652 matches
-
plac picioarele goale ale fetelor frumoase? Lui, da; mie - nu prea. De ce, oare? Din motive multe și diverse. Vi se face rău? Nu. Dar? Mă răscolesc. Asta-i bine. Nu totdeauna. Nu totdeauna, admit, dar, acum? După care și le dezgoli mai agresiv. El pricepu ce ar fi fost de priceput. Se ridică, și, i se adresă, animăluțului: hai acasă, frumosule, că e târziu. Lia țâșni și ea În picioare. Abia acum văzu bine Bubu cât era fata de frumoasă și
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
se pregătește s-o apuce. Nu-i vine bine, Îl Încurcă ceva, de pe bancă. Nici n-are cum să-i vină bine, din poziția aia. Se ridică, și el, În picioare. Ei! Da! Acum! Uite! Ea Își răscolește, și-și dezgolește, țâțele. Uite: hapsâna, ce-și mai răscolește, țâța, aia, din dreapta! O Împiedică, Îmi pare, sutienul. Ha, ha! Așa-ți trebuie, dacă nu te-ai pregătit, mai de cu vreme, cum s-ar fi cuvenit. Să nu-ți fi luat, bă
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
și s-ar părea că marja sa de eroare este de o microsecundă la un million de ani). — Cinci, spunea Domnișoara ri la a cincea mea pauză contemplativă avînd ca obiect de analiză umerii ei frumoși pe care și-i dezgolea alternativ, în zilele cu soț era gol umărul stîng, iar în zilele fără soț era gol umărul eu drept. — Zece, spunea Domnișoara ri la a zecea mea agresiune vizuală, iar eu mă uitam imediat la ceas ca să văd cîte minute
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
toate cuvintele își pierd semnificația și bat în urechi asemenea unor ciocane mecanice, se destramă în sonorități vide, în vibrații iritante și în sunete exasperante. Toate conceptele se diluează, toate expresiile tari se atenuează, tot ceea ce vorbești sau asculți se dezgolește într-o nuditate stearpă și respingătoare. În tine, nimic nu mai ia o formă sau o consistență expresivă, ci tot ce pleacă în afară și tot ce vine din afară rămâne ca un murmur îndepărtat, monoton și egal, neputând în
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
bătrâni, ei se grăbise astfel încît aceasta trăda viul interes ce trebuia să-l poarte pentru Dionis. Ei deschiseră ușa. Dionis era lungit la pământ, părul în dezordine, ochii închiși cu vehemență. Pleșuvul îl ridică încet de la pământ și-i dezgoli pieptul. - Cât pe ce era să i se rumpă o vână a inimei, zise el încet. Pare foarte sensibil. O bucurie mare l-ar omorî. Nici trebuie să-l trezim măcar... Îl voi cloroforma, ca din leșin să treacă într-
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Piața Libertății și care au deschis focul concomitent cu militarii, dar din locuri ascunse. Sava și Monac nu realizează aberația afirmației cum că protestatarii râvneau să confiște armele militarilor: din fotografii reiese cât se poate de limpede că manifestanții își dezgoleau piepturile în fața militarilor, indicându-le acestora nu doar că sunt neînarmați, dar sugerându-le și faptul că deschiderea focului ar fi însemnat un fratricid. Mihai Chiriac (Aniversare însângerată. Academia militară - decembrie 1989, 2003) atribuie Armatei un rol eroic, la fel
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
remarcabili reprezentanți ai diplomației românești postbelice. În echipă, Romulus Neagu, era un diplomat de carieră, crescut și hârșit prin toate gradele domeniului, până la cel de consilier. Era potrivit ca statură, îndesat, cu o față deschisă și un zâmbet larg, ce dezgolea o strungăreață cât toate zilele. Era metodic și temeinic în tot ceea ce făcea, animat de un înalt spirit de răspundere pentru actul diplomatic, foarte bun în munca de relații, în care promova cu perseverență pozițiile diplomației românești și din care
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
păru să înțeleagă. Întrebă din priviri, dar Cosmina îi puse degetul pe buze. — Ai vorbit destul... Acum dormi. — Vrând... șopti bolnavul. — Asta e bine, încuviință Cosmina. Și noi vrem. Dar mai târziu. Pantelimon își scoase trusa și căută o seringă. Dezgoli brațul descărnat și găsi vena potrivită. Descărcă tubul seringii, apoi îl lovi ușor peste obraz pe tânărul îngropat în bandaje. — Hai, moșule, spuse, mai plimbă-te puțin pe-acolo, te- ntorci mai târziu și povestim. Ionuț își lăsă capul într-
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
asta. Cosmina își privi pacientul, zâmbindu-i. Îi plăcuse îndărătni cia cu care, atunci când o văzuse, se străduise să se ridice, proptindu-se în mâini. Îl lăsă să-și revină, până ce respirația i se liniști. Dădu pătura la o parte, dezgolindu-i gleznele. Îi masă degetele și apăsă pe tălpi, căutându-i vreo tresărire pe chip. — Nu ești convins ? îl întrebă. El o privi cu seriozitate, de parcă ar fi înțeles. Gândind mult... răspunse, cu dificultate. — Trebuie să începi să mergi, spuse
