959 matches
-
Hai! Ce-aștepți? Rușine! Te faci de râs, ca ultimul tâmpit, reia el introspecția. Suntem în miezul unei mega-chestiuni, a unei experiențe-limită, de criză, epocale, poate și tu gândești și te comporți ca orice dobitoc. Obtuzule! Vei rata totul. Chiar. Dezgustător! Coco, ca să o numesc și eu la fel ca voi, a fost rea, îi continuă Arhanghelul, Poetului, șirul reflexiei. Rea, cât cuprinde și puternică. Aidoma ei, mai sunt și alte creaturi, alte făpturi malefice, copii turbați ai Iadului, pasageri clandestini
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
o gură cu o sumedenie de dinți, lungi și subțiri șiroind de sânge. Pielea lucioasă, de o vâscozitate scârboasă se întunecă din cauza sângelui stacojiu care o acoperea. Nici un alt organ exterior nu era vizibil, nici chiar niște ochi. Un miros dezgustător, fetid, pestilențial, ajunse la nările celor care, țintuiți, asistau la această scenă. Apoi, toți strigară îngroziți și fugiră cât mai departe de masă și de monstrul orb care se răsucea în pieptul lui Kane. În această acțiune de retragere instinctivă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
ceștii de cafea, timp în care m-am fixat la abțibildul lipit pe ceașcă, un fluture purpuriu cu două pete ca doi ochi imenși, albaștri, tiviți cu auriu, pe cele două aripi, și cu corpul în formă de vierme neted, dezgustător, am notat în jurnalul meu următorul text, care mi-a venit spontan: Cînd visez, o fetiță sare din patul ei, se duce la fereastră și, cu obrazul lipit de geam, privește cum soarele apune peste casele roze și gălbui. Se
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
deasupra lui. Îmi pun și eu mâna peste mâna ta. Te iau după mijloc și nu mai vreau să fiu cuminte deloc. Știu că avem toată noaptea înainte și că trebuie cumva gradate lucrurile, pentru că altfel poate fi urât, jignitor, dezgustător, dar mă tem că n-am destul de multă experiență ca să pot aștepta. Când sânt cu tine, care mă atragi așa de mult, îmi vine să las baltă conversația (și așa nu mai am nimic în minte) și să te iau
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
roșie, cu blănurile grămadă pe ea, cu pălării sofisticate, iar după cincizeci de ani s-a îngrășat monstruos. Dinții i s-au dezgolit ca la cai între buzele asiatice, o aluniță i-a apărut lângă nară. A devenit un hoit dezgustător după linia a șaptea. Garoafa, dimpotrivă, s-a pipernicit, s-a înnegrit în basmaua ei verde cu desene roșii, în haina bărbătească și cu fusta creață, roșie cu flori albastre și portocalii, cu picioarele goale, ca de catran. Pe la cincizeci
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
în tonuri întunecate. Toată partea din dreapta, mai mult de jumătate din gravură, era cufundată în întunericul cald, sufocant, al unui pat cu baldachin. Pe o învălmășeală de perne și cuverturi brodate se lăfăia corpul, alb ca o burtă de pește, dezgustător în obscenitatea sa, parcă într-un fel estropiat, al unei femei cu o cămașă ridicată mai sus de mijloc. Nudul era greoi, sucit imposibil, iar femeia avea o față de-o senzualitate primitivă. Mâna stângă și-o încleștează pe haina
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
de nichel pe patul desfăcut și eu încercînd zadarnic să-mi desfund pipa cu un sul de hârtie, pe care îl răsuceam până ce se subția ca un chibrit. ― Nu zău, Allan, cum de-ți poate plăcea ție o bengaleză? Sunt dezgustătoare. M-am născut aici, în India, și le cunosc mai bine decât tine. Sunt murdare, crede-mă. Și apoi, nu e nimic de făcut, nici dragoste. Fata aceea n-are să-ți întindă niciodată mâna... Ascultam toate acestea cu o nespusă
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
Are o cutie întreagă eu scrisori de la el, trimise din toate părțile lumii pe unde a umblat. Cutia e de lemn parfumat și i-a fost dată de poet acum doi ani, împreună cu o șuviță din părul lui... (Ce cabotin dezgustător, gândeam eu ars de gelozie, de furie, de neputință. Cs corupător, ce misticism carnal, ce amestec hidos de devoție și fraudă. Cum am putut crede că fecioara aceasta a fost pură? Cum am putut crede că eu sunt cel dintâi
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
