794 matches
-
n-au înțeles nici acum că Dumnezeu este mai departe de oameni decât oamenii de el. Îmi închipui un Dumnezeu plictisit până dincolo de margini de acești oameni care nu știu decât să ceară, un Dumnezeu exasperat de trivialitatea creației sale, dezgustat de pământ și de cer. Și-mi închipui un Dumnezeu avîntîndu-se în neant, ca Isus de pe cruce... Oare ce s-ar fi întîmplat dacă soldații romani ar fi ascultat ruga lui Isus, dacă l-ar fi luat de pe cruce și
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
marginile vieții. Elogiul tăcerii, la marii singuratici și la întemeietorii de religii, își are o rădăcină mult mai profundă decât își închipuiesc oamenii. Trebuie ca prezența oamenilor să te fi exasperat în așa măsură și complicația problemelor să te fi dezgustat atât de tare, încît să nu te mai intereseze decât tăcerea și strigătele ei, strigătele tăcerii care nu sânt decât cascade intime al căror zgomot îl obiectivezi în lumea din afară. Oboselile repetate te duc la aprecierea nelimitată a tăcerii
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
prin a fi sceptic. Este, în acest sfârșit, pedeapsa naturii pentru acest violator de mistere, pentru acest suprem indiscret, care a pus prea puțină iluzie în cunoaștere pentru ca să nu fi ajuns prin cunoaștere la deziluzie. Puțină cunoaștere încîntă; multă cunoaștere dezgustă. Cu cât cunoști mai mult, cu atât vrei să cunoști mai puțin. Cine nu suferă din cauza cunoașterii, acela n-a cunoscut nimic. Stând într-o contemplație liniștită, fixat și suspendat sub eternitate și auzind tic-tacul unui ceas sau orice ritm
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
esență este aceeași, un moment de beție. Iată ce învăț eu de la dascalii mei, de la albine - în școală la ele văd să suntem umbre fără voință, automați care facem ceea ce trebuie să facem și că, pentru ca jucăria să nu ne dezgusteze, avem această mână de creieri care ar vrea să ne dovedească că într-adevăr facem ce voim, că putem face un lucru sau nu... Aceasta-i o înșelare de sine în care mulțimea de probabilități e confundată cu ceea ce suntem
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
advocat, dincolo taie fețe mizerabile ca cerșitor. Iată ce învăț eu de la dascălii mei, de la albine - în școală la ele văd că suntem umbre fără voință, automați cari facem ceea ce trebuie să facem și că, pentru ca jucăria să nu ne dezguste, avem această mână de creieri care ar vrea să ne dovedească că într-adevăr facem ce voim, că putem face un lucru sau nu... Aceasta-i o înșelare de sine în care mulțimea de probabilități e confundată cu ceea ce suntem
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
esență este aceeași, un moment de beție. Iată ce învăț eu de la dascalii mei, de la albine - în școală la ele văd că suntem umbre fără voință, automați cari facem ceea ce trebuie să facem și că, pentru ca jucăria să nu ne dezgusteze avem această mână de creieri care ar vrea să ne dovedească că într-adevăr facem ce voim, că putem face un lucru sau nu... Aceasta-i o înșelare de sine în care mulțimea de probabilități e confundată cu ceea ce suntem
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
zânei poezii, unde-n salele umplute c-un aer de aur plutesc visurile, umbre de argint și d-o lumină mai albă ca zapada, femei[a]- poezie ce-nflorește în fereastră de nor înmărmurit și-o numește floarea dorurilor. \ \ Dar, dezgustată de ea, deși n-a veștezit încă, zâna o aruncă pe malul unui râu care curge pe lângă stânca grijei * și-și sparge cugetările sale de diamant și reflecțiunile sale {EminescuOpVII 230} cadențate în valuri de micile pietricele ale realităților meschine
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
voi să te-nșel asupra viitorului tău... te vei usca sub suflarea mea ca o floare desrădăcinată în arșița soarelui de vară... Trebuie s-o știi... îți trebuiesc angeli? Voi ști să seduc angeli pentru tine... numai să nu te dezguste... Un zâmbet de nespusă și sântă fericire trecu pe buzele lui... Ea făcu o mină de scârbă și dispreț când văzu acel zâmbet... Ea cetea din espresia feței toată cartea sufletului omenesc... - Ți-aduc îndată ceea ce voiești... un angel... De
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
foarte interesat de ceea ce sunteți gata să faceți. Bucurie ...bucuros; totul merge cum trebuie, totul este roz. Surpriză ...uimit când nu înțelegeți ce se întâmplă; totul e atât de neobișnuit. Tristețe ...descurajat; nimic nu merge. Mânie ...mânios, iritat, enervat. Dezgust ...dezgustat ca atunci când este vorba despre ceva respingător. Dispreț ...ca cineva care nu este bun de nimic. VIII. Teamă ...înspăimântat, ca și cum ați fi în pericol; foarte tensionat. IX. Culpabilitate ...regretând; dezolat în legătură cu ceva ce ați făcut. X. Rușine ...de parcă ar râde