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
tine, flăcăule, nu știu ce să zic. O fi ceva și cu ăia ca tine, altfel n-ar așeza lumea pe socluri tot felul de statui fără picioare și brațe. — Lui o să le fie mai ușor să-i facă bustul, spusese Costică, dezgolindu-și gingiile vinete, de cimpanzeu. Conform cu ori ginalul. — Tacă-ți fleanca, i-o retezase orbul, peste obiceiul lui. N-ai înțeles nimic. Nici nu era ceva în plus de înțeles. Coltuc o privi cu o bucurie de dincolo de orice înțelegere
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
urmele sângerii ale unor cuvinte spuse pe jumătate. Părul se sufoca sub culoarea roșie, evident, nu a lui. Gâtul era scurt, de parcă ar fi vrut să se ascundă, cu albeața lui cu tot, dar nu avea unde, căci umerii erau dezgoliți. Bluza, dintr-un material lucios și elastic, cobora de la jumătatea umerilor, strângând sânii și împingându-i să stea bombați. În strădania ei, bluza nu reușea să-i acopere șoldurile și pântecul, care se buclau peste fusta neagră, prea strânsă pe
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
pe Pomponescu. Cum exministrul ședea pe o margine a sofalei, cu un picior încovoiat sub sine, Indolenta se întinsese pe spate și-și rezemase capul de trupul lui Pomponescu. Sofaua fiind îngustă, un picior al Indolentei atârna jos, și genunchiul dezgolindu-se, spectacolul din punct de vedere plastic era destul de grațios. Chiar ideea de a sta astfel în tăcere, îndesați unul într-altul, într-un amurg de iarnă, în casă, era agreabilă. Însă tăcerea Ioanei nu era o muțenie meditativă, ci
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
După care începe să plângă și-i ia capul la piept. A treia ceartă. El se apropie amenințător, cu chipul desfigurat de furie. Ea stă pe un scaun de bucătărie și capotul de catifea neagră, căzut într-o parte, îi dezgolește un genunchi. El vede cum picioarele îi tremură, cum coapsele se apropie și se îndepărtează ritmic, electrocutate de spaimă. marți, 5 martie Ce îți aduce vîrsta? Un plus de cunoștințe? Aș spune mai degrabă că un deficit, uitarea crescând cu
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
gol". (Marii dezbrăcători de suflete: Socrate, Marc Aureliu, Augustin, Kierkegaard, Dostoievski, Cioran.) " Ce-ar fi să-i dezbrăcăm mai întîi sufletul?", îi întreabă Socrate pe prietenii lui când aceștia, lăudîndu-i lui Socrate frumusețea lui Charmides, îi propun tânărului să-și dezgolească o clipă trupul? Socrate știe de fapt că dacă vor începe de aici, de la sufletul lui Charmides, nu vor mai ajunge niciodată la trupul lui. Pentru că sufletul este infinit ― "întins în toate direcțiile", spunea Heraclit ―, operația dezvăluirii lui este la
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
conduce direct la nemurire. Charmides acceptă provocarea. El începe să se dezbrace răspunzând, mai precis intrând în jocul de întrebări și răspunsuri al lui Socrate. Cu fiecare întrebare și cu fiecare răspuns o porțiune infinitezimală a sufletului lui Charmides se dezgolește și pe măsură ce dialogul avansează asistăm la o tentativă sporită de părăsire a lumii finitului. De aceea dialogul de tip socratic este sacru, pentru că are loc în vederea defrișării unui teren pe care îndeobște numai zeii și sufletele nemuritoare se pot mișca
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Atât Beatrice, cât și Laura provocau poeților ce le-au dat viață o stare de laudatio, căci nu aparțineau întru-totul acestei lumi, natura lor fiind indicibilă, umanul le era metamorfozat prin virtute, aduceau liniște și aspirația spre o iubire ideală, dezgolită de păcat, o dorință de a accede spre înalt și purificare. Venerația pentru Beatrice este generală, colectivă, amintind de cultul Fecioarei Maria. După moarte, Beatrice și 581 Francesco De Sanctis, op. cit., p. 322. 582 Dante Alighieri, Sonete, traducere, studiu introductiv
