1,000 matches
-
agent infiltrat, inamicul cunoaște identitatea dezertorului și poate stabili cu aproximație la ce fel de informații a avut acesta acces. Inamicul nu poate împiedica dezertorul să spună ceea ce știe, dar poate ține cont de datele respective într-o operațiune de dezinformare. De aceea, informațiile primite de la un dezertor sunt asemănătoare cu „culegerea anticipată”. În al doilea rând, adversarul poate infiltra cu ușurință un dezertor care să furnizeze date false menite să dezinformeze. În cazul în care se folosesc excesiv dezertorii, inamicul
[Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
din urmă, când James Angleton, șeful biroului de contrainformații CIA și cel mai fervent susținător al primei viziuni, a fost concediat de William Colby în decembrie 197468. Analiza contrainformativătc "Analiza contrainformativă" Așa cum am demonstrat prin discuția privind agenții dubli și dezinformarea, protejarea integrității operațiunilor de culegere a informațiilor este foarte greu de realizat și implică mult mai multe elemente decât deconspirarea spionilor. De fapt, este posibil ca mai multe cazuri să fie legate între ele; pentru protejarea sistemului de culegere a
[Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
culegere a informațiilor este foarte greu de realizat și implică mult mai multe elemente decât deconspirarea spionilor. De fapt, este posibil ca mai multe cazuri să fie legate între ele; pentru protejarea sistemului de culegere a datelor împotriva infiltrărilor și dezinformării este nevoie de un birou special de analiză contrainformativă care să joace rolul de memorie a instituției și să analizeze toate aceste conexiuni. Cea mai bună modalitate de a determina dacă sistemul de culegere a informațiilor a fost penetrat este
[Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
oferindu-le sovieticilor ocazia de a le identifica) și că „fiecare caz ar fi putut însemna «începutul sfârșitului» acestuia”71. Demersurile ulterioare ale CIA pentru a găsi cauza acestor pierderi au fost împiedicate de o sumă de factori: operațiuni de dezinformare ale KGB, cazul Lonetree, și suspiciunile că sovieticii au plantat microfoane în Ambasada Statelor Unite din Moscova 72. În cele din urmă, CIA și-a îndreptat atenția asupra lui Ames nu datorită analizei contrainformative în legătură cu pierderile suferite, ci faptului că un
[Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
astfel în măsură să coroboreze datele primite pe aceste canale cu alte informații. În cele din urmă, ei sunt (sau cel puțin ar trebui să fie) pregătiți să evalueze dacă anumite informații aparent veridice sunt, de fapt, rezultatul eforturilor de dezinformare ale adversarilor. Totuși, analiștii de informații se confruntă și cu anumite dezavantaje. Necunoașterea opțiunilor strategice ale propriului guvern poate face ca rezultatul activității lor să fie mai puțin util decât ar fi în alte condiții, deoarece îi reduce relevanța și
[Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
activități sunt definite astfel: • spionaj sau sabotaj ori alte activități care vizează sau vin în sprijinul actelor de spionaj sau de sabotaj; • activități sub influență străină de natură să aducă atingere intereselor Canadei și care sunt clandestine, au scop de dezinformare sau implică o amenințare la adresa unei persoane; • activități care vizează sau vin în sprijinul amenințării ori al recurgerii la violență pentru atingerea unor scopuri politice; • activități care vizează sau sunt menite să conducă la răsturnarea prin mijloace violente a guvernului
[Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
rapoartelor din două surse diferite pentru a verifica dacă informațiile coincid sau se contrazic). Trebuie realizată o evaluare a informațiilor primite pentru a stabili, de exemplu, dacă acestea trebuie acceptate ca fiind veridice sau dacă trebuie considerate o tentativă de dezinformare din partea adversarilor 12. Adesea poate fi dificilă obținerea directă a informațiilor secrete relevante. În consecință, singura alternativă este încercarea de a deduce respectivele informații pornind de la datele disponibile, cum ar fi informațiile pe care adversarii nu le consideră sensibile și
[Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
această dependență a Statelor Unite de sursele tehnice va continua în absența necesităților de informare care au stat la baza acesteia 22. Subestimarea contraspionajului O altă caracteristică a acestei noi concepții este tendința de a subestima importanța contraspionajului, în general, a dezinformării și contradezinformării. Acest lucru este în strânsă legătură cu ideea conform căreia activitatea de informații reprezintă o variantă a științelor sociale, ce are ca obiect analizarea altor țări. Deși activitatea de informații diferă, în anumite privințe, de științele socială, cele
[Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