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
elitre năvălește asupră- i. Pârnaie, amintindu-și dintr-odată, se întoarse. Nici țipenie. Trase de portiera caroseriei ruginite, care se smulse cu totul. Din Faraon nu rămăsese decât conserva de stavrid pe care o șterpelise de la masă. Pârnaie se strâmbă, dezgustat : — Au șters-o cu toții... — Poate nici n-au fost, chibzui Iadeș. Ni s-o fi părut. Pârnaie arătă-n sus, către stâlpul care se mai ținea, ca prin minune, legat de fire electrice nevăzute. Eșarfa se întinsese peste cele trei
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Suflețel, care avea totdeodată sub ochi o copie în mărime naturală a unui basorelief reprezentând pe Venera ieșind din unde, Aphrodita Pontia, lipită într-un perete. În sufletul lui Suflețel stăpâneau în aceste clipe numai sublimul și metafizicul, prezentul îl dezgusta. Pe la orele nouă aproximativ, Suflețel îmbrăca o altă cămașă, din aceeași pânză țărănească, și punea pe el un costum de haine în ultimul stadiu al eroziunii. Astfel echipat de lucru, se așeza la masa de scris, care se afla exact
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
ajunse doar știrea că, după Ioanide, opera arhitecturală a ministrului era în stil de cimitir. După o lună de inutilă expunere, căci nimeni nu venea să vadă proiectele, Gaittany, incomodat, întrebă pe Pomponescu dacă poate să-i trimită materialul expus. Dezgustat de propria-i operă, Pomponescu oferi, spre dezolarea lui Gaittany, totul Casei de Artă. Planșele fură mutate în subsol și ministrul primi o scrisoare de mulțumiri. Pe cât de plin de cucută era sufletul lui Pomponescu, aparent satisfăcut, pe atât de
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
-o eu cu zece? Tare mă mir! la-o atunci cu zece, să nu zici că vând scump. Mușteriul număra iar zece lei. De data aceasta, în cazul când nu îndrăznea să repete întocmai manevra, de frică de a nu dezgusta clientul (deși de obicei comedia se lungea infinit), negustorul avea grijă a băga banii în tejghea. Apoi aștepta. . - Mai scoate, numai zece? . - Cu zece ne-am învoit. . - Asta marfă de zece lei? Haida de! E cincisprezece lei,nici mai mult
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
reuniune în care mă aflu, a privi toate fețele alături de mine e pentru el un deliciu. Ștolț este monden. Pentru celelalte animale, afară de câini, are felurite nuanțe de ostilitate. Muștele îl supără, broasca, asupra căreia pune laba cu prudență, îl dezgustă, pisica îi produce nervi prin calmul perfid cu care îl privește, ursul îl sperie, pe alte jigănii le contemplă cu umor, ca pe niște caricaturi ale naturii, în fine, totul pentru Ștolț e a fi om, și când vrea să
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
a fi căsătorită, eu m-am născut celibatară. Sunt de o speță deosebită. . - Nu pot să insist. A face pe pețitoarea soțului meu mi-estepenibil. Am vrut doar să se știe că nu sunt o piedică. G. Călinescu Gonzalv fu foarte dezgustat de aceste contrarietăți și merse la Conțescu. - Ei, întrebă acesta, te-ai înțeles cu Erminia? - Am sentimentul că ezită, probabil așteaptă o sugestiede la dumneata. Conțescu era un om căruia, ca și lui Dan Bogdan, îi plăcea să dea de
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
care era mai mult voință, și Gaittany îl surprinsese alb în jurul gurii, de caimac. - Conțescu are un umor special de ordin biologic, ziceaSmărăndache, simulează moartea. (Tot de la Ioanide avea și această teorie.) Unele păsări, anume gângănii se prefac moarte ca să dezguste pe agresor și să-l facă să se depărteze. În cazul nostru, Conțescu își bate joc pur și simplu de Gonzalv. De-ar fi auzit aceste cuvinte, Conțescu nu le-ar fi aprobat, căci nu spre a se amuza pe
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
fundamentul atracției (sau al antipatiei) față de cultura americană în diverse regiuni și în cadrul unor variate grupuri poate înlesni sau îngreuna activitatea oficialilor americani de promovare a politicilor proprii. Există cazuri, de pildă Iranul, în care aceleași imagini hollywoodiene care îi dezgustă pe mullah-ii aflați la putere, pot exercita atracție asupra generației mai tinere. În China, interesul manifestat de unele grupări față de cultura americană pot exercita atracție și respingerea acesteia de către altele poate duce la o anulare reciprocă. Comerțul reprezintă una dintre
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
