1,251 matches
-
fie perfect reciprocă, și cum aceasta nu era posibil pe linia inegalităților de accident, avea să satisfacă posibilitatea pe linia egalității de substanță - raportarea la adevăr. Chestiunea aceasta ține de începutul platonismului, de Lysis mai cu seamă, unde reciprocitatea și dezinteresul definesc esențial prietenia. Căci tema centrală a dialogului este: cineva iubește, ține la cineva; care, atunci, dintre cei doi e prietenul celuilalt? Lysis lui Hippothales, sau invers? Și Socrate îi spune lui Lysis că toți îi vor fi prieteni de
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
obișnuiți; în consecință, el este indiferent la orice; este aton, indolent, nedecis și incapabil de a „gusta” plăcerea care este inspirată de perspectiva scopului de atins. Dacă profesorul va lega însă, în mod invariabil, această lene a elevului numai de dezinteresul acestuia față de școală, explicație cu care elevul nu va fi de acord în forul său interior, va apărea fenomenul de „rezistență interioară” amintit, de pe urma căruia dialogul dintre profesor și elev încetează. Mai mult chiar, dezacordul respectiv îl va face pe
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
pozitive În plan civilizator (politicile pentru sănătatea publică) și „bunele intenții” cu dramaticele, adesea tragicele lor consecințe În planul umanității, dar și În cel al samavolnic pretinsei „creștinătăți” (politicile de epurare rasială și etnică). Pe lângă marele gol creat de un dezinteres prea răspândit pentru etica raționalistă În viața publică, atât de necesară Într-o lume eterogenă religios, unul dintre lucrurile care mă frapează adesea În reflexele noastre Încă intolerante este gradul dramatic de scăzut al deschiderii spre empatie. Cum este cu
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
localist îi este propriu patriotismul local. Interesele lui sunt limitate la cele localității sale, el preocupându-se esențialmente de problemele locale și neacordând nici o atenție celor naționale sau internaționale. La polul opus se află tipul „cosmopolit”, care, deși nu manifesta dezinteres față de propria comunitate, asupra căreia exercită chiar o anumită influență, el nu încetează să situeze problemele locale în contextul mai larg al societății globale (ibidem, p. 447). Sociabilități contrastante și moduri de influență Liderii „locali” și „cosmopoliți” diferă în mod
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
CÎnd sînt toți de acord cu mine, am totdeauna impresia că nu am dreptate.” (Oscar Wilde) Umanitatea În păreri sau În atitudini poate fi, bineînțeles, de multe ori, semnul existenței unor mari carențe sufletești: (ex: complicitate pînă la slugărnicie); indiferență, dezinteres față de găsirea unei soluții reale, fapt care duce la o atitudine de tipul „fie ce-o fi”; lingușire; lașitate; constrîngere (ești de acord dintr-un sentiment de teamă) etc. * „Cel mai bun lucru este să nimicești nu pe criminali, ci
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
nume, pozitivă, cinetică, dinamică și solară. Cât despre trupul aristipian, un concept mult prea vag, nu știm cu ce seamănă: oare este făcut numai din materie? Este animat de un principiu spiritual: un suflet imaterial sau material? Coruptibil sau incoruptibil? Dezinteresul mărturisit al filosofului pentru problemele științifice exclude existența în opera lui a unei fiziologii, a unei patologii, a unei anatomii sau a unei medicine care ne-ar permite o abordare mai serioasă a chestiunii. Când unele texte vorbesc de egalitatea
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
unei implicări internaționale active și, mai mult decât atât, globale. URSS își redirecționa strategia de extindere, iar dacă politica de îngrădire avea să aibă succes trebuia să se extindă la nivel global. Legitimarea acțiunilor americane continua să se centreze asupra dezinteresului Statelor Unite din punct de vedere strategic în teritoriile în care interveneau, susținându-se lupta pentru apărarea principiului universal al democrației. Cele două superputeri își consolidează în această perioadă legitimitatea de a interveni pe teritoriul unor terți pentru a apăra o
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
similare cu cele de dinainte de 1989. Domină lipsa orientării spre piață, neîncurajarea inițiativei, lipsa de motivare, dificultăți de comunicare între compartimente (mai ales în întreprinderile mari). Reînnoirea și spiritul întreprinzător sunt absente datorită incapacității de a înțelege mecanismele pieței, a dezinteresului, blocării în rutină, folosirii unui stil managerial neadecvat. Trebuie întreprinse acțiuni pentru eliminarea birocrației, pentru descentralizarea deciziilor, eliminarea rutinei și inerției, motivarea reală, stimularea creativității (Olaru, 1995). Astfel de culturi sunt de natură să descurajeze potențialii investitori străini; se simte
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