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Valul de la mireasă era pus pe capul unei fecioare care urma a se căsători, aceasta grăbindu-i măritișul. Lăutarii cântă iarăși cu mare jale: „Și-am zis verde mărăcine, Plângi mireasă cu suspine Plângi mireasă și jelește Că nuna te dezgolește. Plângi mireasă și suspină Că intri în casă străină De bărbat vei fi mustrată Și de soacră judecată.” După acest moment se încinge „jocul miresei”, adică mireasa este jucată de către toți invitații mirelui, „jocul socrilor”, cu prosoape lucrate de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Atât Beatrice, cât și Laura provocau poeților ce le-au dat viață o stare de laudatio, căci nu aparțineau întru-totul acestei lumi, natura lor fiind indicibilă, umanul le era metamorfozat prin virtute, aduceau liniște și aspirația spre o iubire ideală, dezgolită de păcat, o dorință de a accede spre înalt și purificare. Venerația pentru Beatrice este generală, colectivă, amintind de cultul Fecioarei Maria. După moarte, Beatrice și 581 Francesco De Sanctis, op. cit., p. 322. 582 Dante Alighieri, Sonete, traducere, studiu introductiv
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
atât de departe încât să afirmăm așa ceva (nu vom califica drept revistă științifică Le Canard enchaîné și nu vom rezerva loc la Institutul Francez pentru un spectacol de păpuși). Dar umorul poate fi un ajutor prețios. El poate evidenția absurditățile, dezgoli valorile de exagerări, va atrage atenția în detaliu asupra nepotrivirilor... Poate fi utilizat mai puțin pentru valorile și argumentele celor contra decât pentru valorile celor pro. Iată o mostră luată din presă. 1. Un mod de a proceda este reducerea
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
și cerească, cea din îngeri și din Puterile mai presus de îngeri și cea din oameni va sta de față așteptând cu cutremur arătarea înfricoșătoare a judecății dumnezeiești. În fața tuturor se vor citi faptele noastre ale tuturor și se vor dezgoli toate cele ascunse, ca să-și cunoască astfel toți unii altora păcatele, ca și fiecare pe ale sale, citind fără amăgire cartea conștiinței sale: Mustra-te-voi, zice, și voi pune înaintea feței tale păcatele tale (Ps. 49, 22). Și iarăși
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
sfinților îngeri și arhangheli vor sta de față, slujind cu frică și cutremur; și toată firea va fi adusă la cercetare și cărțile care vor avea scrise în ele, în toată amănunțimea, faptele, cuvintele și gândurile noastre, se vor deschide, dezgolindu-se prin ele tuturor toate cele săvârșite de noi în toată zidirea 73, ca să-și cunoască atât unii altora păcatele, cât și fiecare pe ale sale, citind fără putință de înșelare cartea conștiinței sale; în care cei ce vor sta
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
un vis. În clipa aceea, Faulques se bucurase În inima lui - o bucurie liniștită și sălbatică totodată - că nu fusese ucis de câte ori fusese posibil; pentru că, de-ar fi fost așa, nu s-ar mai fi aflat acolo În noaptea aceea, dezgolind șoldurile lui Olvido, și nicicând n-ar fi văzut-o mergând cu spatele până căzuse pe pat, pe salteaua neatinsă, privindu-l neîncetat printre firele de păr care Îi cădeau libere, ude de lapovița care Îi luneca pe față, cu
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
Troie În flăcări. - O Troie, spui. Markovic, care se mișca acum agale În lungul zidului, a zâmbit gânditor. - Știi ceva, domnule Faulques? Datorită dumitale nu mai pot să cred În certitudinile celor care au casă, familie și prieteni. Zâmbetul Îi dezgolea golul din dantură, când s-a oprit lângă ceata de războinici ce așteptau să intre În luptă, la care Faulques lucrase toată ziua anterioară. Lumina soarelui, care Începea să scapete și strălucea În fereastră, dădea Întregii scene o lumină extraordinară
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
brusc, cu un aer gânditor. S-o cunoști pe femeia de pe șalupă. Nu mai ai multă vreme. Faulques a surâs vag. Un zâmbet delicat și trist. - Și ce-o să se aleagă de tablou? Cine are să-l termine? Markovic și-a dezgolit locul gol dintre dinți. Zâmbetul lui, aproape timid, părea o scuză. - Mă tem că are să rămână neterminat. Dar am pictat deja ce era mai important. Restul Îl vom termina Împreună, dumneata și cu mine. Altfel. 15. A doua zi, Faulques
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
șapcă (2); trup (2); accesorii; ADN; Africa; au!; autoproducție; ban; bani; bărbat; Beata; boss; și bun; capabil; capete; car; care?; carte; caută; cămașă; căpătîie; căpitan; căpos; centru; chef; chel; chipiu; cîine; coafură; comandă; conduce; conștiință; creastă; cugetare; cunoștință; dă; decizie; dezgolit; mă doare; dovleac; drum în viață; durere de cap; encefal; eu; fără; fes; fire; gîndac; gînditor; gît; gleznă; greu; head; idei; importanță; inovare; intelectual; interes; isteț; înaintaș; încăpățînat; îngîmfat; îngrijit; învățat; judecată; lan; laudă; limpede; linie; de linie; listă; logic
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]