pierderea noastră. De-atunci. Îmbrățișarea pulpelor pe sub masă a rămas una din bucuriile noastre zilnice. Căci numai acolo îi puteam mângâia astfel pulpele, genunchii. Dacă aș fi atins-o cu mâna, Maitreyi ar fi socotit încercarea aceasta un act de dezgustătoare lubricitate și s-ar fi îndoit numaidecât de curățenia simțirilor mele. După masă, Maitreyi mă oprește în prag. ― Vrei să vezi ce-am lucrat până acum? Aprinse lumina în bibliotecă, dar, în loc să se apropie de masa unde se aflau fișele
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
câteva minute după aceea, s-o spionez din grădină. Într-adevăr, nu se vedea încă aprinsă lumina în odaia ei, deși ar fi putut s-o facă, din decență și din dragoste pentru mine. Îmi închipuiam tot felul de scene dezgustătoare, îmi aminteam atâtea episoade din romanele citite, în care șofeurii ajung amanții femeilor de lume, atâtea reflecții asupra necredinței femeilor, asupra minciunei totale care dospește în sufletul lor. O sumă de mici detalii, nebăgate în seamă, îmi podidiră atunci mintea
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
astea pe care, dacă nu m-ar fi urmărit nenorocul... pentru că de ani de zile căutam o slujbă care să-mi îngăduie să iau câteva lecții particulare cu dumneavoastră, orice fel de slujbă, cât ar fi fost de anostă sau dezgustătoare, numai degetele să mi le cruțe; ani de zile am tot căutat, și între timp trăiam din mila unuia și altuia, căci nici garderobieră la un local de noapte n-au voit să mă țină... Și doar acum, de curând
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
așa cum ai vrea s-o faci : ca un copil ce s-ar refugia în fustele mamei, după ce a făcut câțiva pași, singur, prin întuneric ? Și de ce un lucru în ordinea firii, ca nașterea - de vreme ce el reînnoiește viața - trebuie să fie dezgustător și dureros ? Și madam Ana ce are astăzi de nu mai apare ? La ora aceasta de obicei se deschideau canaturile ușii, iar madam Ana apărea, împingând măsuța de servit ceaiul. O, trebuie să fii tot timpul cu ochii pe ei
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
un pitoyable bonhomme pentru care ideea martirajului pentru alții apare ca o nedreaptă absurditate, este lipsită de orișice măreție. Prin lipsa frumuseții, scena poate trezi cam același gen de repulsie și milă ca și bătrânii neîngrijiți care din apropiere miros dezgustător. Cât îi privește pe soldații călăi, teama când îi vezi împrejurul ostrețelor este amestecată cu dezgust și râs, pentru că sunt atât de grotești ! Nici răul nu are măreția solemnă la care te aștepți, așa cum nici binele n-o mai are
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
și a sudoare sleită și de sub divan ieșind un iz de pipi de cotoi - sigur că l-a ținut pe nenorocitul de Pițurcă peste noapte acolo -, și am văzut într-un colț pantalonașii pătați ai lui Margot - uf ! Cât de dezgustătoare pot fi fetele ! Iată cum nici educația nu reușește să înlăture murdăria sexului ! Am ieșit repede, ca să nu vomit, și ăsta a fost un semn mai rău ca toate ; am început să vomit cum am intrat în cameră și am
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
profet în țara lui și că prezentul totdeauna nedreptățește sau că așa este dintotdeauna lumea și că nimeni nu va reuși să o schimbe... Iar atunci eu am să-ți spun că în fiece om există ceva ridicol și ceva dezgustător, astfel că oricare dintre noi se află neapărat la discreția celui ce îl privește. Ești doar atât și doar ceea ce privirea care se oprește asupra ta va reține. De ce însă ne uităm la frații noștri cu o asemenea ironie ? De la
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
cafeaua ! Dar ce tot cauți acolo ? — Ochelarii-i caut, dar-ar dracu-n ei ! Poate i-ai uitat acasă ! Sau aici, prin bucătărie ! Și adu-ți și dumneata o ceșcuță pentru cafea ! Ei, lasă, numai o gură ! Uf, ce miros dezgustător ! De muced, de gaz ! Săraca, a avut intenție bună, dar... Din păcate, toate hainele ei miros așa, după ce pleacă trebuie să aerisesc în urmă ! Este și ea o biată bătrână, și n-a mai găsit alte soluții ca să lupte cu
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
că am aflat totul... dar... nu râde... știu... am citit... dar cum e în realitate? — Vrei să știi dacă e plăcut? — Nu văd cum ar putea să fie. Ți se pare că sunt ciudată? Întregul lucru mi se pare absolut dezgustător. Pearl nu-i răspunse, așa cum se simțea ispitită, că și ea găsise totul dezgustător. Se mulțumi să-i spună: — Nu ești ciudată, numai copilăroasă, ca o fată de pe vremuri. Majoritatea fetelor de vârsta ta... Hattie, nu te preocupa de chestiunea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
