plantei e mai eficientă decât cele abiotice, ca de exemplu ciclul Îngheț- dezgheț, acest ultim caz, căruia i se dă mult credit, fiind limitat de faptul că, În cursul Înghețării, apa de prisos este refulată din fisură. Rădăcinile, odată pătrunse În fisură, se Îngroașă, acționând ca o pană. Cred că nu e de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]