efectele politicului; 2) să determine influența exercitată de factorii sociodemografici, eficacitatea politică și reprezentarea cu privire la efectele politicului asupra interesului pentru politică; 3) să identifice efectul (direct și mediat) interesului pentru politică asupra cunoștințelor politice; 4) să arate care sunt efectele dezinteresului pentru politică și implicit a lipsei de cunoștințe politice asupra unor orientări și valori democratice. Interes, informare și cunoștințe politice În cele ce urmează, prin interes pentru politică înțelegem doar interesul declarat al indivizilor față de anumite conținuturi ale vieții politice
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
mai mare în cazul lecturilor pe teme politice). Aproximativ jumătate (diferențe mici în funcție de domeniul de interes) spun că sunt puțin sau foarte puțin interesați. Concluzia evidentă care rezultă din aceste date este aceea că putem vorbi mai degrabă de un dezinteres pentru politică decât de un interes. Aceasta se întâmplă, pe de o parte, pentru că politicul este considerat un domeniu neimportant, iar pe de altă parte datorită faptului că este văzut mai degrabă ca un atribut al centrului (interesul pentru viața
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
celor care declară că nu sunt deloc interesați a scăzut de la 21% la 5% iar ponderea celor foarte interesați a crecut de la 7% la 21% (BOP, octombrie 2003, comparativ cu octombrie 2004; date la nivel urban). Pe fondul stării de dezinteres, o parte a populației mai mare decât ne-am aștepta, prezintă totuși comportamente de informare politică. Cum se putea bănui, principala sursă de informare (și) în domeniul politic o constituie televiziunea. Astfel, aproximativ o treime dintre cetățeni se uită zilnic
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
politice crește atunci când frecvența informării (indiferent de tip) și interesul pentru politică, atât separat cât și împreună, cresc. Graficul SEQ Graficul \* ARABIC 9. Nivelul cunoștințelor politice în funcție de interes și informare Sursa: „România Urbană”, FSD (septembrie 2005) Cauze și efecte ale dezinteresului pentru politică Am văzut până acum că cea mai mare parte a populației este puțin sau chiar deloc interesată de politică și am sugerat că interesul este determinat de anumite caracteristici sociodemografice și, că la rândul său, este responsabil de
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
de infracțiuni reflectarea criminalității Mentalitate noțiunea de religioasă Migrație internă externă Modernitate individuală Optimism dinamic Oraș mic Orientare procapitalistă prodemocratică valorică de migrație Participare politică asociativă teorii despre Periferie Politică cultură interes pentru informare discuții despre cunoștințe despre cauze ale dezinteresului pentru efecte ale dezinteresului pentru eficacitate participare Poluare Postcomunism Practică religioasă în spațul public în spațiul privat Protest potențial efectiv Relații de rudenie utile la primărie Religiozitate obișnuită de spațiu public de spațiu privat Satisfacție față de viață față de locuință/locuire
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
Mentalitate noțiunea de religioasă Migrație internă externă Modernitate individuală Optimism dinamic Oraș mic Orientare procapitalistă prodemocratică valorică de migrație Participare politică asociativă teorii despre Periferie Politică cultură interes pentru informare discuții despre cunoștințe despre cauze ale dezinteresului pentru efecte ale dezinteresului pentru eficacitate participare Poluare Postcomunism Practică religioasă în spațul public în spațiul privat Protest potențial efectiv Relații de rudenie utile la primărie Religiozitate obișnuită de spațiu public de spațiu privat Satisfacție față de viață față de locuință/locuire Secularizare Sentiment de insecuritate
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
Schimbarea este mai pronunțată în cazul bărbaților, dintre care doar 66% cred în iad. Notele sunt reprezentate pe verticală, iar procentele pe orizontală. Au fost incluse în analiză doar persoanele care își declară credința în Dumnezeu. Nivele mai mari ale dezinteresului se regăsesc în puține democrații europene (cele care au intrat mai târziu în Uniunea Europeană sau au avut în istoria recentă guvernări de tip dictatorial) inclusiv fostele țări comuniste (date la nivel urban; deloc interesați: Grecia 33%, Spania 34%, Portugalia 30
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
devenise o părere general acceptată; faptul că un scriitor foarte apreciat, ca Alfred Döblin, declară nu numai că n-a citit nici un rând de Balzac, dar că a nu-l citi e pentru dânsul ceva de la sine înțeles, ca și dezinteresul față de monumentele și operele de artă dintr-un mare oraș. Curtius mai consemna ca simptome de barbarie iminentă răspândirea părerii că „inteligența este un pericol pentru formarea caracterului” și că trebuie evitată „cultura unilaterală a inteligenței”. Aceste păreri erau, la
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