realitate? — Vrei să știi dacă e plăcut? — Nu văd cum ar putea să fie. Ți se pare că sunt ciudată? Întregul lucru mi se pare absolut dezgustător. Pearl nu-i răspunse, așa cum se simțea ispitită, că și ea găsise totul dezgustător. Se mulțumi să-i spună: — Nu ești ciudată, numai copilăroasă, ca o fată de pe vremuri. Majoritatea fetelor de vârsta ta... Hattie, nu te preocupa de chestiunea asta. Totul depinde de oameni. Când bărbatul e plăcut, și actul sexual e plăcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
în viața ta. Gândește-te la ea... Nu pot, nici nu știu cum arată... Ce-o să gândească ea despre toate astea? Ai s-o superi, ai să fii și tu supărat, ai să creezi o zăpăceală penibilă, o oribilă confuzie morală, ceva dezgustător și josnic. Cum ai putut fi un dobitoc atât de iresponsabil? Pot să-i spun oricând că m-am răzgândit. În fond, încă n-am făcut nimic. Slavă cerului că n-ai făcut. Ai să-i scrii și ai să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
acționa în virtutea unui destin ireal. Nu mai încerca acum nici o „curiozitate romantică“, nici o ardoare de a răspunde unei provocări. Ceea ce simțea, în timp ce înota atât de retras și atât de nefericit sub cupola de aburi nu era decât un neastâmpăr, o dezgustătoare sete de aventuri erotice. Până atunci, se simțise perfect nepăsător. Acum era forțat să se gândească la fete. Foarte bine. Își spuse din nou: „Da, John Robert mi-a schimbat calitatea umană. M-a făcut mai rău“. În acea clipă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
văd pe Hattie, trebuie s-o văd pe ea înainte de a-l vizita pe Rozanov. Trebuia să mă duc la ea sâmbăta trecută, Dumnezeule mare! Hattie, ce carnație albă ca laptele are, parcă-i cozonacul îngerilor. Nu, păcatele mele! Ce dezgustătoare e anonima pe care am primit-o azi dimineață, auzi, cică mă sărut cu prostituatele în biserică. Pretutindeni mișună iscoadele. Și spovedania lui Bobbie, acolo pe bancă, în grădină! Îmi place partea asta din muzică, cât e de melancolică, mecanică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
Un lucru era însă cert: se apropia vremea ca lumea să-și recapete vechea demnitate pe care i-o conferea vestimentația și onoarea pierdută a celor din trecut. Lumea nouă nu putea continua să se înfățișeze privirilor așa șleampătă și dezgustător de îngălată cum se statornicise obiceiul în ultimii ani. BULEVARDUL REGINA ELISABETA În fiecare an au schimbat sala de clasă. 1945, 1946, 1947... Toate clasele dădeau în holul central, cu pardoseala lui lucioasă de mozaic, toată numai careuri albe și
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
mobilizare! Nu-i chiar ca la chemarea sub arme, dar e la fel de înălțător! Pocnind din bici pe lângă boi!... Jipa se răsuci pe scaun trecându-și un cot peste spetează și aruncă o privire plictisită în susul stalului. Ia uite la ei! Dezgustător! Îi fixezi drept în ochi și ei îți ocolesc privirea. Rând pe rând! Toți! Și știi de ce? Fiindcă le e rușine! Cu ochii goi, te-ntâmpinau cerșind la porțile cetății... Reveni la poziția de dinainte și își înclină capul spre
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
noaptea morții. Și oasele lui devin tari și înnodate; se topesc înăuntru și se rup în bucăți ca o piatră care cade de pe o stâncă. Și carnea sa devine grasă și apoasă, putrezește, acoperită cu râie și bube care sunt dezgustătoare, și măruntaiele lui se umplu cu murdărie, cu scursori în descompunere, și atunci o mulțime de viermi locuiesc acolo. Și ochii lui devin cețoși până când la sfîrșit noaptea întunecată îi învelește, și urechile lui devin surde ca tăcerea mormântului. Și
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
mult mai mare decât necurăția dinafară. Și cel care se curăță doar pe dinafară, dar pe dinăuntru rămâne necurat, este asemenea mormintelor care, pe dinafară sunt frumos vopsite, dar pe dinăuntru sunt pline de tot felul de necurății oribile și dezgustătoare. De aceea este bine să permiteți îngerului apei să vă boteze chiar și pe dinăuntru, pentru ca să vă puteți elibera repede de păcatele voastre trecute, pentru a putea deveni grabnic, și în interior, la fel de puri ca spuma cea minunată a râului
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]