889 matches
-
80, și trebuie să citesc opiniile diverse, complexe și originale ale acestor scriitori despre multe chestiuni privind viața lor literară, literatură și curente / generații iar unii pot fi considerați, prin vârstă și debut, ca aparținând unei anume generații, alții se dezic total de vreun anume curent literar, alții spun că deși literar se simt afini cu o anume generație nu se simt ideologic apropiați de ea, alții pendulează spiritual între două generații, etc. Deci, în prezent, eu sunt în plin proces
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
ideologia și morala proletară, însă numai unii au înțeles că trebuie să-și iubești aproapele ca pe tine însuți, dar nu mai mult! Într-o mai veche discuție care ușor a alunecat spre raporturile româno-ungare, am spus, și nu mă dezic, că, la nevoie, pot crede în prietenia româno-ungară, invers niciodată. Afirmația mea se bazează pe faptul că nu avem în comun cu ungurii decât două însușiri: a) ne încălzim la același soare și b) mâncăm sărat. Dacă cineva crede că
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
simțirii, au avut revelații patriotarde, s-au trezit din letargie și, uimiți, și-au zis : uite, D-le, avem țară ! Preșidenția, Guvernul, și Parlamentul au bătut palma pe edificiul interesului național și au dat a înțelege că nu se vor dezice, nu-și vor lua vorba înapoi. N-a mai contat că și-au dat mâna cu Vadim și P.R.M.-ul lui, cât a mai rămas după europarlamentarele din noiembrie trecut, au uitat de extremism, de naționalism, „pupat Piața Universității, picioare
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
nepoată, pentru gașca de îmbogățiți, pentru rusofoni, împotriva României și a Uniunii Europene. După vot, ce credeți că i-a dat în cap lui Voronin? Răspunzând întrebărilor, Voronin a transmis, nici mai mult, nici mai puțin, ca România să se dezică de trecutul ei istoric! Cum adică, Dobrîi papașa (Bunule tată!)? Adică să te lăsăm pe tine și pe toți vântură-lume să stăpâniți pământul lui Basarab? Chiar dacă voi, care sunteți la putere, nu ați fost capabili să asigurați pentru „națiunea moldovenească
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
energie și coroborate cu nemulțumiri mari în rândul armatei, atât din MAN cât și din MAI, provocate chiar la conducerea acestor instituții de către Ceaușescu și nu în ultimul rând a situației din jurul nostru, unde fiecare stat din sistemul socialist, se dezicea de vechea ordine social economică. Miliția, era ca și inexistentă, datorită bulversării produse în care nu mai opera nici-o lege, multe cadre ale miliției au căzut victime unor bande de huligani, foști pușcariași, care au avut de plătit unele polițe
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
și lăsat în pace. Când voiește, poate. Multe case evreiești au fost rechiziționate de legionari, care trăiesc în ele ca niște sălbatici, prădând tot. Printre ele, și a lui Titu lescu la Șoseaua Kiseleff. Acolo, găsind 10 căței foxterrieri irlan dezi, i-au împușcat pe toți, pentru că făceau zgomot. Generalul, aflând lucrul, i-a dat afară și a închis casa. Când vrea, poate. Dar să revenim la asasinarea lui Iorga și Madgearu. Guvernul, care regreta această faptă, nu a permis ziarelor
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
a fost trimis la Poartă. În opinia mea, nu există nici o dovadă clară că aceste oseminte ar fi aparținut voievodului valah. Colegul meu, Andrei Ionescu, în calitatea lui de coordonator al proiectului, a impus o viziune de care eu mă dezic, în numele adevărului științific. Și până să-și vină în fire Ancuța, Zogru se și repezise în Cătălin, care și el era de acord cu Ancuța, ba, mai mult, credea că toată munca se produsese mai curând sub impulsul subvenției venite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
a numit o „subvariantă“ în raport cu alți preferați ai săi, pe care îl „pregătea“ ca fiind un mare liberal. Celălalt candidat l-a făcut malefic pe Vântu, dar tot de la mogul aflăm că i-a dat voie în prealabil să se dezică de el. De unde se înțelege că paramecii politicii românești au căpătat dezlegare de la rechini să sară puțin afară din acvariul lor. Vanitatea, orgoliul lor fără margini, a arătat cine controlează cu adevărat o mare parte din liderii politici din România
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
stufoase și o gură largă. — Ei bine, crezusem că azi avea să plouă, dar s-a Înseninat frumos. Cu florile de cireș pe munții din depărtare, anotimpul ne dăruiește o zi minunată pentru a muri. Cu siguranță, nu ne vom dezice de reputația noastră, sperând să privim promisiunea unor câștiguri materiale. După cum ați văzut, am fost rănit În luptă, acum două zile. Întrucât mă mișc cu dificultate, vă voi privi pe fiecare luptând În ultima voastră bătălie, În timp ce voi aștepta aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