să se nască, să se mențină și să se Întărească superstiția este frica.” (B. Spinoza) Brânză bună În burduf de câine. Se spune așa despre cel care este Înzestrat cu calități, dar care nu și le valorifică, din comoditate sau dezinteres. Un alt proverb surprinde și el această caracteristică a personalității unora: „Nu este aur tot ce strălucește”.) Cine intră În horă trebuie să joace. (Cine Își asumă riscul unei anumite decizii trebuie să-și asume și eventualele consecințe negative ale
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
se obține fără o determinare interioară. Așa se explică faptul paradoxal că sunt orbi care „văd” și surzi care „aud”, și invers: sunt persoane cu simțurile intacte, dar care se mențin Într-o stare de ignoranță, din cauza blazării sau a dezinteresului manifestat față de sine și față de lume.) Latinii legau specificul psihologic al omului de „curiozitate”: Homo sum, nihil humani a me alienum puto - Sunt om și nimic din ceea ce este omenesc nu socotesc străin de mine. Decât un car de minte
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
unor partide sau grupuri). Te va surprinde foarte tare, cititorule, să afli care sunt motivele inițiale pentru care Pannella și alte zeci de persoane au trebuit să recurgă la arma extremă a grevei foamei; altfel spus, la ce stadiu de dezinteres, delăsare și dispreț s-a ajuns. Nimeni nu „te-a informat” încă de la început, clar și la momentul potrivit care sunt aceste motive și, dată fiind situația pe care ți-am înfățișat-o aici, poate că ți-ai imaginat cine știe ce
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
Un material foarte delicat, alcătuit din spații citadine cu asfalt și iarbă, tencuieli de case sărace, interioare cu mobile modeste, trupuri de băiețandri cu hainele lor caste, ochi arzând de puritate și de o complicitate inocentă. Cât de sublim este dezinteresul complet și total arătat de Penna față de ceea ce se întâmpla în afara acestei existențe în rândul poporului! Nimic n-a fost mai antifascist decât această exaltare a lui Penna în Italia fascistă, văzută ca un loc de o frumusețe și de
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
puțin genial) trece strălucit prin botezul focului și prin experiența războiului, se întoarce, se însoară cu iubita sa necunoscută (care apoi se va dovedi diferită de îngerul care părea să fie, iar trăsăturile sale - trăsături burgheze, întrucât se arătau ostile dezinteresului sublim al artei - vor ieși fără milă la iveală); celălalt, mai sărac (fiul nelegitim al unei servitoare), dar mai genial, va sfârși prin a cădea prizonier; la întoarcere, va avea surpriza de a afla că iubita i-a fugit cu
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
ceainicului și ticăitul prietenos al ceasului”. Aflat În atenția cercetătorilor din cele mai diverse domenii cum ar fi științele economice, dreptul, relațiile internaționale, sociologia, demografia etc., exilul nu a lipsit nici dintre temele de cercetare ale istoricilor. Totuși, interesul sau dezinteresul istoricilor față de un subiect specific poartă amprenta contextului social, politic și intelectual În care se face reconstituirea istorică. De aceea, poate că unul dintre cele mai semnificative exemple ar fi exilul românesc din a doua jumătate a secolului XX a
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
evidente; britanicii credeau că trebuie făcut ceva pînă nu e prea tîrziu. Acordul Churchill-Stalin, octombrie 1944, a fost, scrie Burger, expresia realismului, dar și a slăbiciunii Marii Britanii. Americanii (Departamentul de Stat și Marina) și-au arătat În cursul anului 1944 dezinteresul față de România, pe care o considerau a ține de competența Rusiei. Reprezentanții oficiali (militari și diplomatici) ai SUA nu au ajuns la București imediat după lovitura de stat de la 23 august 1944, ci abia la 9 noiembrie, respectiv 25 noiembrie
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
sunt doar un eșantion restrâns din marile mase, care Își trăiesc netulburate prezentul, participând masiv la euforia emigrării În Occident. Vorbim de niște elite, dar ele nu sunt niciodată Îndeajuns de bine fortificate În fața presiunilor unei perioade. Orbirea În fața istoriei, dezinteresul pentru reflecția și experiența istorică se propagă de jos În sus, poate fi observată la toate palierele. Romanele lui Marin Preda și D.R. Popescu devin din ce În ce mai greu de Înțeles pentru ei și mai greu de predat pentru noi, colectivizarea și
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
reînnoade cu o tradiție literară brutal și nemeritat întreruptă și să denunțe, cu mijloace poetice, pseudopoezia anilor ’50. De aceea, monotonia, câtă există, trebuie privită în sens bacovian, adică superior, iar preocuparea pentru estetizarea expresiei - înțeleasă ca o reacție la dezinteresul arătat în această privință de versificatorii de rând ai epocii. Impresia că după 1970 lirica sa s-ar fi schimbat simțitor este numai parțial întemeiată. Într-adevăr, volumele Fața străină a nopții (1971) și mai ales Singurătatea amiezii (1973) indică
DUMBRAVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286901_a_288230]