adversarul nu știe cu certitudine ce se va întâmpla, ce alternative va avea la dispoziție și cu ce situații se va confrunta. Această tendință de a afirma că activitatea de contrainformații ocupă un loc marginal are impact asupra importanței acordate dezinformării și combaterii dezinformării. Considerând că activitatea de informații este similară unui demers din domeniul științelor sociale, noua viziune, ignoră sau cel puțin minimalizează posibilitatea dezinformării. Natura, deși își poate ascunde secretele față de oamenii de știință, nu încearcă, în realitate, să
[Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
cu certitudine ce se va întâmpla, ce alternative va avea la dispoziție și cu ce situații se va confrunta. Această tendință de a afirma că activitatea de contrainformații ocupă un loc marginal are impact asupra importanței acordate dezinformării și combaterii dezinformării. Considerând că activitatea de informații este similară unui demers din domeniul științelor sociale, noua viziune, ignoră sau cel puțin minimalizează posibilitatea dezinformării. Natura, deși își poate ascunde secretele față de oamenii de știință, nu încearcă, în realitate, să-i inducă în
[Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
a afirma că activitatea de contrainformații ocupă un loc marginal are impact asupra importanței acordate dezinformării și combaterii dezinformării. Considerând că activitatea de informații este similară unui demers din domeniul științelor sociale, noua viziune, ignoră sau cel puțin minimalizează posibilitatea dezinformării. Natura, deși își poate ascunde secretele față de oamenii de știință, nu încearcă, în realitate, să-i inducă în eroare. Beneficiarii informațiilor Cele două viziuni asupra activității de informații diferă, de asemenea, în ceea ce privește beneficiarii și utilizatorii datelor. Potrivit lui Colby, în concepția
[Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
informații constă în faptul că aceasta e o formă clandestină și duplicitară de luptă între națiuni, spre deosebire de lupta armată, care este considerată, în mod tradițional, o confruntare mai deschisă (și, prin urmare, mai onorabilă). Activitate de informații implică, în esență, dezinformarea și depinde în mare măsură de influențarea unor cetățeni ai statelor inamice să comită acte de trădare. Așa cum reiese din exemplul lui Stimson, acest gen de activitate nu corespunde optimismului manifestat de americani cu privire la moralitatea de care trebuie să dea
[Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
o fac să pară mai morală decât cea „tradițională”: • importanța analizei (înțeleasă ca o știință și având, astfel, prestigiul acesteia), în comparație cu activitatea de spionaj; • primatul informațiilor „curate” obținute din surse tehnice asupra spionajului „imoral”; • reducerea importanței activității de contrainformații și dezinformare, ceea ce atenuează percepția negativă potrivit căreia activitatea de informații implică o confruntare între națiuni; • extinderea activității de informații spre alte domenii (schimbări sociale, evoluții demografice, traficul de droguri etc.) mai îndepărtate de esența politică și militară a confruntării dintre națiuni
[Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
deja compromis, astfel încât inamicul îl va aresta chiar în momentul în care transmite un mesaj important. Deși aceste fapte sunt adevărate, datele obținute din surse deschise pot fi manipulate cu scopul de a dezinforma. Să luăm ca exemplu măsurile de dezinformare practicate de arabi, cu scopul de a-i convinge pe israelieni că nu va avea loc un atac în toamna anului 1973. Ei „au trecut de la salutarea inițiativelor de pace ale lui domnului Kissinger din septembrie 1973 la inserarea într-
[Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
ale lui domnului Kissinger din septembrie 1973 la inserarea într-un ziar libanez a unor știri referitoare la abandonarea și deteriorarea echipamentelor militare din zona Canalului Suez”8. Ideea este că orice tip de informații secrete pot deveni instrumente de dezinformare, iar analiza lor trebuie să ia în considerare acest aspect. Într-adevăr, aceasta este diferența esențială dintre analiza informațiilor secrete și științele sociale: nu se falsifică rezultatele alegerilor cu scopul de a-l induce în eroare pe un sociolog care
[Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
de informații din surse deschise aflate la dispoziția factorilor de decizie) nu afectează în mod substanțial această problemă. Deși este important ca factorii decizionali să poată exploata eficient aceste surse de informații, ele nu trebuie să devină canale suplimentare de dezinformare. Într-adevăr, se poate spune că, dat fiind faptul că factorii decizionali s-au obișnuit să primească informări la minut din sursele deschise, a căror veridicitate nu este verificată, și să obțină date direct, nefiltrate de către analiștii a căror sarcină
[Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
lucru, de cele mai multe ori trebuie să se concentreze în special asupra activității serviciilor secrete inamice. Când un serviciu secret se axează în principal pe activitățile serviciului secret inamic (și pe posibilitatea ca serviciul inamic să fie implicat în operațiuni de dezinformare), se expune riscului de a deveni „o imagine răsturnată” în care nimeni nu poate avea încredere și nimic nu este ceea ce pare. Dacă serviciul pune constant la îndoială veridicitatea tuturor dovezilor, nu poate ajunge la o mai bună înțelegere a
[Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
mijloace de criptare, comunicații prin intermediul fibrei optice, comunicații digitale”. Dan Verton, „NSA Warns It Can’t Keep Up with Rapid Changes in IT”, Infoworld.com, 19 februarie 2001 șsublinierea noastrăț. 46. Pentru două discuții generale despre problema tacticii militare de dezinformare, vezi Donald Daniel și Katherine Herbig (ed.), Strategic Military Deception (Pergamon, New York, 1982), precum și John Gooch și Amos Perlmutter, Military Deception and Strategic Surprise (Frank Cass, Londra, 1982). 47. Pentru tacticile de dezinformare folosite înainte și în timpul celui de-al
[Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
discuții generale despre problema tacticii militare de dezinformare, vezi Donald Daniel și Katherine Herbig (ed.), Strategic Military Deception (Pergamon, New York, 1982), precum și John Gooch și Amos Perlmutter, Military Deception and Strategic Surprise (Frank Cass, Londra, 1982). 47. Pentru tacticile de dezinformare folosite înainte și în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, vezi: Michael Howard, British Intelligence in the Second World War: Strategic Deception (Her Majesty’s Stationery Office, Londra, 1990); Michael Mihalka, German Strategic Deception in the 1930’s, RandNote N-1557-NA
[Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
că un grup de rezistență polonez (Wolnosc i Niepodleglosc, WiN) era încă activ și necesita asistență secretă; de fapt, WiN era controlat de KGB și de serviciile de informații poloneze. Până în 1952, când polonezii și sovieticii au recunoscut activitatea de dezinformare, serviciul secret polonez s-a folosit de WiN pentru a descoperi ultimii membri activi ai rezistenței anticomuniste din Polonia și pentru a transmite în Occident informații eronate despre situația internă din Polonia. Dziak, Chekisty, pp. 123-124. 50. John Prados, The
[Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
în eroare printr-o imitație de calitate inferioară. Până când o analiză detaliată îi va fi indicat adversarului faptul că obiectivul este unul fals, acesta va fi acționat deja pe baza primei impresii greșite. Iată alt motiv pentru care operațiunile de dezinformare sunt utilizate mai des pe timp de război decât pe timp de pace. 55. Howard, British Intelligence in the Second World War: Strategic Deception, p. 224. 56. H.J. Giskes, London Calling North Pole (William Kimber, Londra, 1953), și M.R.D. Foot
[Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
agenților lor SOE din Olanda. 57. Acest incident este relatat în H.M.G. Lauwers, „Epilogue”, în Giskes, London Calling North Pole, p. 194. Lauwers, un agent SOE olandez capturat de germani, a încercat fără succes să informeze Londra cu privire la operațiunea de dezinformare prin transmiterea unor mesaje fără a-și lua însă măsurile de siguranță necesare. Din nefericire, comandamentul a ignorat acest aspect și a considerat mesajele autentice. Leo Marks, ofițerul responsabil cu codurile SOE, sugerează că suspciunile privind agenții din Olanda au
[Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
un compromis. O variație pe orbită înseamnă că anumiți sateliți urmează orbite care nu au acoperire optimă; este necesar un echilibru între măsurile obișnuite de eficientizare a costurilor și măsura mai subtilă de contracarare a operațiunilor de acoperire și de dezinformare ale adversarului. 60. David Kahn, expert în criptare, susține acest punct de vedere în „Discussion” în Roy Godson (ed.), Intelligence Requirements for the 1980s: Clandestine Collection (National Strategy Information Center, Washington, DC, 1982), p. 119. 61. Andrew și Gordievsky, KGB
[Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
lucru pentru a dăuna moralului angajaților CIA și MI6, considerând că puterile occidentale aveau să descopere oricum cât de curând adevărul despre această operațiune. Sau sovieticii au pus capăt operațiunii pur și simplu deoarece costurile implicate de furnizarea „materialelor de dezinformare” (informații autentice oferite în mod voit inamicului pentru a întări credibilitatea operațiunii) erau prea mari. Este posibil ca descoperirea să fi fost făcută accidental, în sensul că echipa de intervenție nu avea cunoștință de acest tunel, deoarece aceia care știau
[Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
posibil ca descoperirea să fi fost făcută accidental, în sensul că echipa de intervenție nu avea cunoștință de acest tunel, deoarece aceia care știau nu luaseră măsurile necesare pentru interzicerea lucrărilor în zona tunelului (dacă sovieticii desfășurau o operațiune de dezinformare numai un cerc restrâns de oameni avea cunoștință de acest lucru). Dacă SUA și Marea Britanie ar fi aflat despre această descoperire, ar fi devenit suspicioase în momentul în care rușii ar fi continuat să folosească în continuare cablul fără a
[Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]