a puterii fundamentate pe valori declarate. Este puțin probabil că cei care ne disprețuiesc sau ne detestă din cauza ipocriziei vor fi dispuși să ne sprijine în atingerea obiectivelor noastre politice. Chiar și când sunt onest aplicate, valorile americane îi pot dezgusta pe unii, în timp ce pe alții îi pot atrage. Individualismul și libertățile surâd multora, pe când alții în special fundamentaliștii le consideră respingătoare. De pildă feminismul american, sexualitatea fără rezerve și dreptul de a alege sunt percepute în societățile patriarhale ca fiind
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
anulează șansele de a ne atinge obiectivele. Unii sceptici total inflexibili ar spune că, oricare ar fi meritele puterii blânde, în actualul război contra terorismului ea nu poate juca un rol prea semnificativ. Osama bin Laden și adepții săi sunt dezgustați și nu atrași de cultura americană, de valorile și de politica Statelor Unite. Puterea militară a fost esențială în înfrângerea guvernului taliban din Afganistan, iar puterea blândă nu va duce niciodată la convertirea fanaticilor. La scurtă vreme de la victoria noastră rapidă
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
era nici măcar absolvent de bacalaureat și îi convenea de minune acest lucru. Ieșit de pe băncile colegiului la vârsta de circa douăzeci de ani, s-a asociat mai întâi la operațiunile unui unchi care era negustor la Bayonne; dar fiind curând dezgustat de o carieră care venea împotriva propensiunilor naturale spre meditație și studiu ale spiritului său, s-a retras pe un domeniu de familie situat în părțile îndepărtate ale regiunii Landes. Acolo, viitorul economist își împărțea timpul între lucrările agricole și
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
am potea umple zilnic o așa foiță, espiegleriile que ne joacă Capul - lucrătoriu al Imprimeriei și suciturile quu quare se silește honnorabilul commitetu al Scoalei centrale (domnul, patronul și padișahul unor însemnate resurse) de a ne face qua să ne dezgustăm noi de d-lor și d-lor de noi - toate aqueste ne fac de a restrânge și aquum deodată revista noastră etc.... Aqueste spuse, rugăm pe d-nul prefect al județului de a nu se lăsa a fi influențat de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
HOTEL DE PARIS... În Hotel de Paris în noaptea de joi spre vineri, pe la 11 oare, s-a sinucis un tânăr din Galați, cunoscut în acel hotel sub numele de Gheorghe Teodoru, student. După cât s-a putut constata, acest tânăr dezgustat de ale vieții ar părea să aibă numai 21 sau 22 ani și-ar fi fiul d-lui Hagi Manolachi Nicola, consilier comunal în Galați. Cauza sinuciderei sale se raportă la multe versiuni, însă, după mărturia mai multor persoane suspecte
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Pentru a verifica, eu, Catherine Blaya și echipa noastră am mers să vedem la fața locului, uneori prin cercetări de lungă durată, în America de Sud și Africa. Nu-i atât de simplu pe cât îmi închipuiam, chiar dacă ne-am întors, fără îndoială, dezgustați de efectele acestei globalizări. Paradoxurile "mondializării" A venit momentul să înfruntăm una dintre problemele esențiale ale acestei cărți, și anume eventualul raport dintre violența în școală și globalizarea economică. Ridicam această problemă în deschiderea celui de-al doilea colocviu mondial
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Omul începe să sufere. DOAMNA WURM: Doamnă Grollfeuer... DOMNUL KOVACIC: Doamna profesor Grollfeuer. DOAMNA GROLLFEUER: Cum vă permiteți una ca asta? De câte ori a trebuit persoana mea proprie să corecteze din cauza asta nimicnicia voastră, pentru că, dacă e ceva care să mă dezguste mai mult decât exprimarea zgomotoasă a vieții voastre este aceea să mi se adreseze cineva cu titlul de profesor al răposatului meu soț? De câte ori? Răspunde dumneata, doamnă Kovac. DOAMNA KOVACIC: Arătați indulgență, doamnă Grollfeuer, mai bine spus o repetată indulgență
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
alegeau să devină soții și mame, atunci aveau o singură opțiune: cariera de învățătoare, fapt motivat desigur de calitățile lor de îngrijitoare și educatoare. În timp ce scrierile lui Eminescu nu denotau dispreț, ci un anumit tip de protecționism, Eliade se declara dezgustat de femeile care doreau să acceadă în spațiul public, sferă căreia el îi conferea atribute de virilitate și hotărâre, caracteristici opuse femininului. Această virilitate era „strâns legată de toate celelalte caracteristici ale viziunii sale politice ă elită, cultură, creație”, adică
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]