al lui P. se „teme”, se pune la adăpost („În fața zilei cad;/ mă ridic și iar cad.../ Postmodernismul, ca niște ape /ieșite din matcă, /îmi inundă casa; /de streșini mă prind /urcându-mă pe acoperiș, /până deasupra hornului”) ori se dezice, nu cu agresivitate radicală, deoarece îi este inevitabil tributar. Observația probabil cel mai frecvent formulată de criticii literari este că P. este un autor religios, fiind alăturat lui Ioan Alexandru, Daniel Turcea, Nicolae Ionel. Încă din volumul de debut, redempțiunea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288648_a_289977]
-
Toată viața am fost militar”, „Analfabeții să treacă în partea stângă”, „Pentru ce atâta răutate asupra noastră?”, „Unde-l duce pe fratele meu, acolo vreau să mă duc și eu”, „Intrarea evreilor și a câinilor e interzisă”, „Nu m-am dezis de mișcarea legionară și nici nu mă voi dezice”. înlănțuite, înregistrările recompun momentele și trăirile vieții de-a lungul evenimentelor istorice majore: perioada interbelică, al Doilea Război Mondial, regimul și represiunea comuniste. Sunt descrise Brașovul interbelic (viața cotidiană, arhitectura urbană
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
partea stângă”, „Pentru ce atâta răutate asupra noastră?”, „Unde-l duce pe fratele meu, acolo vreau să mă duc și eu”, „Intrarea evreilor și a câinilor e interzisă”, „Nu m-am dezis de mișcarea legionară și nici nu mă voi dezice”. înlănțuite, înregistrările recompun momentele și trăirile vieții de-a lungul evenimentelor istorice majore: perioada interbelică, al Doilea Război Mondial, regimul și represiunea comuniste. Sunt descrise Brașovul interbelic (viața cotidiană, arhitectura urbană, conviețuirea etniilor brașovene, dar și conflictele dintre ele generate
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
ideile avansate” ale tinereții a fost, În cazul său, una tardivă . Dar dacă așa au stat lucrurile În ceea ce privea aspectul teoretic, În practică Însă „trezirea” a avut loc cu mult Înainte. Încă de la Începutul experienței pariziene, tânărul student se dezicea vehement nu doar de radicali, ci de Întreaga emigrație română din capitala Franței. Finalul scrisorii adresate fratelui său Constantin, la 6/18 octombrie 1852, este memorabil: „n-au nici un principiu, ci o simplă exultație; iaca ce-ți zice când vorbești
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
suferea În exil și În care nu uita să Îi recomande lectura lucrărilor proprii . Acesta a fost Începutul unei stranii prietenii Între fantastul scriitor și mult mai pragmaticul său discipol, prietenie de care acesta din urmă nu avea să se dezică niciodată. După Întoarcerea În țară a celor doi oameni politici, Boerescu i-a luat În repetate rânduri apărarea lui Heliade Împotriva deloc numeroșilor săi adversari politici . Scrisorile pe care bătrânul literat i le adresa lui Boerescu la 1 ianuarie 1864
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
că nici gloriile rusești ale veacului său n-au ieșit din promiscuitatea semibarbariei, consimțind la expansiunea deșertului sufletesc al politicii oficiale. Deja în epocă românii erau scandalizați de comportamentul răsfățatului Alexandr Pușkin, care, primit cu ospitalitate în Basarabia, s-a dezis lamentabil prestigiul de intelectual al libertății, fiind considerat de unii un Byron rus. Pușkin, care are și azi un bust în parcul gloriilor din Chișinău, nu-i mai scotea pe basarabeni din "țigani", "proști", orașul fiind pentru el o Sodomă
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
de cumpănă 1940. Și e grăitor că moartea, în închisorile comuniste, i s-a tras de la altă carte capitală: La Bessarabie. Droits nationaux et historiques (Bucarest, Institute d'Histoire Universelle "N. Iorga", 1943), de care nu a vrut să se dezică, o carte pe deplin eminesciană, dovadă că ferma campanie dusă de jurnalist la 1877-1879 nu a fost zadarnică. De la 1812, Basarabia devenise simbolul rezistenței (în deplin anonimat și "boicot al istoriei", în limbajul lui Lucian Blaga), în calea extirpării genei
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
o mamă cum să fie o mamă bună, a spus „oricum ați face, nu e bine”. Ceea ce a vrut Freud să spună a fost că indiferent de modul în care se comportă părinții, copiii vor avea oricum nevoie să se dezică de ei la un moment dat, găsindu-le neajunsuri și vini. Mulți părinți se culpabilizează pentru numeroasele certuri și neînțelegeri cu copiii lor adolescenți, considerându-se incapabili și nepricepuți în a administra această relație. În realitate, această relație, părinte-adolescent, este
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
se combină cu restituirea nemijlocită într-un joc în care partenerii tind spre excelență: „Tare s-au apucat sărdariul că nu știe nemică, cu mare giurământuri. Și cum să hie el amestecŭ la unile ca acélea, spre răul stăpânului său, dezicându cu glas: Cine au fostu, doamne, mai credzut la măriia-ta și cinstit ca mine? Și m-ai scos den obiéle, și den sărac m-ai îmbogățitț. I-au dzis Vasile-Vodă: «Așea știu și euț. Și i-au dzis să meargă
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
haosului. Cred că este, în bună măsură, situația noastră actuală. Înalți reprezentanți ai bisericii, episcopi de pildă, au părăsit cele sfinte și s-au amestecat pe față în politică, îndemnînd cetățenii să voteze cu candidatul... ortodox. Astfel ei s-au dezis de modelul christic și au devenit niște activiști, niște politruci. Turma trebuie păstorită cu dragoste și cu înțelepciune. Nu am văzut în această situație nici una, nici alta. Respectivii au pierdut bune prilejuri să se abțină. Înțelegerea de sine necesită înțelepciune
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
Apoi, paralel cu practicarea unui Învățământ mecanic, bazat pe metode scolastice, dogmatice, autoritare, de Învățare pe de rost a unor cunoștințe formale proprii școlii medievale, a Început săsedezvolte un nou tip de Învățământ - explicativ, mai evoluat. Acesta, fără să se dezică de importanța memorării și a apelului la memorie, Își Îndreaptă atenția și spre facultățile de observație și de reflecție, deci, În mod corespunzător, și spre metodele raționale ale percepției și reflecției. În universități Începe să se impună predarea prin lectura
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
condensată În valori ale culturii. Această Învățare prin cultură, susținută de teoriile antropologice-culturale, Își găsește instrumentarul În metodele de comunicare orală și scrisă, În plin proces de reînnoire și acestea. Ar fi absurd să considerăm că Învățământul s-ar putea dezice de asemenea metode, de tradiție, care trec, Într-adevăr, prin serioase transformări ameliorative În prezent. Alte metode, precum cele riguros structurate au de partea lor teoriile psihologice behavioriste și neobehavioriste ale Învățării. Și acestea sunt supuse unor aspre critici. Dar
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
execută ocrotitorul. Autoarea îi avertizase pe scriitori, cu mult timp înainte de afacerea Tănase, că rezistența poate fi folosită ca alibi pentru complicitate și compromis. Deși știe că natura umană se schimbă și devine perversă sub influența intereselor, nu se poate dezice de solidaritate, de adevăr, de bine. Întrebat ce părere are despre atitudinea regimului față de cazurile Virgil Tănase, Paul Goma și Virgil Ierunca, Ion Rațiu răspunde: "Previzibilă. Mai ales că revelațiile primilor doi lovesc în Nicolae Ceaușescu personal. Cu cât publicitatea
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
înconjurător, cu prejudecăți sau cu izbucniri temperamentale, criticul se obligă să-și folosească abilitatea de a interpreta textele fără să se lase influențat. Interpretul este un individ real, liber să aleagă textul și metodele de descifrare. El nu se poate dezice în totalitate de propria-i mentalitate, însă are puterea să nu le impună. De fapt, spiritul critic de mai târziu este un hibrid personalizat dintre influența lui Eugen Lovinescu și a lui Camil Petrescu. Spre cel din urmă se întoarce
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
lui Eugen Simion pentru a oferi cititorului idei despre antologie și îi atribuie acestuia un număr considerabil de aprecieri: antologie "serioasă", "necesară"; "rigoare, informație, formulări juste"; "investigație lucidă"; "formulări demne de reținut"; "intelectual autentic"328. Și pentru că nu se poate dezice de stilul polemic, recurge la ceea ce numește șicane blânde, foarte puține la număr, întrucât nu crede în existența unei antologii perfecte din punctul de vedere al opțiunii de a trece sau nu un anumit autor. Concluzia însă nu mai are
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
cotidian. De dincolo de suflul underground al unor ironii caustice răzbate o stare de disconfort, „împlinind lumea sfidătoare a ignoranței” (Poem hieroglific), iar spiritul este dezgustat de „porcăria devenirii” (Spleen) și de „beția stridentă a lucrurilor comune” (Spleen). Treptat poetul se dezice de spectacolul cenușiu al realității, ignorată până la stadiul de simplu decor, în timp ce descripția, metamorfozată în trăire interioară, recuperează esențele propriei lumi: „O neliniște misterioasă/ plină de experiențe ancestrale/ se furișează/ absorbindu-le priveliștilor/ fostele semnificații” (Întunecatul april). Atent de fiecare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288238_a_289567]